Tag: Agricultura

  • Agricover si-a majorat afacerile cu 25%, pe timp de criza

    Compania a inregistrat un profit in crestere cu 24% in primele 3
    trimestre ale anului, comparativ cu perioada similara a anului
    trecut, pana la 17,7 milioane lei (4,17 milioane euro).

    “Grupul Agricover si-a continuat atat cresterea organica pe
    segmentele traditionale ale business-ului sau, cat si extinderea
    operatiunilor pe alte piete, criza oferindu-ne oportunitati care
    s-au integrat foarte bine in strategia noastra de dezvoltare”, a
    precizat Robert Arsene, directorul general al grupului.

    Cea mai mare crestere in perioada ianuarie-septembrie a fost
    raportata de divizia de distributie a inputurilor pentru
    agricultura, cu 57%, urmata de divizia de comert cu cereale si
    oleaginoase, cu 12%.

    Agricover Credit IFN, companie care se ocupa cu finantarea
    fermierilor, si-a majorat cifra de afaceri de peste 15 ori, pana la
    6 milioane lei (1,4 milioane euro) in perioada de referinta.

    Strategia de criza a grupului s-a bazat pe cresterea veniturilor
    prin dezvoltarea portofoliului de clienti si cresterea cotei de
    piata, corelate cu reducerea costurilor operationale.

    Grupul Agricover a investit in primele 9 luni ale anului 3,5
    milioane lei (825 mii euro).

    “Strategia Grupului Agricover ramane aceeasi: pe de o parte
    implementarea la o scara cat mai mare a modelului nostru de
    business, iar pe de alta parte extinderea liniilor de business
    integrate pentru fermieri si industria procesatoare, alaturi de
    dezvoltarea regionala”, a adaugat Robert Arsene.

    Grupul Agricover este lider pe piata pachetelor tehnologice si a
    serviciilor armonizate pentru agricultura. Compania a fost
    infiintata in 2000 prin fuziunea Comcereal Buzau si Ulvex Buzau,
    continuandu-si extinderea in domeniul agribusinessului prin
    oferirea de solutii integrate pentru fermieri. Grupul este
    controlat in proportie de 90% de catre Jabbar Kanani, care mai
    detine actionariatul majoritar si in cadrul Prodal ’94, companei
    din domeniul bauturilor alcoolice spirtoase.

  • Dacian Ciolos, candidatul Romaniei pentru postul de comisar european

    “Guvernul l-a nominalizat pe Dacian Ciolos in functia de comisar
    european. Aceasta propunere va fi inaintata presedintelui Romaniei
    si va fi transmisa presedintelui Comisiei Europene. Am pus acest
    lucru in urma ratificarii in Irlanda a Tratatului de la Lisabona, a
    semnarii de catre Polonia a Tratatului si in asteptarea ca si Cehia
    sa faca acelasi demers”, a spus Boc.

    Dacian Ciolos, de profesie inginer agronom, a fost ministru al
    Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in perioada octombrie
    2007-decembrie 2008, in Guvernul condus de Tariceanu.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Bulgaria: Sustinem Romania pentru postul de Comisar European in Agricutura

    “Suntem interesati sa sprijinim Romania pentru obtinerea acestui
    mandat, deoarece problemele pe care le intampinam si noi in acest
    sector sunt similare”, a declarat Naydenov.

    Novinite.com mai precizeaza ca Dacian Ciolos, fost ministru al
    agriculturii si candidatul Romaniei pentru aceasta functie,
    beneficiaza si de sprijinul Frantei, Germaniei si Poloniei, asa cum
    a precizat si premierul Emil Boc. Actualul detinator al
    portofoliului de Comisar pentru Agricultura este politicianul danez
    Mariann Fischer Boel, fost ministru al agriculturii in Danemarca pe
    vremea cand actualul sef al ONU, Anders Fogh Rasmussen, detinea
    functia de prim-ministru.

  • Tot mai multe proiecte rurale abandonate

    Din cauza crizei, numarul proiectelor de dezvoltare rurala
    depuse la Ministerul Agriculturii care nu au capacitate de
    cofinantare a crescut, in acest an, cu 30-50%, dupa cum a declarat
    secretarul de stat in Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, in
    cadrul conferintei Mediafax Talks about Romanian Agriculture.

    Mai multe pe www.gandul.info

  • Economia Romaniei a scazut cu 8,7% in T2

    Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) a inregistrat in primul semestru al anului o scadere de 7,6% fata de semestrul unu al anului precedent, aceeasi proiectie cu cea indicata initial de Institutul National de Statistica (INS).

    In termeni nominali, PIB a fost de 120,4 miliarde de lei in preturi curente in trimestrul doi si 206,451 miliarde lei dupa prima jumatate a anului.

    Noua estimare a Produsului Intern Brut pentru finele anului, luata in calcul la rectificarea bugetara, este de 497,3 miliarde de lei, in scadere de la prognoza initiala de 531 miliarde de lei.

    Datele provizorii publicate de Statistica pe 13 august indicau o reducere a PIB in termen reali de 8,8% comparativ cu perioada similara din 2008 si de 1,2% fata de trimestrul anterior. In primele trei luni ale anului, contractia economiei a fost de 6,2% comparativ cu perioada similara din 2008.

    Fata de trimestrul unu, reduceri ale volumului de activitate s-au inregistrat in agricultura, silvicultura si piscicultura (-1,7%), constructii (-11%), comert, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si comunicatii (-4,4%) si activitati financiare, de tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi (-4,1%). Industria si alte activitati de servicii si-au marit volumul de activitate cu 4,5%, respectiv cu 0,2%.

    Fondul Monetar International prognozeaza pentru Romania o scadere economica de 8-8,5% in 2009, dublu fata de estimarea de 4,1% din luna martie, cand a fost negociat acordul stand-by.
     

  • Guzu da vopseaua pe vin

    Sunt doua saptamani de cand omul de afaceri Daniel Guzu, fondatorul producatorului de vopsea Fabryo (fostul Guzu Chim), s-a instalat in sediul Bau Profil din Popesti-Leordeni. Are acum biroul gard in gard cu fosta sa fabrica, la care a renuntat definitiv la sfarsitul lunii ianuarie, cand a fost finalizat schimbul de actiuni cu Oresa, prin care fondul de investitii a devenit actionar majoritar la Fabryo, iar Daniel Guzu – la Bau Profil. Parteneriatul cu Oresa ar mai fi mers inainte daca nu ar fi survenit criza economica. Criza nu a fost un factor decisiv, insa cu siguranta a grabit incheierea tranzactiei care, in conditii “normale”, ar fi fost mai avantajoasa pentru fondatorul Guzuchim, dupa cum el insusi admite.

    Daniel Guzu isi alege cu grija cuvintele, dar nu se sfieste sa recunoasca faptul ca Fabryo nu mai reprezenta o provocare pentru el. Si ca oricum, in aceasta perioada, existenta unui singur actionar e benefica pentru fiecare dintre cele doua afaceri. Laurentiu Ispir, director de investitii in cadrul Oresa, spune ca trazactia a fost avantajoasa pentru ambele parti, ca Daniel Guzu a preluat controlul asupra unei companii cu un potential foarte mare de crestere pe piata de adezivi si ca acum fondul de investitii se poate concentra pe companiile in care este actionar majoritar. Printre care se afla si Fabryo, afacere pe care Laurentiu Ispir o vede ajungand la o cifra de afaceri de 100 de milioane de euro in urmatorii patru-cinci ani: “Mizam in special pe o crestere organica, bazata pe cresterea consumului si a cotei de piata a Fabryo, dar nu excludem nici achizitiile in scopul extinderii portofoliului de produse, daca preturile vor fi atractive”.

    Planuri de crestere are si Daniel Guzu pentru noua sa afacere. Deocamdata, va mai investi doar un milion de euro in modernizare. Pe viitor, ar mai putea fi vorba si despre o extindere a capacitatii de productie (acum, fabrica are o capacitate maxima de 30.000 de tone de adezivi pe an si 1.000 de tone de tabla prelucrabila, iar depasirea acestor cifre s-ar putea realiza prin constructia unei noi hale de productie). Daniel Guzu insista in cursul discutiei cu BUSINESS Magazin ca tot ce face este din pasiune. Acesta poate fi si motivul pentru care o mare parte din banii luati pe Fabryo a mers in dezvoltarea afacerii cu vinuri, dar si in imobiliare, constructii si agricultura. Pana acum, Daniel Guzu a investit sapte milioane de euro in agricultura din banii proprii si spune ca nu se asteapta sa-si recupereze investitia prea repede, mai ales dintr-un business precum cel cu vinurile, unde monetizarea unui brand este mai dificila.

    De aceea, pentru a-si sustine viile, Guzu a demarat si o afacere cu livezi, prin cumpararea a 33 de hectare cultivate cu meri si peri, pe care vrea sa le extinda pana la 53 de hectare in primavara. Practic, afacerea cu livezi a fost gandita ca o sustinere pentru cea cu viile. Considera oricum ca investitiile in vinuri au fost “emotionale”, mai ales achizitia hectarelor plantate cu vita-de-vie in apropiere de Panciu, locul sau de nastere. La doi kilometri distanta de localitatea vranceana, pe un deal situat intre doua rauri, Guzu a cumparat de la “sute de mici proprietari” aproape 100 de hectare, a construit o crama si un mic conac, unde isi invita prietenii pasionati de vin. Pasiunea pentru vin isi are radacinile din copilarie, cand se ocupa alaturi de bunicul sau de productia pentru consum casnic. “Nu m-am gandit atunci ca voi face un business din asta, dar ideea mi-a venit cand am intrat in afacerea Vinexpert”, povesteste Guzu.

    In urma cu un an, a iesit insa din afacerea cu magazinele de vin, afirmand ca nu-i place retail-ul si ca prefera sa se concentreze pe productie. Toamna trecuta a facut deja primul vin si a lansat trei branduri pozitionate pe segmente diferite. Este vorba despre Sagio, un vin premium pentru HoReCa, despre Casa Panciu pentru segmentul mediu (mainstream) si, in final, despre Setila, o marca de vin pozitionata pe segmentul economic. Momentan, dintre toate, Guzu e cel mai mandru de Sagio, despre care spune ca este cel mai bun dintre toate. Spune ca cele mai bune vinuri sunt cele de productie mica, astfel ca nu tine la vanzarea unor volume impresionante de vinuri, ci prefera sa aiba o productie de pana la 1,5 milioane de sticle anual – atat cat va produce si combinatul de vinificatie pe care omul de afaceri il are in plan.

    Investitia pentru constructia si utilarea combinatului se ridica la patru milioane de euro, dar proiectul este deocamdata in stand-by; 50% din investitie ar putea fi finantata din fondurile Uniunii Europene, dar dosarul lui Guzu asteapta inca aprobarea. Daca despre vinuri vorbeste cu pasiune, Daniel Guzu nu prea se simte in largul lui cand vorbeste despre imobiliare. Spune ca dupa ce va finaliza anul viitor proiectele din Sinaia, Popesti-Leordeni si Bragadiru, nu mai vrea sa auda de alte businessuri in acest domeniu. “Am incercat, dar concluzia este ca nu rezonez cu domeniul, nu-mi place si nici nu ma pricep”, recunoaste Guzu, care a investit “cateva milioane de euro” in domeniu impreuna cu Viorel Berbec, cofondator al Fabryo.

    Termenul de livrare a apartamentelor din Popesti-Leordeni si din Bragadiru, precum si a caselor din Sinaia ar fi trebuit sa fie anul acesta, dar a fost prelungit pana in 2010. Bineinteles, din cauza conditiilor de piata. Tot din cauza conditiilor de piata, apartamentele nu s-au vandut in ultima perioada in pofida ofertelor de reduceri de preturi. “Pe un apartament din Bragadiru cu 60 de metri patrati utili ceream 90.000 de euro si am scazut pretul la 65.000 de euro cu tot cu TVA, dar tot nu a venit nimeni sa cumpere, pentru ca nu are lumea de unde sa ia credite si putini sunt cei care au lichiditati”, afirma Guzu.

    Asa ca prefera sa astepte cu vanzarea pana la anul, cand piata imobiliara, crede el, se va dezmorti. Dupa care nu va mai investi nici in imobiliare, nici in terenuri. Nu il intereseaza nici macar chilipirurile aparute in aceasta perioada: “M-a sunat chiar ieri (acum o saptamana – n. red.) cineva sa-mi dea cu 50 de euro metrul patrat un teren care se vindea inainte cu 110 euro, dar i-am zis ca nu i l-as lua nici la 30 de euro”, povesteste surazand Guzu. Daca la imobiliare Guzu este hotarat sa renunte, intrebarea este daca la un moment dat va renunta si la Bau Profil. Inca nu poate da un raspuns, mai ales ca abia de doua saptamani are controlul complet asupra companiei. Spune doar ca mai are inca foarte multe de facut, ca vrea sa creeze produse si nu neaparat sa-si multiplice banii. Ceea ce stie cu siguranta este ca nu va renunta niciodata la viile de la Panciu. Acestea ar trebui sa se transforme in afacerea sa de familie.

  • Smithfield Ferme incheie parteneriate cu fermierii locali pentru ferme de porci

    In celelalte tari in care compania este prezenta, Smithfield are deja cea mai mare parte a fermelor in acest sistem de parteneriat. Potrivit lui Gregory Schmidt, directorul de operatiuni al companiei, localnicii vor fi proprietarii acestor ferme, ceea ce le asigura o sursa de venit constanta.

    Programul de punere in functiune a celor trei ferme are in vedere si depunerea dosarelor de finantare din fonduri europene a altor trei proiecte similare si elaborarea studiilor de prefezabilitate pentru infiintarea altor 30 de ferme in cooperare cu producatorii particulari.

    De asemenea, Smithfield Ferme se sprijina si pe sustinerea financiara a companiei-mama, grupul american Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume. Pentru 2009, compania mai planuieste sa isi mareasca capacitatea de productie pe care o are in Romania prin punerea in functiune a unei ferme de scroafe, o investitie greenfield in valoare de 20 de milioane de euro finalizata si autorizata in 2008.

    In plus, tot anul acesta vor deveni operationale 10 ferme de crestere si ingrasare a porcilor.  Smithfield a intrat pe piata din Romania in urma cu aproape cinci ani, prin preluarea combinatului timisorean Comtim. La acel moment, compania anunta investitii de 800 de milioane de dolari in tara noastra.

    La sfarsitul anului trecut, Smithfield investise deja in jur de 600 de milioane de dolari. Grupul activeaza in tara noastra prin trei linii de business: Smithfield Ferme (cuprinzand 35 de ferme de porci in judetele Timis si Arad), Pirin Agri (achizitii de terenuri agricole) si Smithfield Prod (abatoare [i distribu]ie a carcaselor de porc prin Frigofer Tulcea [i Agroalim Distribution).

    Cititi aici mai multe despre planurile americanilor de la Smithfield in Romania.

  • Smithfield Ferme incheie parteneriate cu fermierii locali pentru ferme de porci

    In celelalte tari in care compania este prezenta, Smithfield are deja cea mai mare parte a fermelor in acest sistem de parteneriat. Potrivit lui Gregory Schmidt, directorul de operatiuni al companiei, localnicii vor fi proprietarii acestor ferme, ceea ce le asigura o sursa de venit constanta.

    Programul de punere in functiune a celor trei ferme are in vedere si depunerea dosarelor de finantare din fonduri europene a altor trei proiecte similare si elaborarea studiilor de prefezabilitate pentru infiintarea altor 30 de ferme in cooperare cu producatorii particulari.

    De asemenea, Smithfield Ferme se sprijina si pe sustinerea financiara a companiei-mama, grupul american Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume. Pentru 2009, compania mai planuieste sa isi mareasca capacitatea de productie pe care o are in Romania prin punerea in functiune a unei ferme de scroafe, o investitie greenfield in valoare de 20 de milioane de euro finalizata si autorizata in 2008.

    In plus, tot anul acesta vor deveni operationale 10 ferme de crestere si ingrasare a porcilor.  Smithfield a intrat pe piata din Romania in urma cu aproape cinci ani, prin preluarea combinatului timisorean Comtim. La acel moment, compania anunta investitii de 800 de milioane de dolari in tara noastra.

    La sfarsitul anului trecut, Smithfield investise deja in jur de 600 de milioane de dolari. Grupul activeaza in tara noastra prin trei linii de business: Smithfield Ferme (cuprinzand 35 de ferme de porci in judetele Timis si Arad), Pirin Agri (achizitii de terenuri agricole) si Smithfield Prod (abatoare [i distribu]ie a carcaselor de porc prin Frigofer Tulcea [i Agroalim Distribution).

    Cititi aici mai multe despre planurile americanilor de la Smithfield in Romania.

  • PIB-ul, impins cu tractorul

     

    In 2008 agricultura Romaniei nu a stat, totusi, sub sporurile importante de productie inregistrate in com­pa­­ratie cu anul precedent; putem spune ca este marcata, in schimb, de un procent si de un fenomen economic international. Este vorba de 4%, cat detin cele mai importante 50 de companii agricole din Romania din suprafata arabila totala, de 9,4 milioane de hectare, precum si de ceea ce s-a numit criza alimentara din prima parte a anului.
     
    Acum, in plina criza financiara, se poate lesne intui ca impactul productiei in crestere de biocarburanti sau consumul mai mare de cereale din Asia nu au fost principalele “motoare” ale cresterii preturilor produselor alimentare inregistrata in primavara – vara, ci fondurile speculative, care au “testat” reactia pietelor, deja fragezite dupa evolutia preturilor la petrol. Amplificarea crizei financiare in Statele Unite, in toamna, a readus preturile alimentelor la nivelurile de la inceputul anului; pe de alta parte, fenomenul la care am asistat a fost numai o repetitie cu orchestra si spectatori, pentru ca in viitor, dupa ce efectele crizei financiare se vor fi estompat, piata mancarii ar putea si va deveni un si mai bun teren de vanatoare.
     
    Iar miscarile de pe piata internationala nu au facut decat sa evidentieze minusurile eterne din agricultura Romaniei: fragmen­tarea excesiva a suprafetelor, dificultati in finantare, saracia fermierilor, performante modeste, puternic influentate de clima. Care clima a fost ingaduitoare in 2008, permitand obtinerea unor recolte de top. Situatia nu se va repeta, pare-se, anul viitor, pentru ca in toamna au fost insamantate cu grau in jur de 2 milioane de hectare de teren, cu 200.000 de hectare mai putin decat in sezonul agricol care se incheie. In conditiile in care criza a ieftinit cerealele cu 40% in septembrie si octombrie, iar costurile de infiintare a culturilor au crescut cu pana la 40 de procente, recolta anului 2009 depinde nu numai de vreme, ci si de politicile pe care la va aplica noul Guvern.
     
    Nu in ultimul rand, terenul agricol ramane, in Romania, o oportunitate pentru investitii, chiar in conditiile crizei financiare. Un studiu elaborat de BCR si facut public in luna octombrie indica o crestere de cinci ori a pretului terenurilor agricole in ultimii cinci ani, la 1.000 – 3.500 de euro pe hectar; chiar si in aceste conditii, preturile sunt cu trei pana la sapte ori mai mici decat media europeana. In acelasi timp, din cele 3,93 milioane de exploatatii agricole, numai 17.700 avea personalitate juridica si numai una din cinci se incadreaza in normele europene de profitabilitate.
     
    S-ar putea ca optimismul ex-ministrului Dacian Ciolos, care vedea Romania ajunsa in postura unui exportator net de produse alimentare in mai putin de zece ani, sa fie justificat. Dar, pentru a ajunge la aceasta pozitie, relatia dintre PIB si agricultura ar trebui sa depasasca fiorul cresterii sau scaderii productivitatii hectarului, iar cea mai mare parte a romanilor sa aiba impresia ca mancarea creste in frigider.
     
    Cifrele anului agricol
    • 7,7 milioane de tone, productia de grau.
    • 7 milioane de tone, productia de porumb.
    • 700.000 de tone, productia de rapita.
    • 3,93 milioane, numarul exploatatiilor agricole.
    • 1.700 – 2.100 lei/ha, costuri pentru productia vegetala.
    • 0,42 lei/kg, pretul graului, in scadere de la 0,6 lei anul trecut.
    • 65 de milioane de euro, cifra de afaceri estimata a celei mai mari companii agri­cole, TCE 3 Brazi din Insula Mare a Brailei.

     

  • real,- deschide al 17-lea magazin la Arad

    Hipermarketul deschis la Arad are o suprafata totala de 14.000 de metri patrati, din care peste jumatate suprafata utila de vanzare. Galeria comerciala adiacenta, cu o suprafata de peste 8.100 de metri patrati, cuprinde 20 de magazine, printre care Leonardo, Domo, Takko Fashion, DM Drogerie Markt, JYSK.

    Magazinul real,- din Arad este al treilea deschis in acest an de catre operatorul de hipermarketuri, dupa cele din Bucuresti Berceni si Bacau. Potrivit reprezentantilor companiei, planurile de extindere ale retelei prevad deschiderea in urmatoarea perioada de noi hipermarketuri in orase precum Oradea si Pitesti.

    La nivel mondial, divizia real,- Hypermarket, parte din METRO Group, a intrat pe piata internationala in 1997, odata cu deschiderea primelor magazine in Polonia.

    In Romania, operatorul de hipermarketuri a deschis primul magazin la Timisoara, in urma cu doi ani si jumatate. Anul trecut, compania a inregistrat in tara noastra vanzari de 367 milioane de euro, de aproape cinci ori mai mare fata de anul precedent. Pe segmentul de hipermarketuri, real,- concureaza cu Carrefour, Auchan, Pic si Kaufland.