BusinessMagazin

Tag: reprezentare

  • Mircea Dihel, director general Ţiriac Leasing

    Mircea Dihel are o experienţă de aproape 12 ani în leasing, în ultimii şapte ani ocupând poziţii de top management. Şi-a început cariera într-o companie de telefonie mobilă, iar primul job în domeniul leasingului, în vremea în care piaţa nu era nici pe departe atât de matură ca acum, a fost un post entry level în departamentul de contabiliate al BRD Sogelease.

    Boomul financiar din perioada 2006-2007 l-a surprins în poziţia de director de operaţiuni, în cadrul HVB Leasing. Se consideră un profesionist autodidact, care a vrut să înţeleagă activităţile conexe jobului, să îmbunătăţească procesele la care ia parte, să aibă imaginea de ansamblu asupra companiei pentru care lucrează şi să rămână competitiv, atitudine ce s-a transformat într-un atu odată ce a ajuns să ocupe poziţii de top management, potrivit lui.

    În activitatea sa pune accent pe munca în echipă şi consideră că cea mai mare realizare o reprezintă echipa pe care a format-o în ultimii cinci ani pentru Ţiriac Leasing. Dihel spune că armonizarea activităţii persoanelor nou sosite în companie cu cea a middle managementului a reprezentat cheia succesului pentru el şi a reuşit astfel să creeze o atmosferă de lucru competitivă şi constructivă pentru membrii echipei sale.  

  • Fascinaţia remiterilor

    Radu Pojoga este o prezenţă discretă în mediul de business autohton. A lucrat timp de mai bine de 12 ani în telecomunicaţii, iar în 2009, când criza începea să se facă simţită în românia, a decis să facă o schimbare şi a trecut în industria transferurilor de bani.

    În urmă cu şapte ani, când am început să lucrez pentru MoneyGram România şi Bulgaria, acest birou era pe lista aspiraţiilor mele. Ştiam că nu vom putea ajunge aici aşa curând, dar, cu ajutorul extinderii reţelei noastre de parteneri, fiecare an care trecea reprezenta un pas mai aproape”, povesteşte la inaugurarea locaţiei cu numărul 3.500 Radu Pojoga, director regional pentru Europa de Sud-Est al MoneyGram.

    Cariera lui a început în 1997 la Mobifon, devenit Connex şi apoi Vodafone. Din 2004, a lucrat la Zapp România iar după trei ani s-a mutat la UPC România unde a lucrat în perioada 2007-2009.

    La MoneyGram International, Radu Pojoga a ajuns în primăvara anului 2009 şi a staţionat timp de doi ani pe poziţia de business development manager România & Bulgaria. În 2011 a fost promovat country manager România şi Bulgaria, iar din iulie 2014 este director regional pentru Europa de Sud-Est.

    „Piaţa era într-o continuă scădere din cauza crizei financiare începute ce a afectat piaţa muncii în străinătate. MoneyGram era reprezentat în România în mare parte prin sectorul bancar, cu o reţea formată din aproximativ 1.000 de locaţii. Cum am reuşit să păstrăm un trend crescător în contextul scăderii pieţei? Numai cu ajutorul extinderii reţelei de parteneri din România, reţea care are în acest moment 3.500 de locaţii şi este alcătuită din trei sectoare diferite“.

    România este, în limbajul oamenilor din domeniul remiterilor, o ţară „net receive“. MoneyGram a crescut în acelaşi ritm cu piaţa, fenomen favorizat de creşterea anuală a numărului de persoane care emigrează. Anual, în medie 18.000 de români părăsesc ţara şi se îndreaptă către nordul continentului şi către ţări precum Spania, Italia, Germania şi US. Anul 2014 a fost unul atipic:  conform datelor INS, un număr de 42.000 de români au plecat din ţară. Acest lucru a favorizat creşterea volumului de bani trimişi spre România şi, implicit, a numărului de tranzacţii efectuate. MoneyGram International şi-a propus să extindă operaţiunile în România, deoarece România este o piaţă cheie pentru MoneyGram în Europa, susţine Pojoga. Businessul MoneyGram, unul dintre principalii jucători în transferul de bani la nivel mondial, a crescut în primele nouă luni pe plan local cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar valoarea medie a unei tranzacţii realizate prin acest serviciu este de 300 de euro, similară celei de anul trecut.

    MoneyGram a ajuns la 3.500 de puncte de lucru pe piaţa locală prin intermediul partenerilor săi. Spre comparaţie, în 2011 MoneyGram avea aproximativ 2.000 de puncte de lucru la nivel naţional.

    MoneyGram are businessul împărţit pe trei segmente: bancar (colaborează cu BCR, UniCredit Bank, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Libra Bank şi Marfin Bank), retail (Carrefour, Orange) şi Forex (Speed Transfer, Smith & Smith şi case de schimb valutar).
    Cea mai mare pondere, de circa 50%, o au transferurile realizate pe zona de retail (inclusiv Forex), datorită programului prelungit de lucru, inclusiv în timpul weekendului.

    Remiterile românilor aflaţi la muncă în străinătate s-au ridicat în 2014 la aproximativ 3,4 miliarde de dolari, în scădere cu aproximativ 400 milioane de dolari faţă de 2011, potrivit unor calcule prezentate de MoneyGram pe baza datelor de la Banca Mondială. Anul trecut, România a depăşit Cehia ca remiteri cu aproape un miliard de dolari, însă a fost în urma unor ţări precum Serbia, cu remiteri de 3,7 miliarde de dolari în 2014, Ungaria (4,5 miliarde de dolari), Polonia (7,5 miliarde de dolari) sau Ucraina, ţară care conduce şi clasamentul remiterilor din Europa de Est, cu 7,6 miliarde de dolari. În 2010, România se afla pe poziţia a treia în clasament, după Ucraina şi Polonia.
    Anul trecut, românii au primit bani în principal din Italia (1 miliard de dolari), Spania (790 milioane de dolari) şi Germania (450 milioane de dolari). Principalele ţări în care românii au trimis bani sunt Spania, cu 127 milioane de dolari, Moldova, cu 109 milioane de dolari, şi Italia, cu 71 milioane de dolari.

    Printre partenerii MoneyGram se numără BCR, cea mai mare bancă locală în funcţie de mărimea activelor, Carrefour, al doilea jucător din retailul autohton după cifra de afaceri, dar şi Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă.
    „MoneyGram a efectuat un studiu de piaţă în rândul consumatorilor ce folosesc serviciile de transfer de bani. Rezultatele studiului ne arată că 16% folosesc serviciul de transfer de bani pentru situaţii de urgenţă cum ar fi: plata facturilor, rambursarea ratelor către bănci, achiziţia de noi bunuri şi servicii şi, nu în ultimul rând, pentru asigurarea traiului zilnic. 25% dintre respondenţi au declarat că folosesc acelaşi serviciu pentru nevoi repetitive şi de urgenţă, iar 59% doar pentru nevoi repetitive”, susţine Pojoga.

    Ce planuri are MoneyGram în viitor? „Compania are în plan diversificarea serviciilor oferite clienţilor prin introducerea de noi canale de trimitere şi primire a banilor: cash to ATM (trimiţi cash şi îi ridici de la ATM) şi cash to account (trimiţi cash direct în cont), cash to mobile (trimiţi cash şi îi primeşti în portofelul electronic de pe mobil)”.România este singura ţară din Europa de Sud-Est care oferă clienţilor săi o unealtă de localizare  – MoneyGram Locator – prin care aceştia  pot afla în orice moment ce locaţii ale partenerilor sunt disponibile în vecinătatea lor, precum şi orarul de funcţionare.
     

  • Companiile care angajează cele mai atrăgătoare femei.Top 10 cele mai frumoase stewardese – GALERIE FOTO

    Stewardesele reprezintă imaginea companiilor aeriene din întreaga lume şi de obicei acestea sunt alese pe sprânceană de reprezentanţii companiilor. Indiferent despre ce companie este vorba, stewardesele arată impecabil şi au tot timpul zămbetul la ele.
    Site-ul Wonderlist a realizat un top cele al celor mai atrăgătoare însoţitoare de zbor.

    10. Virgin Atlantic

    9. Thai Airways International

    8. Lufthansa

    7. Air Asia

    6. Emirates

  • A pornit ca reprezentat medical, iar acum este director naţional de vânzări

    Iniţial în MedLife a promovat serviciile de laborator, apoi odată cu fiecare deschidere de clinică a integrat în strategia de dezvoltare şi promovarea serviciilor aferente. „Prima situaţie de vânzări pe care am raportat-o a fost de 900 lei/lună, în acest moment suma pe laborator a ajuns la câteva milioane de euro anual“, spune Durigu.

    Rezultatele obtinute pe parcursul anilor au avansat-o în poziţia de coordonator şi apoi director naţional de vânzări Laborator & Retail. Are în coordonare o echipă de 60 de oameni şi este responsabilă de strategia de dezvoltare si promovare a serviciilor de laborator şi retail. În cei 11 ani de activitate a atras în portofoliul MedLife câteva mii de medici colaboratori şi tot în această perioadă a reuşit să aducă trei ani consecutiv serviciile de laborator MedLife în topul preferinţelor medicilor externi.

    Tot în acest interval a facilitat accesul pacienţilor din întreaga ţară la serviciile de laborator, MedLife fiind direct responsabilă de deschiderea a peste 60 de puncte de recoltare. „În acest moment provocările din fiecare zi care apar în MedLife mă motivează să rămân în această companie, să îmi depăşesc limitele şi să realizez ce mi-am propus – să menţin MedLife numărul unu inclusiv pe piaţa de laboratoare“.

  • Cei mai mulţi dintre directorii generali ai companiilor de asigurări nu se tem de riscuri

    Peste 70 procente din randul directorilor executivi sunt multumiti de brandul si reputatia companiilor, in ciuda faptului ca acestea reprezinta riscuri majore, reiese din raportul Aon Underrated Threats (riscuri subestimate) ce prezinta opiniile directorilor executivi ai societatilor captive de asigurare din 60 tari.

    Potrivit cercetării, doar 44 la suta din directori executivi si non-executivi intervievati consideră că deteriorarea reputaţiei reprezintă un risc semnificativ de afaceri. Incluzand riscul de deteriorare a reputatiei si a brandului, raportul se concentreaza asupra cinci teme adiacente:

    • Interconectivitatea riscurilor – viteza cu care tehnologiile mobile se dezvolta determina o extindere a mijloacelor de interconectivitatate dintre indivizi, grupuri de indivizi si companii. Cu toate acestea, peste 80% dintre respondenţi considera ca interconectivitatea riscurilor inca nu este pe constientizata la nivel larg
    • Riscul cibernetic – noua din zece respondenţi arată că riscul cibernetic nu este inca inteles pe deplin. 78% au indicat ca nivelul de producere al riscurilor cibernetice a fost, sau ar putea fi, mult supraestimat.
    • Riscul politic a fost, de asemenea, considerat o amenintare importanta. 63% dintre respondenti au considerat ca riscul politic a fost considerabil subestimat. Nesiguranta continua din Zona Euro si diversele conflicte geopolitice au constituit un motiv serios de ingrijorare, in special pentru respondentii EMEA.
    • Aportul consiliului de directori: 70% dintre directorii executivi ai filialelor care au luat parte la studiu au fost de acord cu rezultatele evaluării noastre – este imperativ ca directorii executivi şi consiliile de administraţie să comunice cu managerii de risc şi să îşi asume un rol activ în evaluarea şi acoperirea riscurilor de expunere ale societăţii. 
    • Deteriorarea reputatiei si a brandului:  In ciuda crizelor semnificative care au afectat brandul si reputatia, doar 54% dintre participantii din EMEA au afirmat ca deterioararea si reputatia brandului ar trebui sa se afle in centrul atentiei. Dintre respondentii americani, doar 35% au fost de acord cu acest lucru.

    “In vremurile de azi riscurile sunt previzibil de imprevizibile.  Datorita interconectivitatii dintre riscurile traditionale si cele noi aparute urmare dezvoltarii tehnologice, organizatiile nu mai pot evalua riscurile individuale in mod izolat, ci trebuie sa abordeze toate riscurile importante ce privesc afarcerea si oamenii intr-o maniera holistica. Rolul Aon, in calitatea sa de consultant de risc, este de a explora, evalua si exprima un punct de vedere permanent asupra impactului acestor forte si asupra a ceea ce se poate ascunde dincolo de orizonturile zilei de maine”, potrivit lui Stephen Cross, Chief Innovation Officer al Aon Risk Solutions.

    Raportul Underrated Threats 2015  a rezultat dintr-un studiu desfasurat in mediul online, inaintat directorilor executivi si non-executivi ai societatilor de asigurare captive, in vederea obtinerii parerii acestora cu privire la riscurile cheie identificate si corelarare acestora cu rezultatele publicate in Studiul Aon privind managementul riscului la nivel mondial lansat anul acesta (Aon Global Risk Management Survey 2015).

     

  • 200 de milioane de euro, valoarea estimată a pieţei româneşti de cloud în 2018

    Creşterea estimată a pieţei de cloud din România este aliniată tendinţelor şi perspectivelor de dezvoltare la nivel european. Soluţiile pentru afaceri în cloud de tip ERP (Enterprise Resouce Planning), management de document şi conţinut, colaborare sau CRM (Customer Relationship Management) înregistrează o creştere cuprinsă între 16% şi 31% de la an la an în comparaţie cu soluţiile tradiţionale de IT, a căror evoluţie este estimată la 3% pe an, potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est. 

    ”Cloud-ul este un pas natural în evoluţia tehnologică. Aliniat cu schimbările de percepţie ale secolului, atât ale companiilor cât şi ale indivizilor, cloud-ul îşi revendică valoarea doar atunci când livrează beneficiile promise utilizatorilor, într-un mod simplu şi rapid. Acesta este obiectivul nostru şi credem că fiecare companie va face pasul către cloud la momentul potrivit, existând astfel o probabilitate mare de a discuta despre o piaţă românească a soluţiilor cloud de peste 200 de milioane de euro în câţiva ani. Cloud-ul va reprezenta, fără îndoială, o piesă centrală în puzzle-ul viitorului, şi va genera nu doar avansul tehnologic sustenabil în societate, dar şi un impact pozitiv substanţial în viaţa noastră de zi cu zi”, declară Costin Matache, director general al Ymens, companie din cadrul grupului Teamnet.

    Email-ul este principala soluţie de business utilizată în prezent în rândul IMM-urilor din România (64,3%), urmată de soluţii de facturare electronică (39,1%) şi stocare de date (36,8%), conform datelor publicate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în Carta Albă a IMM-urilor din 2015. Peste 26% din respondenţi văd în utilizarea de noi tehnologii oportunităţi de dezvoltare a afacerii iar avantajul plăţii unui abonament lunar pentru soluţiile informatice, similar modelului cloud, a înregistrat o creştere semnificativă, de la 5,16% în 2014 la 18,9% anul acesta. Conform experţilor, numărul aplicaţiilor cloud va creşte de cel puţin 10 ori în următorii cinci ani şi, dacă în prezent peste 60% din companiile enterprise utilizează cloud într-o formă sau alta, în viitor inclusiv IMM-urile şi instituţiile publice vor lua în considerare cloud-ul, tot mai des, ca primă opţiune pentru informatizarea şi eficientizarea activităţii.

    Peste 25% dintre IMM-uri declară că folosesc deja  o soluţie de business pentru gestionarea relaţiei cu clienţii (CRM) şi 16,4% au implementat deja soluţii pentru planificarea resurselor companiei (ERP), conform unui studiu realizat de Ymens în prima jumătate din 2015 în rândul a 359 de companii mici şi mijlocii din România. Dintre respondenţi, peste 36,5% şi-au manifestat interesul în direcţia achiziţionării unei soluţii, iar 30,6% sunt interesaţi de soluţii ERP.

    În prezent, securitatea datelor este principalul beneficiu al aplicaţiilor informatice de afaceri pentru 47,4% dintre companiile mici şi mijlocii din România, conform datelor publicate în Carta Albă a IMM-urilor din 2015, urmat de accesibilitatea datelor (42,2%) şi colaborarea facilă a echipei (28,6%).

    Platforma de tehnologie cloud Ymens a fost dezvoltată în urma unei investiţii de un milion de euro. Ymens oferă soluţii personalizabile, compatibile şi interconectate care contribuie la eficientizarea afacerilor româneşti.

    Cloud-ul este o infrastructură IT aflată într-un data center care oferă, printre altele, platforme integrate de aplicaţii dedicate companiilor. Soluţiile cloud pot fi accesate online, direct din browserul de internet de pe laptop sau desktop pe mobil sau tabletă, prin intermediul unor aplicaţii dedicate.

  • Piaţa românească de soluţii cloud va ajunge la o valoare de 200 de milioane de euro până în 2018

    Soluţiile pentru afaceri în cloud vor înregistra o creştere medie anuală de 15-20% în următorii ani, potenţialul pieţei fiind estimat la 200 de milioane de euro în 2018, potrivit reprezentanţilor brokerului de cloud Ymens. Serviciile de tipul Software ca Serviciu (SaaS) au un potenţial ridicat de creştere pe piaţa locală, licenţele în cloud urmând să reprezinte, conform datelor companiei de cercetare IDC, 15% din totalul vânzărilor de soluţii software din România în următorii patru ani.

    Creşterea estimată a pieţei de cloud din România este aliniată tendinţelor şi perspectivelor de dezvoltare la nivel european. Soluţiile pentru afaceri în cloud de tip ERP (Enterprise Resouce Planning), management de document şi conţinut, colaborare sau CRM (Customer Relationship Management) înregistrează o creştere cuprinsă între 16% şi 31% de la an la an în comparaţie cu soluţiile tradiţionale de IT, a căror evoluţie este estimată la 3% pe an, potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est.  

    ”Cloud-ul este un pas natural în evoluţia tehnologică. Aliniat cu schimbările de percepţie ale secolului, atât ale companiilor cât şi ale indivizilor, cloud-ul îşi revendică valoarea doar atunci când livrează beneficiile promise utilizatorilor, într-un mod simplu şi rapid. Acesta este obiectivul nostru şi credem că fiecare companie va face pasul către cloud la momentul potrivit, existând astfel o probabilitate mare de a discuta despre o piaţă românească a soluţiilor cloud de peste 200 de milioane de euro în câţiva ani. Cloud-ul va reprezenta, fără îndoială, o piesă centrală în puzzle-ul viitorului, şi va genera nu doar avansul tehnologic sustenabil în societate, dar şi un impact pozitiv substanţial în viaţa noastră de zi cu zi”, declară Costin Matache, Director General Ymens, companie din cadrul Grupului Teamnet.

    Ymens este o companie membră a Grupului Teamnet, axată pe brokerajul de cloud şi care oferă soluţii de cloudsourcing. Acestea permit companiilor să externalizeze întreaga infrastructură IT în cloud şi să beneficieze în acelaşi timp de o suită completă de soluţii de consultanţă suport, administrare şi mentenanţă, alături de servicii asociate precum infrastructură IT, Managed IT  şi securitate. Platforma de tehnologie cloud Ymens a fost dezvoltată în urma unei investiţii de un milion de euro. Ymens oferă soluţii personalizabile, compatibile şi interconectate care contribuie la eficientizarea afacerilor româneşti.

    Cloud-ul este o infrastructură IT aflată într-un data center care oferă, printre altele, platforme integrate de aplicaţii dedicate companiilor. Soluţiile cloud pot fi accesate online, direct din browserul de internet de pe laptop sau desktop pe mobil sau tabletă, prin intermediul unor aplicaţii dedicate.

             

  • Anunţul făcut de KFC: va deschide un nou restaurant

    Lanţul de restaurante KFC se va extinde pe 24 septembrie cu un restaurant în Deva. Noul restaurant KFC reprezintă o investiţie de 350.000 euro şi are o suprafaţă de 169 de metri pătraţi. În cadrul restaurantului vor lucra 30 de angajaţi.

    Odată cu deschiderea restaurantul din Deva, reţeaua KFC ajunge la 55 de unităţi, răspândite în  22 de oraşe.

     

     

     

  • Unul dintre cele mai frumoase locuri din România. „Este o zonă superbă”

    Lacul Firiza a fost dat în folosinţă în anul 1964 şi a fost construit pentru a alimenta oraşului Baia Mare cu apă potabilă. Lacul actual are o lungime de 3 kilometri şi o lăţime de un kilometru şi a devenit rapid şi o zonă de agrement.

    Din acest motiv, dacă doriţi să nu fie prea mare aglomeraţie, ar trebui să evitaţi weekendurile de vară, pentru că băimărenii se înghesuie să ocupe un loc pe malul lacului, scrie Vocea Transilvaniei.

    Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a declarat că doreşte să repună în valoare din punct de vedere turistic această zonă.

    ”O imagine de o frumuseţe care îţi taie răsuflarea! Baraj Firiza este una dintre minunatele zone care reprezintă o mândrie pentru noi, băimărenii. Un proiect important pe care doresc să îl văd realizat cât de curând este înfiinţarea Parcului Natural Firiza pentru a proteja această zonă superbă, dar şi pentru a o pune în valoare din punct de vedere turistic. Acest proiect este o prioritate în dezvoltarea turistică a municipiului Baia Mare, un aspect care nu a reprezentat interes în trecut”, a spus Cherecheş, notează aceeaşi sursă.

  • Cât pierde România în fiecare an din cauza falsurilor din comerţ. 20.000 de oameni şi-au pierdut joburile din cauza chinezăriilor

    România înregistrează pierderi de 143 de milioane de euro pe an din pricina falsurilor vândute pe piaţă, reunind aici îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii. Peste 20.000 de locuri de muncă sunt pierdute din cauza aceluiaşi fenomen. iar la nivelul întregii Europe, vânzările de falsuri reprezintă 9,7% din consum, adică 26,3 miliarde de euro.

    Chinezii bogaţi îşi comandă mâncarea în străinătate iar alimentele vin cu avionul, săptămânal. La prima vedere pare o „fiţă“, dar de fapt ei încearcă – pentru că îşi permit – să îşi protejeze sănătatea. Pentru că în China aproape orice este contrafăcut, de la alimente la automobile sau medicamente, piaţa fiind inundată cu astfel de produse; unele dintre ele seamănă atât de bine cu originalul încât e necesară o analiză detaliată. Iar riscurile asociate alimentelor contrafăcute sunt mai mari decât în cazul, să spunem, al unei perechi de încălţări care nu este întocmai ceea ce promite eticheta.

    Dar producătorii chinezi îşi găsesc căi de acces şi către pieţe de pe alte continente, iar pierderile sunt însemnate. Peste 362.000 de locuri de muncă sunt pierdute din pricina falsurilor vândute pe piaţa europeană, din care 227.200 de slujbe în retail, aproape 90.000 în fabrici şi 45.000 în distribuţie. Mai grav de atât, tendinţa este ca numărul celor angajaţi în retailul de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii să se reducă şi mai mult, conform estimărilor realizate de Office for Harmonization in the Internal Market, care a realizat un studiu referitor la impactul pe care îl au falsurile la nivelul pieţei europene.

    De exemplu, în 2012, institutul de cercetare al Naţiunilor Unite în privinţa criminalităţii la nivel interregional a făcut publică o cercetare referitoare la falsurile vândute pe piaţa de încălţăminte din Italia. Documentul arăta că producătorii chinezi de încălţăminte care lucrau în timpul zilei în sistem lohn pentru companii europene asamblau aceleaşi produse în timpul nopţii. Falsurile erau identice, asemănătoare în cel mai înalt grad cu produsele pe care le imitau, în funcţie de preţul cu care urma să fie vândute pe piaţă.

    O investigaţie a Europolului în colaborare cu poliţia spaniolă şi Autoritatea pentru Siguranţă Alimentară şi Economică din Portugalia a arătat că grupurile implicate în producţia şi distribuţia de bunuri contrafăcute sunt extrem de bine organizate, controlate în principal de cetăţeni marocani. Încălţăminte, accesorii şi o serie de articole de îmbrăcăminte ale unor mărci cunoscute la nivel mondial erau produse în nordul Portugaliei, cărate cu camioanele în Spania, iar banii erau spălaţi cu precădere prin donaţii către două moschei din Maroc. Iar apoi intrau din nou în circuit. Aşadar, sursa falsurilor vândute pe pieţele europene se află deopotrivă pe bătrânul continent, dar şi pe meleaguri mai îndepărtate, în China.

    Totuşi cea mai mare parte a falsurilor vândute la nivel european, circa două treimi, vin din China, arată un raport realizat anul acesta de Europol. Acest raport arată că „internetul este cel mai important canal de distribuţie pentru produsele contrafăcute. Consumatorii sunt atraşi de magazinele online datorită preţurilor de vânzare, pentru că sunt disponibile 24/7 şi livrărilor directe“.

    Pierderea vânzărilor legale dar şi a slujbelor are un impact mai larg la nivelul întregii economii. „Dacă vânzările unei industrii sunt afectate de piaţa neagră, atunci această industrie va cumpăra, la rândul său, mai puţine bunuri şi servicii de la furnizorii săi, ceea ce va duce la pierderi de vânzări şi locuri de muncă în domeniile conexe“, arată studiul realizat de Office for Harmonization in the Internal Market.

    Pentru protecţia pieţei europene, sunt necesare măsuri netarifare, pentru a nu fi permisă intrarea pe piaţă a produselor contrafăcute şi a celor care au preţuri de dumping, spune Maria Grapini, europarlamentar. Ea adaugă că a avut, chiar pe acest subiect, o intervenţie în Parlamentul European, dar că orizontul de timp în care ar putea fi luate măsuri concrete nu poate fi precizat. „Fenomentul contrafacerii este foarte amplu şi prezent în multe alte industrii în afară de cea textilă şi de încălţăminte, dar se pot lua măsuri care să limiteze acest fenomen, cu un control riguros la vamă“, afirmă Grapini.

    Contrafacerea, spune ea, are trei aspecte: pe de o parte este vorba de falsuri în ce priveşte mărcile, existând produse cu eticheta unui brand, fără să aibă acest drept, pe de altă parte sunt falsurile în ce priveşte compoziţia unui produs (or un produs care este etichetat ca fiind 100% din lână, dar de fapt, este din vâscoză, este mai ieftin). În plus, mai există falsuri în ce priveşte ţara de destinaţie a unui produs.