Tag: restaurante

  • Fără investiţii în restaurante, cei care le echipează se uită către spitale şi cantine

    Piaţa de echipamente pentru retail şi HoReCa merge mână în mână cu con­sumul care a fost puternic afectat de criza din ultimii ani. Dezvoltările de res­taurante pot fi numărate pe degete, iar lanţurile de retail s-au concentrat pe ma­gazine mai mici, care ne­cesită inves­ti­ţii mai re­duse. Totuşi, perspecti­ve­le de viitor sunt optimis­te, vizând creşteri de 5-10%, în contextul în care con­su­mul dă semne de re­venire, iar ju­cătorii din do­meniu găsesc noi di­recţii de creş­tere în do­me­niul medical şi industrial.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • O nouă tendinţă în marketingul din turism: meniul hiper-local

    Hotelul Nyma din New York organizează, spre exemplu, excursii conduse de un naturalist prin spaţiile verzi ale oraşului, unde clienţii recoltează singuri scoarţă de copac comestibilă, fructe şi frunze. Oaspeţii de la Villa La Masca de la Florenţa îl pot însoţi pe căutătorul oficial de trufe locale la “vânătoare”, în timp ce Alila Ubud din Bali oferă clienţilor cursul “Un porc pe zi”, unde participanţii învaţă să tranşeze animalul înainte de a-l transforma în preparate gustoase.

    Alte afaceri turistice din Grecia, Turcia sau Maroc se mulţumesc doar să se aprovizioneze de la ferme bio din apropiere, profitând de dorinţa clienţilor de a consuma alimente nu doar sănătoase şi proaspete, ci şi gătite în stil local şi cu ingrediente greu de găsit în ceea ce se oferă în meniurile standard cunoscute ca “bucătărie internaţională”.

  • Salariul mediu net a crescut cu 2,7% în luna aprilie, la 1.661 lei. În ce domenii sunt cele mai mari câştiguri

     Salariul mediu brut a fost de 2.291 lei, cu 2,7% mai mare decât în luna martie.

    În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul salariului mediu net a fost mai mare în aprilie decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru sărbătorile de Paşte ori de fidelitate), drepturi în natură, sume din profitul net, sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterea salariului mediu net se datorează şi disponibilizărilor salariaţilor cu câştiguri mici din unele activităţi economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 27 de ani şi a refuzat oferte de joburi din America şi Emirate ca să îşi îndeplinească visul la Baloteşti

    De la un loc destinat doar pescuitului, Laguna Verde este azi un complex turistic: cabane, un restaurant cu specific pescăresc şi echipamente pentru sporturi acvatice în mijlocul câmpului.

    Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa, când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne beam cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri„, îşi aminteşte Dan Mehedinţu unul dintre cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră. În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume, dar a hotărât să se întoarcă în ţară pentru a conduce împreună cu tatăl lui afacerea „Laguna Verde”.

    Construită în jurul unei bălţi aflate la 15 kilometri de Capitală, aceasta constă într-un restaurant cu specific pescăresc, 20 de căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skyjet sau caiac canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro.

    Cu clienţii selectaţi atent, Mehedinţu mizează pe „oaza de linişte„ pe care tatăl lui a încercat să o găsească atunci când a venit prima oară în Baloteşti. Acum atât tatăl, cât şi fiul îşi petrec cea mai mare parte a timpului în „lagună„, împărţindu-şi activitatea între discuţiile cu clienţii – printre care pot fi văzuţi şeici sau politicieni –  coordonarea angajaţilor, inovaţii cum ar fi o fântână arteziană în mijlocul lacului sau alegerea mobilierului pentru restaurantul recent deschis.

    „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră„, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor, în 2001. În acea perioadă era student în anul trei la Facultatea de finanţe-bănci în cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea„.

    Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să o facă mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11„. Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului „descurcăreţ„ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa. A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant.

    Managerii restaurantului de peste Ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit.

  • Tânărul de 23 de ani care are cele mai tari restaurante de pe litoral: „Sunt zile când încep la opt dimineaţa şi termin la unu noaptea”

    „Am reuşit să preiau afacerea familiei. În orice domeniu trebuie să ai o strategie de diferenţiere de competiţia ta. Clientul trebuie să ştie de ce să te aleagă pe tine şi nu pe altcineva. Trebuie să fii dispus să pui la bătaie multe ore din viaţa ta. Sunt zile când încep la opt dimineaţa şi termin la unu noaptea”, spune Nicu Lascu.

    Povestea afacerii La Scoica începe în 1997 când familia Lascu deschidea pe litoralul Mării Negre primul restaurant.

    „Am început numai cu zece mese, iar din 2007 am deschis şi La Scoica Land. La Scoica are o capacitate de 300 de persoane, iar La Scoica Land de 600 şi deţinem şi un ballroom de o mie de locuri. Am început afacerea cu greu şi considerăm că dacă le oferim clienţilor servicii de calitate putem supravieţui şi ajunge la succes”, spune Nicu Lascu, implicat de ani buni în afacerea familiei.

    Compania a avut afaceri de circa 1,5 milioane de euro în 2011, potrivit celor mai recente date disponibile la ministerul de finanţe. Circa 150 de angajaţi lucrează în restaurantele societăţii, iar profitul raportat în 2011 a fost de circa 5.000 de euro.

    „Cea mai puternică scădere am resimţit-o între verile anilor 2008 şi 2009. Am făcut concedieri în 2008, dar în anul următor am început să angajăm din nou. A fost o perioadă în care încercam să ne extindem şi mai mult, dar băncile ne-au pus piedică”, mai spune tânărul. Dacă înainte de criză era foarte uşor să obţină un împrumut, marea problemă a companiei a apărut în 2008 când creditele erau deja luate, iar ajutor din partea băncilor nu prea exista. Societatea avea credite de un milion de euro, afacerea scădea, iar din cauza creşterii euro ratele au urcat cu 15%.

    Zeci de mii de clienţi trec anual prin restaurantele lui Nicu Lascu, iar La Scoica a devenit cel mai de succes brand de restaurate de pe litoralul românesc ceea ce, după cum spune Lascu, nu a fost “deloc uşor”.

  • În timp de Europa se zbate în criză, autorităţile de la Bruxelles au alte griji. Ce au interzis în restaurante?

    Din 2014 uleiul de măsline trebuie prezentat pe o masă de restaurant doar într-o sticlă ambalată în fabrică şi prevăzută cu un dispozitiv antipicurare şi care previne reumplerea, sticlă etichetată conform standardelor industriale europene. Recipientele care pot fi umplute, dar şi cumpărarea uleiului produs artizanal, în mici afaceri de familie, vor fi interzise.

    Criticul culinar Sam Clark, proprietar al unui restaurant londonez, spune că nu va renunţa nici la furnizorul său din Spania şi nici la modalitatea tradiţională de servire a uleiului. El crede că măsura ar putea afecta activitatea micilor fermieri şi va accelera dispariţia modurilor tradiţionale de producere şi vânzare a hranei, totul în favoarea marilor producători industriali.

    Comisia Europeană pune interdicţia pe seama igienei şi a nevoii de a proteja “imaginea uleiului de măsline” şi invocă nevoia oamenilor de a fi informaţi. “Consumatorii nu sunt proşti, ei sunt primii care îşi dau seama când sunt înşelaţi”, replică Sam Clark.

    “Este 1 aprilie?”, a întrebat retoric Martin Callanan, parlamentar european. “Commisia nu are ceva mai bun de făcut, cu un euro în criză, o încredere la pământ şi o economie care abia se târăşte, decăt să se ocupe de sticlele de ulei?  Ar trebui să caute moduri de a reduce ambalajele inutile”, a adăugat Callanan.

  • Impozitul forfetar pentru turism şi restaurante va fi calculat ca o sumă fixă în funcţie de anumiţi indicatori

     “Pentru fiecare cod CAEN am identificat care sunt indicatorii relevanţi care i-ar permite operatorului economic să facă un anumit venit. Concret, ce îl influenţează pe un hotelier din Bucureşti, din Covasna etc în funcţie de mărimea hotelului, de locaţie, de capacitate? Şi atunci la restaurante am luat alţi indicatori relevanţi, la service auto şi reparaţii auto alţi indicatori relevanţi şi suma pe care o stabilim prin acest studiu pe care l-am propus Ministerului de Finanţe este o sumă fixă care a provenit plecând de la istoricul cât s-a plătit în 2011 impozit corectat cu acei indicatori relevanţi”, a afirmat Grapini la o conferinţă organizată la BNR.

    Ea a dat ca exemplu hotelurile de la mare şi de la munte, unde este luată în calcul sezonalitatea pentru stabilirea sumei de plată.

    Grapini a menţionat că la aceste servicii pentru populaţie evaziunea este foarte mare, în 2011 încasându-se impozit de la toate hotelurile şi pensiunile din România mai puţin decât la reparaţii auto.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Impozitul forfetar pentru turism şi restaurante se va aplica din iulie

     “Studiile de impact (privind impozitul forfetar, n.r.) le-am făcut noi, le-am predat la domnul Chiţoiu (ministrul Finanţelor, n.r.) şi rămâne ca din semestrul doi să fie aplicat acel nou impozit, în funcţie de anumiţi indicatori relevanţi, la hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele, baruri, reparaţii auto, pe coduri CAEN. Niciodată nu s-a aplicat decât un impozit general. De aceea este o diferenţă foarte mare faţă de ceea ce s-a aplicat până acum”, a spus Grapini după o conferinţă de presă.

    Ea a arătat că există diferenţe între potenţialul de a obţine profit în funcţie de domeniul de activitate.

    “De aceea am insistat foarte mult şi mă bucur că domnul ministru al Finanţelor a acceptat să se facă, şi sper că aşa va ieşi până la urmă hotărârea de Guvern, să se facă impozitarea în funcţie de domeniul de activitate. Altfel este în reparaţii auto, altfel este în industria hotelieră şi altfel este în alimentaţia publică. Sper ca din semestrul doi să se aplice”, a adăugat Grapini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Circa 4.000 de români lucrează pe navele de croazieră. Salariile pleacă de la minimum 1.000 de dolari pe lună

     “Se poate estima la circa 4.000 de persoane numărul total de români care lucrează pe vasele de croazieră. Ei ocupă diverse posturi, printre care căpitan pe vasul Azamara, director Head Office Miami la food-beverage pe vasele Celebrity Cruises, ofiţeri, organizatori de spectacole, dealeri în cazinouri, şefi de restaurante, muzicieni, vânzători în magazine, dansatori şi acrobaţi, ospătari etc.”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Nicolae Demetriade, preşedintele agenţiei de turism World Travel, care reprezintă în România şi Republica Moldova grupul de companii Royal Caribbean, Celebrity Cruises şi Azamara, care este al doilea grup modial de croazieră, ca mărime a flotei, şi care deţine cele mai mari două vase de croazieră din lume, Oasis of the Seas şi Allure of the Seas.

    De altfel, pe cele două mari vase lucrează 50, respectiv 62 de români. În total, doar pe navele Royal Carribean îşi câştigă existenţa aproximativ 900 de români.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro