Tag: Timisoara

  • Primarul care vrea să mute toate cluburile în afara oraşului pentru a nu mai deranja cetăţenii

    Primarul Nicolae Robu se gandeste foarte serios sa mute toate cluburile din Timisoara, in afara orasului. Aceasta desi in urma cu doi ani nici nu a vrut sa auda de asa ceva.

    Un timisorean i-a sesizat edilului, intr-o audienta publica tinuta pe Facebook,  ca este deranjat de zgomotul din cluburi. Primarul l-a sfatuit pe acesta sa sesizeze Politia Locala si a dezvaluit ca are in vedere mutarea lor in afara Timisoarei.

    „Trebuie sesizata Politia, se fac masuratori cu aparatura omologata. Un anumit deranj in oras inevitabil exista. Vom cauta o locatie unde sa dezvoltam cluburile orasului. Una unde sa nu mai fie perturbati cetatenii. Nu o avem inca, dar avem niste idei in analiza si atunci vom asigura mijloace de transport in comun care sa ii dupa pe cei amatori de cluburi, sa ii aduca inapoi in oras. Le asiguram, deci, toate conditiile. Vrem ca ei sa se poata simti bine fara ca altii sa se simta rau in urma distractiei lor„, a spus Robu.

    Cu toate acestea, primarul reia o idee mai veche cum ca Timisoara este un oras plin de viata si ca nu poate sa aiba un ‘iz’ monastiresc.

    „Inteleg ca este un deranj de la multe cluburi, dar nici nu putem sa avem pretentia ca un oras plin de viata, ca Timisoara, sa aiba iz de spatiu monastiresc. Intr-un oras auzi clopotele Catedralei, clopotele altor biserici si le auzi la anumite intervale de timp, auzi inevitabil zgomotul masinilor si iata, in week-end, cel putin, e greu sa facem sa nu se auda si zgomot de la cluburi„, a mai adaugat edilul.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • O nouă „modă” în intersecţiile din Timişoara. Exemple penibile de semaforizare „inteligentă”

    Un semafor îndreptat spre tramvai, dar destinat pietonilor care traversează strada din altă parte şi altul amplasat pe trepied sunt doar două dintre exemplele de semaforizare „inteligentă” de la Timişoara.

    Culmea, ambele sunt montate în aceeaşi intersecţie, tot mai aglomerată în ultima perioadă, până la deschiderea parţială a traficului pe la Pasajul Jiul.

    Din cauza aglomeraţiei din zonă, pentru că vorbim de intersecţia străzii Cioriolan Brediceanu cu Paris semafoarele inteligente au cam luat-o razna.

    Prin urmare, pietonii care trebuie să traverseze strada dinspre Paris spre Piaţa 700 sunt nevoiţi fie să iasă pe carosabil printre maşini pentru a vedea dacă au verde, fie să-şi încerce norocul, doar-doar prind verdele la marele fix.

    Între timp, şoferii care aşteaptă culoarea verde pe Brediceanu, pentru a se îndrepta spre Paris, au timp berechet să-şi facă… selfie-uri la semaforul de pe trepied, ţinut bine în chingile formate dintr-o simplă bandă în alb şi roşu…

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • O nouă „modă” în intersecţiile din Timişoara. Exemple penibile de semaforizare „inteligentă”

    Un semafor îndreptat spre tramvai, dar destinat pietonilor care traversează strada din altă parte şi altul amplasat pe trepied sunt doar două dintre exemplele de semaforizare „inteligentă” de la Timişoara.

    Culmea, ambele sunt montate în aceeaşi intersecţie, tot mai aglomerată în ultima perioadă, până la deschiderea parţială a traficului pe la Pasajul Jiul.

    Din cauza aglomeraţiei din zonă, pentru că vorbim de intersecţia străzii Cioriolan Brediceanu cu Paris semafoarele inteligente au cam luat-o razna.

    Prin urmare, pietonii care trebuie să traverseze strada dinspre Paris spre Piaţa 700 sunt nevoiţi fie să iasă pe carosabil printre maşini pentru a vedea dacă au verde, fie să-şi încerce norocul, doar-doar prind verdele la marele fix.

    Între timp, şoferii care aşteaptă culoarea verde pe Brediceanu, pentru a se îndrepta spre Paris, au timp berechet să-şi facă… selfie-uri la semaforul de pe trepied, ţinut bine în chingile formate dintr-o simplă bandă în alb şi roşu…

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • O nouă „modă” în intersecţiile din Timişoara. Exemple penibile de semaforizare „inteligentă”

    Un semafor îndreptat spre tramvai, dar destinat pietonilor care traversează strada din altă parte şi altul amplasat pe trepied sunt doar două dintre exemplele de semaforizare „inteligentă” de la Timişoara.

    Culmea, ambele sunt montate în aceeaşi intersecţie, tot mai aglomerată în ultima perioadă, până la deschiderea parţială a traficului pe la Pasajul Jiul.

    Din cauza aglomeraţiei din zonă, pentru că vorbim de intersecţia străzii Cioriolan Brediceanu cu Paris semafoarele inteligente au cam luat-o razna.

    Prin urmare, pietonii care trebuie să traverseze strada dinspre Paris spre Piaţa 700 sunt nevoiţi fie să iasă pe carosabil printre maşini pentru a vedea dacă au verde, fie să-şi încerce norocul, doar-doar prind verdele la marele fix.

    Între timp, şoferii care aşteaptă culoarea verde pe Brediceanu, pentru a se îndrepta spre Paris, au timp berechet să-şi facă… selfie-uri la semaforul de pe trepied, ţinut bine în chingile formate dintr-o simplă bandă în alb şi roşu…

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Două mari bănci din Timişoara îşi obligă clienţii să accepte carduri nesigure

    Noile carduri emise de unele bănci din Timişoara i-au pus pe jar pe mulţi dintre clienţi, aceştia temându-se să nu rămână fără bani.

    Este vorba despre cardurile prevăzute cu ”contactless”, o tehnologie care permite utilizatorului să facă unele cumpărături de până în 100 de lei printr-o simplă scanare a dispozitivului, fără a mai avea nevoie de introducerea codului PIN.

    Băncile care au introdus această opţiune au ţinut să prezinte doar avantajul ei, respectiv faptul că, printr-o simplă scanare a unui astfel de card, clientul câştigă mai mult timp, nemaifiind nevoit să treacă prin toate etapele solicitate la bancomat sau la POS.

    Există însă şi un revers al medaliei. În caz de furt, cardul poate fi golit rapid, prin scanări succesive, de către oricine, fără să cunoască PIN-ul. Este suficient să fie trecut de mai multe ori prin faţa unui bancomat, până la retragerea întregii sume.

    Totodată, cel care l-a sustras îl poate folosi la mai multe cumpărături. Dacă proprietarul cardului nu realizează imediat furtul, degeaba mai sună la bancă pentru a-şi bloca contul, că acesta este deja golit.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Leroy Merlin încheie rebrandingul magazinelor bauMax şi ajunge la o reţea de 15 spaţii pe plan local

    Magazinul Leroy Merlin Timişoara, primul din regiunea de Vest a ţării,  se întinde pe o suprafaţă totală de peste 13.400 mp şi este situat pe Calea Şagului, DN59, Timişoara, judeţul  Timiş.

    Oferta Leroy Merlin reuneşte peste 28.000 de produse pentru amenajarea, reamenajarea sau construirea locuinţei şi a grădinii. Magazinul din Timişoara are şi un spaţiu drive-in, întins  pe o suprafaţă de 4.000 mp. Noul magazin are peste 100 de angajaţi şi va fi deschis de luni până sâmbătă între orele 07:00 – 21:00 şi duminică între orele 09:00 – 19:00.  

    Magazinul Leroy Merlin din Timişoara oferă clienţilor săi servicii de livrare expres, descărcare la uşa clientului, finanţare, retur marfă în termen de 90 de zile de la cumpărare, închiriere unelte -pentru care nu se percepe garanţie, post vânzare, debitare lemn, mixare vopsea etc.

    “Acum un an, am anunţat că în luna septembrie vom finaliza o primă etapă importantă din strategia de dezvoltare a Leroy Merlin în România. Iată că septembrie 2016 vine cu îndeplinirea acestei promisiuni. Deschiderea magazinului din Timişoara marchează succesul unui program de dezvoltare a companiei care a ţinut 20 de luni şi in cursul căruia au fost transformate şi redeschise 12 magazine din fosta reţea bauMax, iar două au fost construite de la zero (Leroy Merlin Craiova şi Leroy Merlin Alexandriei). Leroy Merlin reuşeste prin deschiderea magazinului din Timişoara să acopere aproape în totalitate teritoriul României. 2016 va ramane un an de referinţă pentru Leroy Merlin România, pentru atingerea unor indicatori importanţi: 15 magazine în reţea, o echipă de peste 1.500 de profesionişti şi acoperire naţională,“ a declarat Frédéric Lamy, directorul general Leroy Merlin România.

    În prezent, în România, funcţionează 14 magazine Leroy Merlin, dintre care două în Bucureşti: complexul comercial Sun Plaza şi parcul comercial Colosseum, un magazin pe Şoseaua Alexandria, în Bragadiru, Ilfov, unul în Craiova – Electroputere Mall, altul lângă Ploieşti, pe DN1 km 6, comuna Blejoi, un magazin în Braşov pe Bd. Griviţei Nr.1L, un magazin în Constanţa pe Bulevardul Aurel Vlaicu, nr. 207, două magazine în Cluj-Napoca, pe Calea Turzii 186 şi pe Bulevardul Aurel Vlaicu, nr. 182, un magazin în Sibiu în incinta Shopping City Sibiu pe Str. Sibiului nr. 5, Şelimbăr, un magazin în Suceava pe Calea Unirii, nr. 27B, un magazin în Targu Mureş pe Strada Gheorghe Doja 243 – Promenada Mall, un magazin în Bacau situat pe Calea Republicii, nr. 181 – centrul comercial Hello Shopping Park şi un magazin în Iaşi situat pe Calea Chisinaului, nr 23. 

    Fondat în 1923, Leroy Merlin are peste 370 de magazine în 12 ţări şi este liderul actual al pieţei de bricolaj din Franţa şi al treilea retailer la nivel mondial. Leroy Merlin România face parte din Grupul Adeo.

     

  • Absolvenţii de liceu se bat pentru facultăţile de matematică şi informatică

    Concurenţa pentru Facultatea de Informatică la Universitatea de Vest din Timişoara a fost de aproape nouă candidaţi pe un loc bugetat.

    Învăţămâtul public ar trebui să se adapteze crescând finanţarea şi numărul de locuri de muncă în zonele unde cererea de specialişti este ridicată.

    Piaţa forţei de muncă este în continuare în goană după specialiştii din domeniul IT, iar sa­lariile peste medie şi locurile de muncă în creş­tere îi trimit pe mulţi absovenţi de liceu către facultăţile de matematică şi infor­matică.

    „Un student bun în acest domeniu nu are de aşteptat după absolvire pentru a avea pri­mele venituri. Există programe de internship plătite şi sunt firme care îi angajează chiar din timpul studenţiei cu salarii de 700-800 de euro net pe lună. Salariul imediat după absolvire poate fi cu atât mai mare cu cât vorbim despre o persoană care are deja asemenea experienţe profesionale acumulate şi poate trece uşor pragul de 1.000 de euro net lunar“, a spus Cristian Seidler, business unit manager în cadrul firmei de recrutare Gi Group.

    De aceeaşi părere este şi Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR, care spune că salariul unui tânăr absolvent specializat în domeniul IT este peste media pe economie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Băncile s-au RĂZGÂNDIT! După prăbuşirea creditării, încă o bancă din România SCADE avansul la creditele ipotecare

    BCR, cel mai mare jucător din sistem, a decis să diminueze avansul necesar pentru creditele imobiliare de la 35% la minimum 25% dar doar pentru imobilele ipotecate din oraşele mari ale României precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, sau Constanţa.

    Astfel, banca face primii paşi înapoi de la darea în plată, cel mai controversat act normativ din istoria postdecembristă a României, care a determinat bancherii să-şi arate colţii şi să înăsprească condiţiile de creditare ipotecară. Darea în plată, care permite stingerea datoriei prin predarea cheii imobilului către bancă, a intrat în vigoare pe 13 mai.

    BCR a decis pe 9 mai să majoreze avansul la creditele ipotecare de la 15% la 35%. Banca nu vinde credite în euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Rareş Măcinică, CEO al LAGERMAX România

    Rareş Măcinică a preluat de mai bine de trei ani funcţia de managing director al companiei de logistică Lagermax AED România, după ce a primit un telefon de la un head-hunter, care i-a propus să conducă filiala locală a companiei austriece, prezentă pe piaţă din 2003, şi are acum birouri la Arad, Timişoara, Bucureşti, Otopeni şi Iaşi.

    Primul loc de muncă, în timpul studenţiei, când urma cursurile SNSPA – Comunicare şi Relaţii Publice, a fost la o revistă franceză, What’s up, unde vindea spaţiu pentru publicitate. În 2002 a intrat în domeniul logisticii, angajându-se la o publicaţie de specialitate, apoi a lucrat vreme de doi ani la o firmă românească mică, despre care spune că a fost „o veritabilă şcoală pentru mine”. Prima slujbă într-o multinaţională din domeniul transporturilor şi logisticii a fost în 2005 şi a dobândit experienţă în cadrul Gebruder Weiss, Cargo Partner şi KLG. Anul trecut, Lagermax România a înregistrat o cifră de afaceri brută de 10 milioane de euro.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Momentul în care am preluat conducerea companiei Lagermax AED România. Aveam 32 de ani. Era prima poziţie nu numai ca director general, ci mai ales ca administrator al unei companii, ceea ce înseamnă asumarea unor obligaţii suplimentare de natură legală. După o sesiune de patru interviuri, am fost desemnat să preiau conducerea companiei, apoi în prima zi am fost prezentat echipei de către managementul din Austria, iar din a doua zi am rămas singur. Nici nu am apucat să mă dezmeticesc, că m-am şi trezit cu tone de acte de semnat, angajaţi nemulţumiţi, probleme administrative urgente, claim-uri de la client, de la furnizori, întâlniri cu avocaţii, cu contabilitatea, cu controllingul, reorganizarea departamentelor etc. etc. Toate acestea cu doi copii mici acasă…

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Foarte multe: stapânirea de sine, viteza în evaluarea şi implementarea unor decizii, asumarea riscurilor, determinare, un nivel de încredere foarte ridicat, eficienţă, control, folosirea imaginaţiei.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Toate greşelile sunt îngăduite, atât timp cât nu sunt repetate.
    Din punctul meu de vedere, un manager are rolul de a ghida angajaţii. Când greşesc, îi corectează, identifică sursa greşelii, astfel încât să nu se mai repete. 

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Pilot de avioane comerciale.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Fiecare profesie aduce valoare într-o societate. La fel cum într-o companie există de la femeia de serviciu până la directori, fiecare având rolul propriu în mecanismul unei afaceri, aşa şi în societate, fiecare trebuie să îşi aducă aportul în zona în care a dorit să se dezvolte.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Să nu creadă în noroc. Nu există aşa ceva. Numai prin muncă şi sacrificii poţi construi ceva de valoare. Să fie pasionaţi de ceea ce fac. Numai prin pasiune poţi face o reală diferenţă, altfel vei rămâne într-o zonă poate bună, dar cu siguranţă fără faimă. Toţi eroii au fost nişte pasionaţi. Să îndrăznească, să îşi asume riscuri, eşecul este foarte important, businessurile mari au devenit mari după zeci de încercări nereuşite, până a venit acea idee care te-a făcut faimos.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT:
    Îndrăzneşte!

    CARTE:
    Personalităţi accentuate în viaţă şi în literatură, de Karl Leonhard

    PERSONALITATE:
    George Enescu