BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Comisar UE: Ancheta privind posibilele practici anticoncurenţiale ale Gazprom merge mai departe

    “Cred că vom putea merge mai departe cu acest caz într-o perioadă relativ scurtă. Este foarte important ca toate companiile din Europa să se ghideze după acelaşi set de reguli şi aceleaşi eforturi în implementarea lor”, a declarat Vestager într-un interviu pentru Wall Street Journal.

    Comisia Europeană a început în 2012 o anchetă pentru a verifica dacă Gazprom abuzează de poziţia dominantă pe piaţa europeană pentru a împiedica aprovizionarea din alte surse şi pentru a taxa clienţii incorect, însă acţiunea a fost întârziată de declanşarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

    În cazul în care UE va aduce acuzaţii formale împotriva Gazprom, este probabil ca autorităţile de la Moscova să interpreteze gestul ca pe un act de agresiune, în contextul în care Rusia se confruntă deja cu impactul sancţiunilor economice impuse de către statele din Vest şi al scăderii preţului petrolului.

    Dacă grupul rus este găsit vinovat, ar putea fi amendat cu până la 10% din veniturile anuale.

  • CE lansează în dezbatere Uniunea pieţelor de capital. Jonathan Hill: va fi o alternativă la bănci

    “Lansăm astăzi (n.r. – miercuri) Uniunea pieţelor de capital (CMU), un proiectul crucial în vederea creării unei Pieţe unice a capitalurilor pentru toate cele 28 de state membre”, a declarat Jonathan Hill, comisar pentru Stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, în conferinţa de lansare a dezbaterii publice.

    Obiectivul CMU este de a debloca investiţiile pe termen lung, a subliniat comisarul european.

    “Toate economiile europene vor beneficia de pe urma unei Uniuni a pieţelor de capital (…) Vrem să înlăturăm barierele dintre investitori şi oportunităţile de investiţie (…) În multe părţi ale Europei companiile se luptă adesea pentru a obţine fondurile de care au nevoie pentru a se extinde. Ele au tendinţa de a se baza pe bănci şi mult mai puţin pe piaţa de capital. În alte părţi ale lumii se întâmplă invers. Acest lucru face ca economia europeană să fie mai vulnerabilă atunci când împrumuturile bancare sunt reduse, am văzut asta în timpul crizei financiare”, a pecizat Hill, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Comisarul a explicat că CMU va reprezenta “o alternativă la bănci, va oferi mai multe opţiuni pentru finanţare” mai ales în statele membre unde băncile nu oferă împrumuturi, iar IMM şi start-up-urile se confruntă cu dificultăţi de finanţare. Totodată, Jonathan Hill a spus că prin uniunea pieţelor de capital Comisia îşi propune atragerea de investitori din întreaga lume.

    “Avem o problemă cu lipsa de investiţii (…) China are o piaţă de capital mai dezvoltată decât UE”, a mai spus Hill.

    Potrivit unui comunicat al CE, Uniunea pieţelor de capital are ca scop “înlăturarea obstacolelor care blochează investiţiile transfrontaliere în UE ş care împiedică accesul întreprinderilor la finanţare”.

    “Contextul actual este dificil pentru întreprinderi, acestea depinzând puternic de bănci şi bazându-se relativ puţin pe pieţele de capital (…) O piaţă unică de capital pe deplin funcţională ar oferi o multitudine de oportunităţi. Dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate precum cele din SUA, între 2008 şi 2013 întreprinderile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 de miliarde de euro”, precizează CE.

    Prin Iniunea pieţelor de capital, Comisia doreşte, de asemenea, să elimine obstacolele care îi împiedică pe cei ce au nevoie de finanţare să ajungă la investitori şi să eficientizeze sistemul de distribuire a acestor fonduri.

    Rezultatul dezbaterii lansate miercuri va sta la baza unui plan de acţiune destinat să contribuie la deblocarea finanţării nebancare, astfel încât noile întreprinderi să poată prospera, iar întreprinderile mai mari să-şi poată continua extinderea.

    Comisia aşteaptă feedback din partea Parlamentului European şi a Consiliului, a altor instituţii europene, a parlamentelor naţionale, a întreprinderilor, a sectorului financiar şi a tuturor celor interesaţi, până pe 13 mai 2015.

    În urma consultării publice, CE va adopta, în vară, un plan de acţiune prin care va stabili foaia de parcurs şi calendarul pentru implementarea principalelor elemente ale Iniunii pieţelor de capital, până în 2019.

  • CE vrea ca firmele europene să fie impozitate în locul de desfăşurare a activităţilor economice

    Colegiul comisarilor a organizat, miercuri, o primă dezbatere privind acţiunile cheie în vederea combaterii evaziunii fiscale şi a planificării fiscale agresive, aceste două subiecte reprezentând “o prioritate politică majoră” a Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker.

    Potrivit unui comunicat al CE, comisarii au convenit că un obiectiv esenţial este ca “societăţile să fie impozitate în locul în care îşi desfăşoară activităţile economice generatoare de profit şi să nu se poată sustrage de la plata contribuţiei care le revine prin planificare fiscală agresivă”.

    “O Europă prosperă are nevoie de sisteme fiscale echitabile, transparente şi previzibile pentru ca întreprinderile să investească, iar consumatorii să-şi recâştige încrederea. (…) Dorim să instaurăm o transparenţă fiscală sporită şi să asigurăm o concurenţă fiscală mai echitabilă, atât în cadrul UE, cât şi la nivel mondial. Nu este acceptabil ca autorităţile fiscale să fie nevoite să se bazeze pe scurgeri de informaţii pentru a aplica normele fiscale”, a declarat vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, responsabil pentru moneda euro şi dialog social.

    Pierre Moscovici, comisarul pentru Afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a subliniat că a venit momentul “unei noi ere de deschidere între administraţiile fiscale, de solidaritate între guverne pentru a asigura o impozitare echitabilă pentru toţi”.

    În urma dezbaterii, Colegiul comisarilor a decis să prezinte în luna martie un pachet privind transparenţa fiscală.

    Tot luna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o propunere legislativă pentru extinderea schimbului automat de informaţii privind deciziile fiscale.

    Potrivit normelor actuale ale UE, statele membre schimbă foarte puţine informaţii cu privire la deciziile referitoare la sistemele lor de impozitare a societăţilor. “Din această cauză, este dificil pentru autorităţile fiscale să stabilească locul în care o societate îşi desfăşoară activitatea economică reală şi să aplice normele fiscale în mod echitabil pe această bază. În consecinţă, numeroase companii multinaţionale încearcă să-şi transfere profiturile şi să reducă la minimum impozitele plătite, privând guvernele din UE de venituri fiscale însemnate şi subminând echitatea fiscală”, precizează CE în comunicat.

    Propunerea din luna martie va fi însoţită de un set larg de măsuri pentru creşterea transparenţei fiscale, urmând ca în vară Comisia să prezente un al doilea pachet de măsuri referitoare la impozitarea echitabilă şi eficientă a întreprinderilor, care va lua în considerare şi iniţiativele actuale ale G20 şi OCDE privind combaterea evaziunii fiscale.

  • Oficial CE: Raportul MCV pentru România şi Bulgaria va fi publicat în următoarele săptămâni

    Întrebat când va fi publicat raportul MCV pentru România şi Bulgaria, purtătorul de cuvânt al CE Christian Wigand a precizat că acesta va fi publicat “în următoarele săptămâni”.

    Oficialul european a mai spus că, momentan, nu există o dată exactă pentru publicarea acestui raport.

  • Polonezii şi românii – cele mai multe poziţii în cadrul personalului administrativ debutant al CE

    Potrivit datelor publicate de The Economist, circa 11% din personalul administrativ debutant al Comisiei Europene provenea, în 2013, din Polonia, în timp ce aproximativ 8,5% era din România.

    Pe locul trei se află Germania, cu puţin peste 8%, urmată de Italia – aproape 8%, Belgia şi Franţa – în jur de 7%, Spania – peste 5% şi Marea Britanie – aproape 3%.

    The Economist notează că, deşi funcţionarii europeni nu reprezintă statul de provenienţă, ţările membre doresc să-şi plaseze oamenii în posturi-cheie.

    Publicaţia mai notează că în ultimii ani se remarcă “o tendinţă extraordinară” de creştere a numărului de funcţionari debutanţi proveniţi din Polonia şi România, în timp ce reprezentarea Italiei a scăzut dramatic de la aproape 25% din totalul personalului în anii 1980.

    Şi Franţa încearcă să-şi menţină influenţa în cadrul instituţiilor de la Bruxelles, dar aceasta este în declin.

    Dacă în ceea ce priveşte poziţiile de top, Marea Britanie stă bine, la nivelul “junior” situaţia este la polul opus.

    Comisia poate atrage cei mai buni oameni din noile state membre, dar se luptă să facă acest lucru în cazul Marii Britanii, potrivit unui oficial european, citat de The Economist.

    Una dintre probleme o reprezintă competenţele lingvistice reduse (aplicanţii trebuie să ştie cel puţin două limbi străine), fapt agravat, în mod ironic, de preponderenţa englezei ca limbă de lucru în instituţiile europene, la care se adaugă riscul unei ieşiri a Marii Britanii din UE, în urma unui eventual referendum, scrie publicaţia.

    În schimb, din cele 128 de poziţii de top, Germania deţinea, la sfârşitul anului trecut, 20 de poziţii, urmată de Marea Britanie cu 13 şi Franţa cu 11.

    Totodată, influenţa Germaniei în cabinetele comisarilor europeni a crescut în Comisia Juncker. De altfel, şeful de cabinet al preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, este german.

  • Comisia Europeană a adoptat primele două programe operaţionale 2014-2020 pentru România

    Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, în valoare de 251 milioane de euro – contribuţia europeană fiind de 212 milioane de euro -, adoptat joi, vizează întărirea capacităţii administrative a României de a coordona, desfăşura şi supraveghea Fondurile Europene Structurale şi de Investiţie. Programul va sprijini atât administraţia implicată în managementul fondurilor europene, cât şi pe beneficiarii acestora, prin întărirea capacităţii acestora de a pregăti şi de a implementa proiecte, se arată în comunicatul Reprezentanţei Comisiei Europene.

    Programul Operaţional pentru Competitivitate, adoptat la sfârşitul săptămânii trecute, reprezintă o investiţie de 1,58 miliarde de euro – contribuţia europeană fiind de 1,32 miliarde de euro – pentru creşterea competitivităţii economiei.

    Conform sursei citate, o primă prioritate a programului o reprezintă investiţiile în cercetare şi dezvoltare (952,6 milioane de euro), gândite să răspundă nevoilor mediului de afaceri şi să întărească legăturile dintre acesta şi institutele de cercetare.

    În egală măsură, Programul se concentrează pe creşterea calităţii şi a utilizării serviciilor publice electronice (630,2 milioane de euro). Vor fi susţinute folosirea tehnologiilor informatice şi de comunicare în educaţie, cultură şi sănătate. Programul Competitivitate va sprijini dezvoltarea infrastructurii broadband în întreaga ţară, creând legături esenţiale între mediul rural şi mediul urban.

    “Adoptarea rapidă a acestor programe este un semnal puternic de sprijin pe care Comisia îl transmite României. Programul de Asistenţă Tehnică vine în sprijinul eforturilor administraţiei de a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene, iar Programul pentru Competitivitate îşi propune să stimuleze inovaţia care răspunde nevoilor reale ale economiei”, a declarat comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu.

    Aceasta a făcut apel la Guvernul României “pentru a începe implementarea în perioada 2014-2020 cu proiecte concentrate pe calitate şi pe obţinerea celor mai bune rezultate pentru economia ţării”.

    Cele două programe vor fi coordonate de Ministerul Fondurilor Europene.

    Ministrul Eugen Teodorovici a declarat, miercuri, în comisiile reunite de buget-finanţe, că în prima parte a anului viitor vor fi aprobate toate programele operaţionale 2014-2020 pentru România.

    În perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

     

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.

    Acolo unde este funcţional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referinţă în Marea Britanie, Franţa şi Germania în care lucrează experţi medicali şi economici. Ei stabiliesc criterii de includere şi excludere medicale şi financiare în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenţii SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienţi.

    Aşa că a venit momentul să apară şi în România o astfel de procedură de evaluare şi aşa cum era de aşteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate şi 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

    Apariţia unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

    Dar ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

    Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

    Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.

  • Marele plan al lui Juncker pentru Europa

    Departe însă ca moţiunea şi temele legate de ea să intre în prim-planul dezbaterii europene, săptămâna a fost confiscată de mult aşteptatul plan de investiţii promis de Juncker, mai ales că europarlamentarii conservatori chiar au prezentat lucrurile ca şi când o reuşită a moţiunii ar sabota planul lui Juncker de relansare economică a Europei. Aşa a ajuns în cele din urmă să fie lansat cu succes grandiosul fond pentru susţinerea investiţiilor în UE, finanţat din bugetul european şi de către Banca Europeană pentru Investiţii şi descris de Juncker drept “o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii”.

    Mai exact, Comisia a înfiinţat un Fond European pentru Investiţii Strategice (EFSI), în parteneriat cu BEI. Fondul are o valoare totală de 21 mld. euro, din care 16 mld. euro vin de la bugetul UE, iar 5 mld. euro vin de la BEI. Estimările CE arată că măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 mld. euro la economia UE pe parcursul următorilor trei ani, şi ar putea crea până la 1,3 mil. de noi locuri de muncă. Efectul de multiplicare luat în calcul este de 1:15, astfel că fondul de 21 mld. euro ar genera investiţii publice şi private cu o valoare totală de 15 ori mai mare.

    Fondul nu va fi finanţat din contribuţii directe ale statelor membre, însă Jean-Claude Juncker a solicitat solidaritate din partea statelor membre, cerându-le să contribuie la fond, “pentru a-i creşte eficienţa”. Noul fond de investiţii ar putea fi instituit până la jumătatea anului 2015, după care, la jumătatea anului 2016, CE şi şefii de stat şi de guvern vor evalua programul şi vor discuta măsuri suplimentare.

    Cu acest plan a venit de fapt la putere Juncker, care a fost votat de Parlamentul European n iulie pe baza discursului s=u n care a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti atunci pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

  • Comisia Europeană a prezentat un program de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro

    “Este timpul să lansăm proiecte importante şi să punem din nou Europa la treabă. Nu ne trebuie bani, ci avem nevoie de un nou început şi de noi investiţii”, a declarat Juncker în Parlamentul European.

    Resursele financiare necesare pentru programul lui Juncker vor fi mobilizate din bugetul european deja existent şi de Banca Europeană pentru Investiţii, care va contribui cu 21 de miliarde de euro ca garanţii.

    Fondul în valoare de 21 de miliarde de euro care va fi administrat de BEI este destinat acoperirii riscurilor presupuse de iniţierea unor proiecte împreună cu investitorii privaţi şi este prognozat să aibă un impact de 15 ori mai mare decât valoarea sa iniţială în următorii trei ani.

    Deşi programul nu va fi finanţat prin contribuţii directe ale statelor membre, preşedintele CE a subliniat nevoia de solidaritate între statele membre şi necesitatea ca acestea “să contribuie la fond, pentru a-i creşte eficienţa”

    Nivelul investiţiilor în Europa a scăzut în acest an cu 15% faţă de 2007, ceea ce îngreunează revenirea economică, potrivit lui Juncker.