BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Cele mai inovatoare companii din România: Carrefour România, magazinele verzi Carrefour România

    Elementul de noutate:

    Această tehnologie a fost folosită pentru prima dată în România odată cu deschiderea hipermarketului Carrefour din Galaţi, în noiembrie 2013. Carrefour este primul retailer din România care implementează această tehnologie.

    Efectele inovaţiei:

    Refrigerarea naturală reprezintă o investiţie importantă, cu aproximativ 40% mai ridicată decât în cazul unei investiţii clasice, bazată pe refrigerarea cu freon. Pe de altă parte, preţul CO2 este mai mic decât cel al gazelor de sinteză, iar consumul de energie se reduce cu aproximativ 15%.

    Investiţiile pentru iluminatul general cu LED sunt cu aproximativ 300% mai mari faţă de soluţia clasică cu tub T5, dar noile instalaţii au un consum mediu cu aproximativ 20% mai mic. În plus, utilizarea CO2 ca refrigerant în producţia de frig a unui magazin permite atingerea unui nivel de emisii de carbon foarte scăzut. De exemplu, primul hipermarket din România dotat cu acest sistem, cel de la Galaţi, va reduce emisiile de CO2 cu 900 tone pe an.

    Descriere:

    Instalaţiile care utilizează dioxidul de carbon ca agent refrigerant funcţionează în aceeaşi manieră ca instalaţiile clasice, dar nu utilizează fluide de sinteză poluante (de pildă freonul). Conceptul instalaţiei permite atingerea unor temperaturi de condensare foarte joase, care, coroborate cu temperaturi de vaporizare ridicate, cresc coeficientul de performanţă al instalaţiei.

    Iluminatul general presupune înlocuirea tuburilor clasice cu sistemul de iluminare cu LED. În comparaţie cu alte sisteme clasice de iluminat cu LED, soluţia adoptată în magazinele Carrefour propune reducerea intensităţii luminoase pe mai multe zone ale magazinului. Acest nou concept a fost dezvoltat de echipe interne ale Carrefour România în parteneriat cu colaboratori şi este unic pe piaţa locală.

    Pentru proiectul magazinelor verzi, retailerul a avut costuri de circa 1 milion de euro pentru fiecare din cele cinci hipermarketuri.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Bitdefender, suita de produse antivirus pentru clienţi rezidenţiali şi business

    Elementul de noutate:

    Tehnologia care permite analiza comportamentală a ameninţărilor informatice a asigurat antivirusului românesc Bitdefender locul întâi în teste. În ultimii trei ani, compania a patentat sau are în curs de patentare 50 de inovaţii tehnologice. Cele mai multe sunt în domeniul tehnologiilor de virtualizare, antimalware şi antispam, fără concurenţă în piaţă.

    Efectele inovaţiei:

    Vânzările Bitdefender au crescut de la an la an pe seama implementării acestor inovaţii. Furnizorul de soluţii de securitate IT a înregistrat anul trecut, la nivelul întregului grup, venituri mai mari cu 26%. Tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a peste 500 de milioane de utilizatori de pe toate continentele, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives.

    Cele mai importante cinci pieţe pentru Bitdefender sunt SUA (care generează venituri anuale de 20 de milioane de dolari doar din vânzări online, exceptând contractele corporate), urmate de Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Descriere:

    1.  Memory introspection engine for integrity protection of virtual machines: invenţia se referă la sisteme şi metode pentru protejarea sistemelor informatice împotriva malware-ului şi , în special, pentru sistemele anti-malware care utilizează tehnologia de virtualizare hardware.

    2.  Anti-malware Emulation Systems and Methods: reprezintă o tehnologie de detecţie proactivă a noilor pericole informatice bazată pe euristici. Emulează fişiere necunoscute într-un mediu virtual, pentru a identifica un posibil comportament maliţios.

    3. Image spam filtering systems and methods: Invenţia este o tehnologie antispam care implică recunoaşterea automată a elementelor vizuale sau de tip text, pentru identificarea imaginilor ce pot avea conţinut ofensator.

    4. Systems and Methods for Dynamically Integrating Heterogeneous Anti-Spam Filters: patentul foloseşte o tehnologie care implică filtrarea automată a mesajelor de tip spam, în baza unui scor de relevanţă dat de antrenarea mai multor filtre de analiză a mesajelor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Consiliul Concurenţei: Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă stagnează de doi ani, dar traficul de voce creşte

    “Analizând datele referitoare la numărul total al utilizatorilor activi de telefonie mobilă din România, se poate observa că în ultimii ani piaţa serviciilor de telefonie mobilă a înregistrat o uşoară scădere, urmată de o stagnare în ultimele patru semestre. Cu toate acestea, atât volumul de trafic de voce originat cât şi cel terminat în reţelele de telefonie mobilă din România se află într-o continuă creştere. Se poate observa că volumul de trafic originat de utilizatorii finali, deşi aflat pe un trend ascendent, a crescut cu o rată din ce în ce mai mică în comparaţie cu cea a anilor precedenţi”, se spune în analiza instituţiei.

    Scăderea se reflectă şi în rata de penetrare a cartelelor SIM active, nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2013 fiind cu 3 puncte procentuale mai redus decât cel înregistrat în 2011.

    “Acest fapt contrazice evoluţia mediei ratei de penetrare a cartelelor SIM la nivelul Uniunii Europene, care încă din 2004 se află pe un trend ascendent”, se precizează în document.

    Odată cu scăderea ratei de penetrare a SIM-urilor, se observă o creştere a volumului de trafic de voce originat de utilizatorii finali către alte reţele de telefonie mobilă decât cea proprie. Această creştere este pusă de specialiştii Consiliului Concurenţei pe seama reglementărilor de reducere a tarifelor de interconectare implementate de ANCOM în ultimii ani.

    Potrivit datelor autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM), utilizate de CC, volumul de trafic de voce terminat în reţelele de telefonie mobilă din România a crescut constant în perioada 2006-2013, de la 4,4 miliarde de minute la 10,7 miliarde de minute.

    De asemenea, evoluţia anuală a volumului de trafic de voce originat în reţelele de telefonie mobilă din România (fără roaming) a avansat de la 14,3 miliarde de minute în 2006 la 63,6 miliarde de minute în 2013.

    În ciuda scăderii ratei de penetrare a cartelelor SIM în România, nivelul acesteia depăşeşte în continuare pragul de 100%, fapt ce demonstrează că, în medie, fiecare utilizator dispune de cel puţin o cartelă SIM.

    “O explicaţie a acestui fenomen o poate reprezenta nivelul ridicat al tarifelor de terminare a apelurilor în orice reţea percepute de operatori înainte de 2011. Între aceste tarife şi cele de terminare a apelurilor în reţeaua proprie există o diferenţă considerabilă, consumatorii fiind astfel nevoiţi să achiziţioneze pachete pre-paid sau post-paid ale operatorilor concurenţi”, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Comparativ cu alte state membre ale UE, piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România ar trebui să prezinte un grad mai scăzut de concentrare, având în vedere numărul mai mare de operatori existenţi.

    Numărul total de patru operatori – Orange, Vodafone, Telekom Romania şi RCS&RDS – corespunde mediei Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, se spune în document, o analiză a indicelui Herfindahl–Hirschman arată că gradul de concentrare a pieţei serviciilor de telefonie mobilă din România este unul ridicat, depăşind cu mult pragul de 2.000 de unităţi utilizat în mod frecvent de autorităţile de concurenţă.

    Indicele HHI nu s-a modificat considerabil în decursul ultimilor ani, valorile sale înregistrând doar o uşoară creştere în fiecare din cele trei dimensiuni calculate. Indicele traficului de voce prezintă cea mai ridicată creştere, nivelul săau atingând valoarea de 3.818 în anul 2013.

    Stabilitatea indicelui HHI este datorată stabilităţii cotelor de piaţă a marilor operatori de telefonie mobilă din România.

    “Deşi nu a suferit o modificare notabilă în ultimii trei ani, cota de piaţă a liderului se află însă pe un trend ascendent, în defavoarea concurenţilor mai mici ai căror cote de piaţă au scăzut. Potrivit BEREC (Body of European Regulators for Electronic Communications), la sfârşitul lunii ianuarie 2014, liderul pieţei avea o cotă de aproximativ 43%, concurentul principal avea o cotă de piaţă de 29,2 %, în timp ce ultimele 27,8 procente se împărţeau între ceilalţi operatori (majoritatea fiind însă deţinută de o companie cu cotă 22,8%). Cotele de piaţă sunt calculate în funcţie de numărul de SIM-uri active”, se spune în analiza Consiliului Concurenţei.

    La nivelul Uniunii Europene, statisticile de la sfârşitul anului 2013 arată că liderul de piaţă deţine, în medie, o cotă de aproximativ 35,4%, cu 7 puncte procentuale mai puţin decât pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România.

    De asemenea, cota de piaţă a liderului se află în scădere încă din anul 2010, luând în considerare datele la nivelul UE.

    În schimb, operatorii alternativi (alţi concurenţi) şi-au întărit poziţiile în ultimii ani, la sfârşitul anului 2013 deţinând, în medie, o cotă de piaţă de 35,9%, reuşind astfel să depăşească liderul pieţei.

    “Aceste efecte sunt urmările reglementărilor referitoare la portabilitatea numerelor şi tarifele de terminare a apelurilor, dar şi a politicii comerciale agresive ale concurenţilor din eşalonul doi (de exemplu, RCS&RDS). În consecinţă, situaţia la nivelul Uniunii Europene pare a fi mai echilibrată decât în România, unde liderul de piaţă se detaşează de concurenţii săi”, se arată în document.

    Comparativ cu alte state membre ale UE, România nu se evidenţiază ca o piaţă în care apar temeri semnificative cu privire la cota de piaţă a liderului, aşa cum se întâmplă în cazul Ciprului, unde liderul de piaţă deţine 70%, sau Greciei şi Olandei, unde liderul de piaţă deţine 50% (Comisia Europeană, 2012).

    Cu toate acestea, atât în România cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, primii doi operatori de telefonie mobilă deţin aproximativ două treimi din totalul utilizatorilor, ceea ce indică gradul ridicat de concentrare a acestei pieţe.

    Tarifele de interconectare pe piaţa de telefonie mobilă din România au scăzut continuu în ultimii ani, prin reglementările impuse de ANCOM. La începutul anului 2014, după o serie de schimbări, valoarea acestor tarife a coborât cu mult sub media UE, România situându-se pe locul 25 în topul ţărilor europene cu cele mai mici tarife de interconectare.

    Astfel, din punct de vedere concurenţial, nivelul scăzut al acestor tarife poate reprezenta o intensificare a concurenţei şi o scădere a barierelor de intrare pe piaţă a operatorilor virtuali de telefonie mobilă (MNVO).

    Conform ANCOM, operatorul mobil virtual (MVNO) este definit ca acea entitate care furnizează servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile, fără a deţine o licenţă proprie de utilizare a frecvenţelor radio şi fără a avea în mod necesar toate elementele de reţea şi/sau infrastructura cerută pentru a furniza servicii de comunicaţii mobile.

    Prin încheierea unui acord, acesta obţine acces la reţeaua de telefonie a unui operator deja existent, plătind tarife en-gros pentru serviciile utilizate. Pe piaţa de retail, operatorii virtuali au posibilitatea de a stabili propriile tarife, independente de cele ale operatorului gazdă.

    În acest moment, România face parte din categoria ţărilor europene în a cărei piaţă de telecom nu este prezent niciun operator virtual. Conform datelor disponibile pe site-ul Comisiei Europene, la polul opus se situează ţări precum Cehia (58 MNVO-uri) sau Olanda (52 MNVO-uri).

    “Prezenţa acestor operatori contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă şi, în acelaşi timp, la scăderea gradului de concentrare a acestei pieţe”, se precizează în analiza instituţiei.

    După reducerea tarifelor de interconectare din aprilie 2014, costul operatorilor pentru furnizarea de minute pentru apeluri în orice reţea de telefonie a scăzut considerabil.

    Comparativ cu tarifele reglementate la data de 1 martie 2012, costurile au scăzut cu 76,3 %.

    Spre exemplu, dacă în martie 2012 costul asociat furnizării de 100 de minute în orice reţea a unui operator ajungea la 4,05 euro, din aprilie 2014 furnizarea aceluiaşi serviciu costă doar 0,96 euro.

    Reducerea tarifelor de interconectare realizată în ultimul an se ridică la un procent de aproximativ 68,7%, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut.

    Introducerea serviciului de portabilitate a numerelor în octombrie 2008 a adus o serie de beneficii pieţei de telefonie mobilă, se menţionează în document.

    Spre exemplu, puterea de negociere a consumatorilor a crescut, factor favorabil intensificării concurenţei pe piaţă. Odată cu aceasta, operatorii existenţi au fost nevoiţi să ofere pachete din ce în ce mai avantajoase, astfel încât să îşi menţină sau chiar să îşi mărească baza de clienţi.

    În intervalul 2009-2013, numărul de portări anuale pe piaţa de telefonie mobilă a crescut cu aproximativ 73%, numărul total al portărilor atingând 201.000 în 2013.

    “Tot statisticile ANCOM arată faptul că 80% dintre cei care apelează la serviciul de portabilitate în reţeaua de telefonie mobilă sunt deţinători de abonamente, iar numai 20% dintre aceştia deţin cartele pre-paid. În ceea ce priveşte distribuţia numerelor portate, ANCOM a realizat un clasament al operatorilor în funcţie de numerele mobile primite în reţea din momentul în care acest serviciu a fost disponibil. Statisticile făcute publice la sfârşitul anului 2013 arată că Vodafone România a obţinut cele mai multe numere portate, surclasând liderul de piaţă, Orange România”, se arată în document.

    Potrivit CC, din punct de vedere structural, industria telecomunicaţiilor mobile este foarte apropiată de modelul de piaţă cu structură de oligopol, ca urmare a numărului redus de companii active pe piaţă, implicit şi un gradului ridicat de concentrare, a omogenităţii produselor şi a barierelor la intrarea pe piaţă.

    Pe de altă parte, instituţia apreciază că există elemente importante de natură structurală, dar şi comportamentală, care reprezintă surse semnificative de presiune concurenţială.

    Principalii factori care contrabalansează structura de tip oligopol a acestei industrii sunt impactul semnificativ al concurentului rebel, expunerea pieţei la inovaţie, precum şi activităţile intense de marketing şi comunicare.

  • Kaspersky Lab despre campania “Darkhotel”: directori de companii devin victime ale unei echipe de spionaj de elită

    „Darkhotel” vizează victime care se cazează în hoteluri de lux, iar echipa din spatele campaniei nu atacă aceeaşi persoană de două ori. Oeraţiunile „Darkhotel” sunt executate cu precizie, obţinând toate datele importante de la primul atac. Ulterior, atacatorii îşi acoperă urmele şi îşi sistează activităţile până când identifică următoarea ţintă. Printre victime se află directori de corporaţii din SUA şi Asia. Ameninţarea este încă activă, avertizează Kaspersky Lab.

    Metoda de lucru „Darkhotel”

    Actorul Darkhotel are o metodă eficientă de pătrunde în reţelele hotelurilor, oferind atacatorilor un acces amplu şi de lungă durată, vizând inclusiv sistemele considerate private şi sigure. Atacatorii acţionează când victimele se conectează la reţeaua Wi-Fi a hotelului, introducând numărul camerei şi numele de familie pentru logare. Infractorii cibernetici identifică victimele în momentul conectării la reţeaua compromisă şi le solicită să descarce şi să instaleze un backdoor sub forma unei actualizări pentru un software legitim – Google Toolbar, Adobe Flash sau Windows Messenger. Victima descarcă pachetul, infectând dispozitivul cu un backdoor – software-ul de spionaj cibernetic Darkhotel.

    În urma instalării, backdoor-ul poate fi utilizat pentru a descărca instrumente mai avansate cu scopul de a sustrage informaţii confidenţiale: un keylogger avansat cu semnătură digitală, troianul „Karba” şi un modul specializat în extragerea de informaţii. Aceste instrumente colectează date despre sistem şi despre software-ul de securitate instalat, sustrag parolele salvate în Firefox, Chrome şi Internet Explorer, Gmail Notifier, Twitter, Facebook, parolele de logare în conturile de Yahoo! şi Google, precum şi alte informaţii confidenţiale. Victimele riscă să piardă informaţii importante, precum fişiere proprietate intelectuală a organizaţiilor pe care le reprezintă. După operaţiune, atacatorii şterg instrumentele infiltrate în reţeaua hotelului şi îşi sistează temporar operaţiunile.

    „În ultimii ani, Darkhotel a atacat cu succes oameni cu funcţii importante, utilizând metode şi tehnici mai avansate decât cele utilizate în atacurile tipice,” spune Kurt Baumgartner, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab. „Acest actor are competenţă operaţională, capacităţi matematice şi de analiză criptografică, precum şi alte resurse capabile să infecteze reţele comerciale de încredere, vizând diferite categorii specifice de victime cu precizie strategică”, încheie Kurt Baumgartner.

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit într-un string al codului periculos Darkhotel o urmă care indică un vorbitor de limba coreeană. Produsele Kaspersky Lab detectează şi neutralizează programele periculoase şi variantele utilizate în setul de instrumente Darkhotel. Kaspersky Lab colaborează cu multiple organizaţii de profil pentru a rezolva cazul Darkhotel.

    Cum pot fi evitate atacurile Darkhotel

    În timpul călătoriilor, orice reţea, chiar şi cele semi-private din hoteluri, poate fi periculoasă. Cazul Darkhotel ilustrează un vector de atac în plină evoluţie: persoanele care posedă informaţii valoroase pot deveni cu uşurinţă victime Darkhotel sau ale unei operaţiuni similare. Pentru a preveni aceste ameninţări, Kaspersky Lab recomandă: utilizarea unui furnizor Virtual Private Network (VPN) care poate asigura un canal de comunicare criptat pentru accesarea reţelelor Wi-Fi publice sau semi-publice; În călătorii, orice actualizare de software este suspicioasă şi trebuie să te asiguri că programul este dezvoltat de un furnizor de încredere. Soluţia de securitate trebuie să oferă protecţie şi împotriva ameninţărilor nou dezvoltate, şi nu doar protecţie antivirus de bază.

    Kaspersky Lab este prezentă în aproximativ 200 de ţări şi protejează peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume.

  • Klaus Iohannis şi Victor Ponta – prima dezbatere electorală. Cine a câştigat? Analiza lui Cristian Tudor Popescu

    Cei doi s-au contrat pe tema votului din Diaspora, nivelul taxelor şi impozitelor, despre pensii sau politică externă. Dezbaterea nu a fost lipsită nici de elemente surpriză, unul dintre acesta fiind chiar la finalul discuţiei, când moderatorul Rareş Bogdan l-a invitat separat pe Victor Ponta să mai rămână în emisiune. Gândul şi Factual.ro, un site de verificare a gradului de adevăr din declaraţiile publice, au analizat afirmaţiile celor doi candidaţi.

    Astfel, din nouă declaraţii pe teme principale ale lui Victor Ponta analizate, patru au fost false, una parţial falsă, o alta parţial adevărată în timp ce numai două au fost adevărate. Din nouă declaraţii pe teme principale ale lui Klaus Iohannis analizate de Factual.ro pentru gândul, opt au fost adevărate, în timp ce una nu a fost nici adevărată, nici falsă.

    Finaliştii în competiţia prezidenţială, Klaus Iohannis şi Victor Ponta au avut în această seară prima dezbatere televizată, cei doi aflându-se faţă în faţă aproximativ o sută de minute. Confruntarea celor doi a fost anunţată cu doar o oră înainte ca aceasta să înceapă, Iohannis anunţându-şi pe Facebook prezenţa în emisiune.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Klaus Iohannis şi Victor Ponta – prima dezbatere electorală. Cine a câştigat? Analiza lui Cristian Tudor Popescu

    Cei doi s-au contrat pe tema votului din Diaspora, nivelul taxelor şi impozitelor, despre pensii sau politică externă. Dezbaterea nu a fost lipsită nici de elemente surpriză, unul dintre acesta fiind chiar la finalul discuţiei, când moderatorul Rareş Bogdan l-a invitat separat pe Victor Ponta să mai rămână în emisiune. Gândul şi Factual.ro, un site de verificare a gradului de adevăr din declaraţiile publice, au analizat afirmaţiile celor doi candidaţi.

    Astfel, din nouă declaraţii pe teme principale ale lui Victor Ponta analizate, patru au fost false, una parţial falsă, o alta parţial adevărată în timp ce numai două au fost adevărate. Din nouă declaraţii pe teme principale ale lui Klaus Iohannis analizate de Factual.ro pentru gândul, opt au fost adevărate, în timp ce una nu a fost nici adevărată, nici falsă.

    Finaliştii în competiţia prezidenţială, Klaus Iohannis şi Victor Ponta au avut în această seară prima dezbatere televizată, cei doi aflându-se faţă în faţă aproximativ o sută de minute. Confruntarea celor doi a fost anunţată cu doar o oră înainte ca aceasta să înceapă, Iohannis anunţându-şi pe Facebook prezenţa în emisiune.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ANALIZĂ Mediafax Research&Monitoring: Ponta şi Iohannis continuă lupta pe Facebook, ceilalţi postează rar – FOTO

    Potrivit analizei Mediafax Research&Monitoring, în prima săptămână după turul întâi (3-9 noiembrie) Ponta şi Iohannis au oferit împreună celor 1.172.236 de fani – 121 de mesaje, care au fost răsplătite cu 1.349.735 aprecieri, 99.523 comentarii şi 354.345 distribuiri.

    În privinţa analizei de conţinut, în intervalul 3 – 9 noiembrie Victor Ponta a postat 73 de mesaje, care au primit 571.226 like-uri, au fost comentate de 60.530 de ori şi distribuite de 54.954 ori, însumând un total de 724.683 reacţii. Victor Ponta s-a adresat unui număr de 662.885 fani, în creştere cu 3,75% faţă de săptămâna precedentă. Din punct de vedere al conţinutului, comunicarea lui Ponta de săptămâna trecută este eterogenă, încercând să acopere cele mai diverse teme, de la sport la religie şi de la religie la atacarea contracandidatului, dar nu sunt uitate nici alte teme cum ar fi economia şi justiţia. În patru postări distincte echipa lui Ponta caută să sublinieze faptul că actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va fi următorul prim-ministru.

    Klaus Iohannis este prezent în comunicarea lui Victor Ponta de 8 ori, de 7 ori fiind acuzat că se teme de o confruntare televizată în direct şi o dată că se pregăteşte să conteste alegerile din 16 noiembrie. Fiecare atac la adresa lui Klaus Iohannis este însoţit de asocierea acestuia cu actualul preşedinte Traian Băsescu, astfel că, dacă numele lui Iohannis este menţionat de 8 ori, tot de 8 ori fiind menţionat şi numele lui Traian Băsescu.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Victor Ponta în perioada 3 – 9 noiembrie este declaraţia de susţinere a lui Călin Popescu Tăriceanu, cu textul: “Victoria lui Ponta va marca sfârşitul epocii Băsescu în România şi este şansa refacerii USL”, postat în 4 noiembrie. Această postare a primit 17.901 aprecieri, 2.316 comentarii şi 3.098 distribuiri.

    În intervalul 3 – 9 noiembrie, Klaus Iohannis a distribuit 48 de mesaje, care au primit 778.469 like-uri, au fost comentate de 38.993 ori şi distribuite de 299.391 ori, însumând un total de 1.169.728 reacţii. Klaus Iohannis s-a adresat unui număr de 509.351 fani în creştere cu 21,48% faţă de săptămâna precedentă. Prin intermediul mesajelor postate pe Facebook, Klaus Iohannis îşi afirmă susţinerea faţă de valorile democratice (în contrast cu contracandidatul său), îndeamnă la o participare masivă la vot şi îşi manifestă solidaritatea cu participanţii la mitingurile de protest generate de deficienţele organizatorice de la secţiile de votare din străinătate. În 12 rânduri mesajele lui Klaus Iohannis conţin atacuri la adresa contracandidatului său Victor Ponta, atacuri având ca principale teme carenţele în organizarea primului tur al alegerilor, disensiunile dintre cei doi privind participarea la dezbaterile televizate şi “moştenirea comunistă” a lui Victor Ponta.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Klaus Iohannis în perioada 3 – 9 noiembrie a fost un mesaj video adresat românilor din diaspora, însoţit de invitaţia de a-l distribui. Această postare a fost pe 6 noiembrie şi a primit 57.471 aprecieri, 4.653 comentarii şi 69.191 distribuiri.

    Luând în calcul doar cei doi candidaţi rămaşi în cursă, Ponta are o cotă de 57%, iar Iohannis 43% în ceea ce priveşte numărul de fani.

    Victor Ponta are de mai mult timp activitate pe Facebook, creşterea numărului de fani fiind constantă, în timp ce Klaus Iohannis a început o activitate intensă pe reţeaua de socializare cu puţin timp înainte de campania electorală, dar a avut o creştere spectaculoasă a numărului fanilor în ultima perioadă. Fanii lui Iohannis sunt mult mai activi pe Facebook, aducându-i performanţe superioare, candidatul ACL beneficiind după turul întâi şi de susţinere suplimentară din partea simpatizanţilor celorlalţi candidaţi de dreapta.

    Astfel, în ceea ce priveşte engagementul fanilor, Klaus Iohannis are 35,94% în prima săptămână după turul întâi, faţă de 16,22% săptămâna precedentă, în timp ce Victor Ponta are 15,8% în perioada 3-9 noiembrie faţă de 8,49% săptămâna anterioară. De remarcat că Ponta are pentru turul doi un engagementul fanilor mult mai slab decât cel al lui Iohannis în turul întâi.

    Numărul total de like-uri, comentarii şi distriburiri este 1.169.728 la Klaus Iohannis şi 724.683 la Victor Ponta.

    Intracţiunea cu mesajul raportat la numărul fanilor este de 5,35% după turul întâi, faţă de 2,28% în săptămâna precedentă pentru Klaus Iohannis şi 1,54% după turul întâi faţă de 1% în săptămâna anterioară pentru Victor Ponta.

    Odată cu încheierea primului tur de scrutin, candidaţii ieşiţi din cursa electorală au abandonat competiţia pe Facebook. O excepţie notabilă o constituie Monica Macovei, care începând cu a doua jumătate a săptămânii trecute a continuat să posteze mesaje prin care îşi manifestă susţinerea faţă de Klaus Iohannis, rămas în competiţia pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Această situaţie este relevată de media de postări zilnice care a crescut de la 8,45 la 10,43 la Victor Ponta sau a rămas relativ la fel la Klaus Iohannis (6,86 faţă de 7,13) în timp ce la ceilalţi candidaţi a scăzut drastic la o postare pe zi, cu excepţia Monicăi Macovei care are o medie de două postări pe zi.

  • ANALIZĂ Mediafax Research&Monitoring: Ponta şi Iohannis continuă lupta pe Facebook, ceilalţi postează rar – FOTO

    Potrivit analizei Mediafax Research&Monitoring, în prima săptămână după turul întâi (3-9 noiembrie) Ponta şi Iohannis au oferit împreună celor 1.172.236 de fani – 121 de mesaje, care au fost răsplătite cu 1.349.735 aprecieri, 99.523 comentarii şi 354.345 distribuiri.

    În privinţa analizei de conţinut, în intervalul 3 – 9 noiembrie Victor Ponta a postat 73 de mesaje, care au primit 571.226 like-uri, au fost comentate de 60.530 de ori şi distribuite de 54.954 ori, însumând un total de 724.683 reacţii. Victor Ponta s-a adresat unui număr de 662.885 fani, în creştere cu 3,75% faţă de săptămâna precedentă. Din punct de vedere al conţinutului, comunicarea lui Ponta de săptămâna trecută este eterogenă, încercând să acopere cele mai diverse teme, de la sport la religie şi de la religie la atacarea contracandidatului, dar nu sunt uitate nici alte teme cum ar fi economia şi justiţia. În patru postări distincte echipa lui Ponta caută să sublinieze faptul că actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va fi următorul prim-ministru.

    Klaus Iohannis este prezent în comunicarea lui Victor Ponta de 8 ori, de 7 ori fiind acuzat că se teme de o confruntare televizată în direct şi o dată că se pregăteşte să conteste alegerile din 16 noiembrie. Fiecare atac la adresa lui Klaus Iohannis este însoţit de asocierea acestuia cu actualul preşedinte Traian Băsescu, astfel că, dacă numele lui Iohannis este menţionat de 8 ori, tot de 8 ori fiind menţionat şi numele lui Traian Băsescu.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Victor Ponta în perioada 3 – 9 noiembrie este declaraţia de susţinere a lui Călin Popescu Tăriceanu, cu textul: “Victoria lui Ponta va marca sfârşitul epocii Băsescu în România şi este şansa refacerii USL”, postat în 4 noiembrie. Această postare a primit 17.901 aprecieri, 2.316 comentarii şi 3.098 distribuiri.

    În intervalul 3 – 9 noiembrie, Klaus Iohannis a distribuit 48 de mesaje, care au primit 778.469 like-uri, au fost comentate de 38.993 ori şi distribuite de 299.391 ori, însumând un total de 1.169.728 reacţii. Klaus Iohannis s-a adresat unui număr de 509.351 fani în creştere cu 21,48% faţă de săptămâna precedentă. Prin intermediul mesajelor postate pe Facebook, Klaus Iohannis îşi afirmă susţinerea faţă de valorile democratice (în contrast cu contracandidatul său), îndeamnă la o participare masivă la vot şi îşi manifestă solidaritatea cu participanţii la mitingurile de protest generate de deficienţele organizatorice de la secţiile de votare din străinătate. În 12 rânduri mesajele lui Klaus Iohannis conţin atacuri la adresa contracandidatului său Victor Ponta, atacuri având ca principale teme carenţele în organizarea primului tur al alegerilor, disensiunile dintre cei doi privind participarea la dezbaterile televizate şi “moştenirea comunistă” a lui Victor Ponta.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Klaus Iohannis în perioada 3 – 9 noiembrie a fost un mesaj video adresat românilor din diaspora, însoţit de invitaţia de a-l distribui. Această postare a fost pe 6 noiembrie şi a primit 57.471 aprecieri, 4.653 comentarii şi 69.191 distribuiri.

    Luând în calcul doar cei doi candidaţi rămaşi în cursă, Ponta are o cotă de 57%, iar Iohannis 43% în ceea ce priveşte numărul de fani.

    Victor Ponta are de mai mult timp activitate pe Facebook, creşterea numărului de fani fiind constantă, în timp ce Klaus Iohannis a început o activitate intensă pe reţeaua de socializare cu puţin timp înainte de campania electorală, dar a avut o creştere spectaculoasă a numărului fanilor în ultima perioadă. Fanii lui Iohannis sunt mult mai activi pe Facebook, aducându-i performanţe superioare, candidatul ACL beneficiind după turul întâi şi de susţinere suplimentară din partea simpatizanţilor celorlalţi candidaţi de dreapta.

    Astfel, în ceea ce priveşte engagementul fanilor, Klaus Iohannis are 35,94% în prima săptămână după turul întâi, faţă de 16,22% săptămâna precedentă, în timp ce Victor Ponta are 15,8% în perioada 3-9 noiembrie faţă de 8,49% săptămâna anterioară. De remarcat că Ponta are pentru turul doi un engagementul fanilor mult mai slab decât cel al lui Iohannis în turul întâi.

    Numărul total de like-uri, comentarii şi distriburiri este 1.169.728 la Klaus Iohannis şi 724.683 la Victor Ponta.

    Intracţiunea cu mesajul raportat la numărul fanilor este de 5,35% după turul întâi, faţă de 2,28% în săptămâna precedentă pentru Klaus Iohannis şi 1,54% după turul întâi faţă de 1% în săptămâna anterioară pentru Victor Ponta.

    Odată cu încheierea primului tur de scrutin, candidaţii ieşiţi din cursa electorală au abandonat competiţia pe Facebook. O excepţie notabilă o constituie Monica Macovei, care începând cu a doua jumătate a săptămânii trecute a continuat să posteze mesaje prin care îşi manifestă susţinerea faţă de Klaus Iohannis, rămas în competiţia pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Această situaţie este relevată de media de postări zilnice care a crescut de la 8,45 la 10,43 la Victor Ponta sau a rămas relativ la fel la Klaus Iohannis (6,86 faţă de 7,13) în timp ce la ceilalţi candidaţi a scăzut drastic la o postare pe zi, cu excepţia Monicăi Macovei care are o medie de două postări pe zi.

  • Ce se întâmplă dacă faci click pe „Cine ţi-a vizualizat profilul?”, opţiunea de schimbare a culorii profilului sau concursurile cu premii de pe Facebook

    Escrocii infectează milioane de utilizatori Facebook cu scheme cunoscute, prezentate sub altă formă, potrivit unui studiu realizat pe parcursul a doi ani de furnizorul de soluţii software Bitdefender. 
     
    O echipă de analişti comportamentali şi psihologi a analizat cinci dintre cele mai cunoscute categorii de escrocherii şi a concluzionat că nu există un profil al victimei tipice astfel oricine poate fi păcălit de escrocheriile de pe Facebook, precum clasica “Ghici cine ţi-a vizualizat profilul?”. „Cele mai mari vulnerabilităţi apar din cauza unor dispoziţii umane generale care îl pot influenţa pe orice utilizator la un moment dat. Este greu pentru noi, oamenii, să acceptăm comportamentul nostru iraţional sau faptul că ne lăsăm pradă impulsurilor pe care le atribuim, în mod normal, celor mai puţin educati ”, a spus psihologul Nansi Lungu, behavior analyst la Bitdefender.
     
    Cu toate acestea, analiza psihologica a evidentiat o legatura stransa intre victime si lipsa de informare, in special in ceea ce priveste modul de functionare a retelei sociale Facebook. In timp ce aproape jumatate dintre amenintarile cibernetice mizeaza pe curiozitatea utilizatorilor de a sti cine le-a vizualizat profilul, una din trei fraude atrag victimele cu functionalitati pe care Facebook nu le-a implementat inca, precum butonul de “Dislike” sau personalizarea Timeline-ului cu palete noi de culori.
     
    Tombole false, cum ar fi cele cu bilete gratis la Disneyland sau puncte de joc, reprezinta 16.51% din numeroasele escrocherii din ultimii doi ani, in timp de materialele pornografice cu celebritati reprezinta 7.53%. Escrocheriile de pe Facebook fac bani prin chestionare frauduloase sau virusi de tip Troian care fura parole bancare sau din browser.
    Desi sunt inca o categorie de nisa, materialele video ce promoveaza violenta castiga popularitate, avertizeaza expertii in securitate ai Bitdefender. Escrocheriile de tip “Like and Share” care se folosesc de imagini socante, precum animale lovite, copii suferinzi si femei torturate reprezinta 1% din totalitatea fraudelor, potrivit studiului. Cel mai recent exemplu este cel in care un material video cu o femeie ucisa de sotul ei pentru ca a sarutat alt barbat a infectat utilizatorii cu  virusi.
     
    Cele mai populare categorii de escrocherii folosite de criminalii cibernetici pentru a pacali utilizatorii de Facebook sunt:
     
    1. Ghici cine ti-a vizualizat profilul?- 45.50%
    2. Noi functionalitati ale Facebook – 29.53%
    3. Escrocherii cu premii – 16.51%
    4. Escrocherii cu celebritati – 7.53%
    5. Materiale video cu atrocitati – 0.93%
     
    Studiul a analizat 850.000 de escrocherii raspandite in tari precum Romania, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Germania, Spania, Franta si Arabia Saudita incepand cu octombrie 2012. Pentru mai multe informatii privind psihologia celor care devin victime ale pacalelilor pe Facebook, puteti accesa studiul integral realizat de Bitdefender pe acest subiect.  
     
     

  • Cele mai importante evenimente economice dintre tururile de scrutin pentru prezidenţiale

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale. Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.