„De la microtranzacţii între studenţi până la transferurile expaţilor către familiile care depind de ei sau împărţirea notei de plată între colegi de birou, am văzut, de atâtea ori, componenta socială a acestor tranzacţii şi fricţiunile sociale la care aceste transferuri pot duce. Practic, atunci când vorbim despre transferuri regulate între prieteni apropiaţi sau familie, inevitabil ne referim la mult mai mult decât plăţi sau împrumuturi”, descrie Mihai Ivaşcu, fondator şi CEO al Moneymailme, filosofia din spatele aplicaţiei lansate în urmă cu nouă luni.
Încadrată în nişa produselor FinTech, Moneymailme este o aplicaţie de transfer internaţional de bani în valute diferite ce oferă, în acelaşi timp, posibilitatea de comunicare între utilizatori prin text, audio şi video; este de altfel prima aplicaţie din lume ce permite transfer de bani în timpul unui apel video. Aplicaţia asigură realizarea de tranzacţii fără costuri între utilizatori, suma minimă de transfer fiind de 1 cent, lucru posibil datorită sistemului de parteneriate cu instituţii financiare autorizate la nivel global. Infrastructura tehnică permite în prezent utilizarea acesteia în 130 de ţări şi posibilitatea de a dona cauzelor din lista inclusă în aplicaţie, într-un mod rapid şi fără costuri suplimentare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. După nouă luni de la lansare, Moneymailme a ajuns la 100.000 de utilizatori, a primit finanţări private de 2,5 milioane de euro, iar acum este evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit antreprenorului.
Mihai Ivaşcu are 29 de ani şi spune că a avut mereu un spirit antreprenorial; a încercat să caute noi metode de a rezolva probleme sociale simple, motiv pentru care a studiat în acelaşi timp în Bucureşti Relaţiile Economice Internaţionale, Diplomaţia, dar şi Ştiinţele Politice. După două licenţe şi două mastere în ţară, a decis să meargă la un MBA în străinătate, continuat acum printr-un doctorat în Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii din Monaco, cu activităţi de cercetare la Harvard, INSEEC Paris şi Londra. Este şi membru al Silicon Valley Innovation Center, absolvent al HIVE Global Leaders Program la Harvard şi, recent, a fost admis la două programe executive organizate de Massachusetts Institute of Technology (MIT), unul în Boston, axat pe internet of things şi altul în Brisbane, Australia pe Global Leadership. Se autodescrie drept un antreprenor social – a avut în ultimii zece ani proiecte multiple, pe care le-a grupat în fondul Ambra Ventures Monaco. Acesta include în prezent dezvoltare de software, cibersecurity, digital media, publishing, presă, FinTech, turism, consultanţă; fondul are ca scop dezvoltarea unei reţele de investitori profesionişti activi care investesc în proiecte de perspectivă, atât în faza iniţială, cât şi în creştere, pe care – cu expertiză şi reţeaua creată – le pot creşte. Participă frecvent ca speaker la evenimente de FinTech şi antreprenoriat şi spune că încearcă să-i ajute pe tineri cu idei inovatoare, pe care să şi le transpună în produse şi businessuri funcţionale.
De la creionarea ideii Moneymailme în cadrul MBA-ului în Innovation Management şi până la lansarea oficială a trecut mai bine de un an, iar dezvoltarea platformei a presupus o serie de paşi complicaţi; unul dintre motive este că Mihai Ivaşcu a ales Londra drept domiciliu pentru firma sa, legislaţia financiară din Regatul Unit fiind una foarte strictă, potrivit observaţiilor sale.
Din punctul lui de vedere, schimbul de valoare monetară reprezintă, de fapt, o metodă de comunicare, într-o mare măsură un activator al relaţiilor sociale. Ivaşcu spune că păstrează în prezent pachetul majoritar de acţiuni şi a cooptat experţi în echipa de investitori; aceştia au contribuit activ la dezvoltarea produsului, nu doar pasiv. „Există capital românesc în acest proiect, având în vedere investiţiile personale, dar şi ale companiilor româneşti în care sunt activ, însă nu există momentan alţi investitori români în Moneymailme. Cu siguranţă vor fi în următoarele luni, când vom lansa campania de crowdfunding unde suma minimă investită poate fi 10 lire sterline, deschizând proiectul pentru orice investitor. Chiar m-aş bucura să avem şi alţi români implicaţi”, explică el.
În proiect sunt implicaţi peste 30 de ingineri, experţi financiari şi specialişti în marketing şi comunicare, la birourile companiei din Bucureşti, Monaco şi Londra. „Combinarea celor două nevoi majore, cea de comunicare şi cea de schimb de valoare monetară, duce la un nou comportament de consum, neexplorat până acum în zona micro-tranzacţiilor, din cauza costului foarte mare de transfer internaţional, dar şi accesului rapid la o astfel de funcţionalitate”. Antreprenorul spune că a creat produsul pornind de la nevoia simplă de a avea posibilitatea oricând, oriunde, doar cu ajutorul telefonului mobil, să trimită şi să primească instantaneu sume mici de bani; totul cu costuri minime. „Conectarea acestei forme de comunicare cu metodele convenţionale – text, audio, video – a venit ca o completare naturală, întărind produsul şi oferind o metodă sigură, eficientă şi inovatoare de transfer internaţional de bani, dar şi de comunicare”, explică Ivaşcu. Din punctul său de vedere, principalele sale realizări au fost parteneriatele financiare ce facilitează funcţionalitatea unui produs pe cât de simplu de utilizat, pe atât de complex din punct de vedere tehnic, şi formarea unei echipe tehnice cu programatori avansaţi şi experţi în securitate la Bucureşti.
Pasul următor pentru Moneymailme este atragerea unei noi finanţări, în aprilie, la o evaluare superioară pe cea mai mare platformă de crowdfunding din Regatul Unit, precum şi o serie de finanţări private ce vor permite extinderea la nivel global. Finanţarea va permite totodată dezvoltarea platformei de plăţi, care se va adăuga celei de transferuri internaţionale.
Iar dacă multe din proiectele din zona FinTech funcţionează pe pierdere sau pentru a oferi costuri zero, Moneymailme are un model de business cu direcţii clare de monetizare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. În prezent, monetizarea se face prin costurile asociate urcării de bani în portofelul virtual sau schimburilor valutare, însă de îndată ce banii sunt în sistem, pot fi transferaţi oricărui utilizator din cele 130 de ţări imediat şi fără vreun cost adiţional. „Modelul stabilit oferă profituri marginale, nu pierderi marginale, fapt ce ne permite să putem creşte sănătos, investind în marketing şi nu pierzând pentru că pe termen scurt să cucerim un procent din piaţă, total nesustenabil.”
De altfel, Ivaşcu consideră că investitorii profesionişti şi fondurile de investiţii se feresc de astfel de modele de business nesustenabile. Platforma de plăţi pentru magazine online va genera venituri datorită politicii de preţ care poziţionează Moneymailme sub competitorii din piaţă, potrivit lui tânărului antreprenor. „Ne dorim cu toţii un număr mult mai mare de utilizatori şi tranzacţii pentru a putea ajunge la profitabilitate, însă monetizarea reală pentru investitori vine în momentul în care un astfel de produs este vândut către un fond de investiţii sau o bancă pentru a fi dus la nivelul următor”, descrie el obiectivele în ce priveşte platforma.
Mihai Ivaşcu este optimist în ce priveşte atingerea acestui nivel; potenţialul de creştere este mare, crede el, într-o piaţă de transferuri digitale evaluată la peste 10 mii de miliarde de dolari la nivel global. Crede că suprizele în lumea finanţelor abia acum încep să apară, iar ritmul accelerat de dezvoltare, prin prisma evoluţiei tehnologice, va crea probleme de adaptare anumitor sisteme financiare. „Aplicabilitatea inovaţiei e vizibil facilitată de noile dezvoltări tehnologice, iar viitorul e deja aici, doar că unii jucători au o capacitate mai rapidă de adaptare – FinTech – iar alţii o rigiditate evidentă şi de multe ori neînţeleasă – băncile”, descrie Ivaşcu perspectiva sa asupra lumii financiare.
El nu consideră că se derulează o luptă a companiilor de FinTech cu băncile; mai mult decât atât, e vorba despre o colaborare clară şi eforturi comune de a realiza un sistem mult mai sănătos. „Trăim cea mai mare tranziţie din ultimii 30 de ani în domeniul financiar, iar tehnologia va înlocui o mare parte a angajaţilor din sistemul financiar. În cele din urmă, beneficiar va fi consumatorul final al produselor financiare, oferite la tarife mult mai competitive, într-un mod cu totul adaptat cerinţelor fiecăruia, prin prisma flexibilităţii oferite de noile sisteme digitale introduse”, explică el. În ceea ce priveşte poziţionarea instituţiilor bancare din România în raport cu inovaţia, observă că majoritatea deciziilor nu se iau aici.
Din cauza acţionariatului străin majoritar al băncilor din România, deciziile strategice de implementare a unor sisteme informatice inovatoare nu se iau la nivel local. Majoritatea propunerilor venite din România sunt votate în şedinţe de board în alte ţări, pentru ca apoi să fie preluate de tot grupul, la nivel mondial. „Inovaţia în sistemul bancar românesc se loveşte de greutatea şi inflexibilitatea sistemului decizional specific băncilor; idei sunt, la nivel de implementare apar dificultăţile. Prin prisma schimbărilor către digitalizarea cash-ului din zona nord-europeană, Suedia, Danemarca, Norvegia fac paşi importanţi în trecerea la valută digitală.
România e departe de acest trend, avem încă o serie de realităţi şi probleme structurale de rezolvat până să facem un astfel de pas important.” În contextul în care România este o societate de consum, tânărul antreprenor spune că sunt de urmărit metodele occidentale de acces la microcreditare rapidă prin lanţuri de magazine, sau noile metode inovatoare de transfer internaţional de bani, prin sisteme de portofele virtuale, având în vedere sumele considerabile trimise acasă de românii din străinătate.
