BusinessMagazin

Tag: cazuri

  • Povestea celui mai scump eveniment fotbalistic din istorie – Campionatul Mondial din Brazilia

    Brazilia a avut şapte ani la dispoziţie pentru a pregăti infrastructura necesară campionatului mondial, însă puţin înainte de începerea competiţiei lucrurile nu arătau deloc bine. Nu se ştia, la acel moment, dacă oraşele participante vor putea găzdui „fanfest-urile“ cerute de FIFA, adică sărbătorirea în stradă şi posibilitatea de a viziona meciurile pe ecrane uriaşe amplasate în pieţe.

    Faptul că nu toate construcţiile sunt gata este un lucru deja cunoscut şi acceptat, oricât de mult s-au grăbit organizatorii. Deşi admit că există probleme la nivelul mijloacelor de comunicare din interiorul stadioanelor, oficialii guvernamentali par lipsiţi de griji şi au promis o organizare impecabilă.  „Se fac toate aranjamentele pentru a garanta un turneu final de succes“, insistă ministerul sportului din Brazilia, instituţie care a coordonat eforturile de organizare a competiţiei. „Toate cele 12 oraşe implicate vor fi gata să primească suporterii şi echipele reprezentative.“

    Secretarul general al FIFA, Jerome Valcke, este de altă părere: „N-aş spune că lucrările nu sunt terminate, aş spune doar că oraşele nu sunt încă pregătite de turneu. Este important să testăm toate facilităţile şi să ne asigurăm că totul funcţionează perfect. Este o mare presiune pe cei de acolo.“

    Sute de mii de turişti au ajuns în Brazilia pentru turneul ce ţine o lună de zile, iar acest lucru înseamnă că o lungă serie de servicii publice, de la transportul în comun şi până la securitatea stradală, trebuie să funcţioneze perfect. Principalul motiv de îngrijorare al celor de la FIFA este cel legat de stadioanele ce găzduiesc cele 64 de meciuri. Deşi forul mondial ceruse ca toate lucrările să se încheie în 2013, autorităţile din Brazilia nu au reuşit să finalizeze nici măcar jumătate. Pe cele mai multe nu au mai avut loc nici măcar meciurile test dinaintea campionatului mondial.

    Campionatul mondial de fotbal din 2014 este cel mai scump organizat vreodată, valoarea vehiculată ridicându-se la peste 15 miliarde de dolari, fiind astfel cel mai scump turneu final organizat  vreodată. Campionatul de acum patru ani, din Africa de Sud, a costat de cinci ori mai puţin.

    Sumele record includ un premiu de 35 milioane de dolari pentru echipa câştigătoare, încasări de peste 4 miliarde de dolari pentru FIFA şi o notă de plată de aproape 14 miliarde de dolari pentru Brazilia.

    Din cele trei milioane de bilete scoase la vânzare, mai puţin de o sută de mii sunt încă disponibile la momentul scrierii acestui articol. „Succesul financiar este evident“, a declarat Jerome Valcke, secretarul general al FIFA. „Numărul de bilete o arată – niciodată nu am vândut atât de multe.“ Televiziunile europene au plătit 1,7 miliarde pentru drepturile de televizare a meciurilor, iar partenerii principali, Adidas, Coca-Cola, Emirates, Hyundai, Sony şi Visa, au plătit peste 700 de milioane de dolari în ultimii patru ani. Partenerii de ordin secund, precum Budweiser sau McDonald’s, au mai adus 500 de milioane de dolari în conturile FIFA. Instituţia care conduce fotbalul a fost însă prevăzătoare: una din condiţiile pentru ca Brazilia să poată organiza turneul final a fost ca sumele încasate de FIFA în Brazilia să nu fie impozitate.

  • STUDIU: Doi din trei români sunt îndatoraţi. Jumătate dintre ei cu peste 5.000 de lei

     “Două treimi dintre debitori au împrumutat bani de la bănci, iar 20% de la rude”, a declarat luni într-o conferinţă de presă antropologul Vintilă Mihăilescu, coordonatorul studiului.

    Peste 40% dintre români consideră că banii contează cât să aibă un trai decent, iar 21% spun că e bine să ai cât mai mulţi bani, iar cine nu recunoaşte acest lucru minte sau este ipocrit.

    Mai mult de o treime dintre respondenţi spun că îşi doresc să aibă mai mulţi bani decât au în prezent.

    “Când vine vorba de datorii, românii trăiesc mai multe emoţii decât polonezii, aceştia având o atitudine mai pragmatică”, a afirmat Iwona Slomska, membru al Consiliului de Administraţie al Grupului Kruk din Polonia, responsabilă de comunicare şi marketing.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 6.000 de firme au intrat în insolvenţă în primele trei luni ale anului

    “Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, rezultă că în primul trimestru din anul curent s-au deschis 5.929 de proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 6.910 de insolvenţe noi, şi cu 17% mai puţin decât în trimestrul I al anului 2012”, se arată într-un comunicat al Coface.

    “Primele 10 sectoare care înregistrau şi în ultimii ani cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maximum două poziţii.”

    Din punctul de vedere al firmelor cu cifre de afaceri de peste un milion de euro, raportul arată că 167 de firme au intrat în insolvenţă în primul trimestru, comparativ cu 192 înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Studiul mai notează că Bucureşti şi zonele de sud şi centru ale ţării concentrează jumătate din firmele intrate în insolvenţă anul acesta.

  • Controale ANSVSA în mai pentru depistarea cazurilor de înlocuire a cărnii de vită cu cea de cal

     ANSVSA a demarat un program extins de controale la nivel naţional în vederea conformării prevederilor Deciziei Comisiei nr. 2014/176/UE referitoare la planul de controale coordonate de către Comisia Europeană, informează autoritatea.

    Acest plan de control urmăreşte stabilirea prevalenţei unor practici frauduloase în comercializarea anumitor produse alimentare, prin determinare proteinei (ADN–ului) de cal în produsele alimentare comercializate şi/sau etichetate ca având în conţinut carne de vită.

    În acest sens, în perioada 5 – 30 mai 2014, specialiştii direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (DSVSA) judeţene şi a municipiului Bucureşti prelevează probe din supermarketuri, hypermarketuri, măcelării, carmangerii, unităţi de tip catering, fast-food, magazine alimentare, cantine, restaurante, precum şi din depozite şi unităţi de procesare a cărnii din întreaga ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov: Peste 2.600 de solicitări în perioada Paştilor, din care 421 pentru afecţiuni digestive

     Din cele 2.638 de cazuri, 1.517 au fost urgenţe medicale, iar 53 au fost solicitări de intervenţii în locuri publice, a spus managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov (SABI), dr. Alis Grasu.

    “Din totalul urgenţelor, 421 au fost afecţiuni digestive, 22 naşteri, 21 căzuţi în stradă. Vorbim despre o creştere a numărului de solicitări cu 2,13 la sută faţă de sărbătorile pascale din 2013”, a precizat Alis Grasu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai bună companie pentru care ai putea să lucrezi

    Compania are 4.700 de angajaţi şi dezvoltă tratamente pentru bolnavii de cancer, precum şi medicamente împotriva bolilor inflamatorii, relatează Business Insider. Angajaţii beneficiază de o flexibilitate a programului în 97% din cazuri, iar 93% consideră că munca lor este extrem de importantă.

    Salariul mediu în cadrul Celgene Corporation este de 116.000 de dolari pe an, mult mai mare decât cel oferit de alte companii ce activează în aceeaşi industrie.

    Este al doilea an la rând în care Celgene ocupă primul loc al angajatorilor. Pe următoarele locuri se situează Biogene, Celanese Corporation şi Colgate-Palmolive. Google, fostul lider de acum câţiva ani al acestui top, ocupă locul opt.

  • Proiect de lege: Sancţiuni penale pentru cei care nu-şi respectă atribuţiile în situaţii de urgenţă

     În prezent sunt stabilite doar amenzi contravenţionale pentru cei care nu-şi îndeplinesc atribuţiile în situaţiile de urgenţă.

    Proiectul prevede că va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă, neconstituirea rezervelor tehnice şi materiale necesare pentru aceste situaţii şi neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiei de urgenţă.

    Aceeaşi pedeapsă penală şi amendă se prevede în proiect în cazul neasigurarea înştiinţării, avertizării, alarmării sau evacuării populaţiei în situaţii de protecţie civilă şi transmiterea neautorizată de mesaje de protecţiei civilă, neanunţarea despre evenimente periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă necesare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Jocurile slot-machine să funcţioneze doar în cazinouri şi agenţii ale Loteriei

     Propunerea legislativă, depusă la 31 martie, prevede că, pentru jocurile de tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi operator economic este de 50 de aparate, în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locaţie, va fi minimum 2 mijloace de joc, dar nu mai mult de 5 mijloace de joc, pentru locaţiile autorizate pentru activitatea Companiei Naţionale Loteria Română.

    Jocurile de noroc tip slot-machine pot fi autorizate să funcţioneze legal doar în cazinouri sau agenţii aparţinând Loteriei Române.

    Interconectarea mijloacelor de tip slot-machine pentru organizatorii care deţin autorizaţţie de exploatare a jocurilor de noroc, într-un sistem de tip jack-pot nu se poate realiza decât în cazul cazinourilor sau agenţii ale Companiei Naţionale Loteria Română, orice altă interconectare fiind interzisă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Director ANPC: Comerţul online nu prezintă grave abateri, dar ne-am confruntat şi cu inovaţii

     “În ultimii doi ani comerţul online a căpătat noi dimensiuni, ne-am confruntat şi cu inovaţii în acest segment de piaţă, sunt câteva exemple nesemnificative şi sunt cazuri izolate, nu putem vorbi de un segment de piaţă cu grave abateri la comercializare, nici vorbă. Chiar zilele trecute pe un site constatam că, dacă un consumator cumpără o carte şi o citeşte în 10 – 15 zile, poate să crească în înălţime”, a spus Mirona Veronica Daia, director al Direcţiei de Control şi Supraveghere Piaţă în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), marţi, la conferinţa Mediafax Talks about Digital Europe.

    Daia a precizat că operatorii care recurg la acest tip de practici vor fi sancţionaţi corespunzător.

    Ea a mai spus că, în politica ANPC, nu doar controlul, ci şi informarea consumatorului reprezintă un aspect important.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul din inbox

    E-mailul are o istorie de 43 de ani – primul a fost transmis în anul 1971 şi era format din şirul de litere “QWERTYUIOP”. Dar acum, ca a devenit o forma esentiala de comunicare – cu un trafic care a explodat de la 5,1 miliarde de mesaje zilnic in 2000 la  294 de miliarde mesaje pe zi în 2012, îi face pe tot mai multi angajati şi executivi să caute căi de a împuţina – sau macar de a controla – lungul şir de mesaje zilnice.

    Practica de a trimite cu “cc”, larg răspândită, a amplificat şi mai mult problemele, forţând tot mai mulţi oameni să răspundă cât de repede pot la mesaje. Nici măcar vacanţele nu mai sunt, în mod automat, “ieşiri de avarie” – nici nu mai pot fi, din cauza laptopurilor, tabletelor  si telefoanelor inteligente. Si apoi mai e si blestemul spam-ului, care reprezintă între 70% şi 90% din mailurile zilnice, şi care reuşeşte încă să fie mereu cu un pas înaintea chiar şi a celor mai agresive dintre filtre.

    Cu totul, statisticile spun că peste 11 ore (28%) din cele 40 de care reprezintă programul de muncă săptămânal, sunt folosite pentru a răspunde la emailuri.

    Dar poate că cea mai mare sursă de stres generată de e-mail e pacostea unui Inbox supraaglomerat, în care nu reuşeşti niciodată să menţii ordinea. Iar la mailuri se adauga apelurile telefonice, SMS-urile, Twitter, Facebook şi restul cohortei sociale. Timpuri noi.