Potrivit surselor, Romania a indeplinit toate tintele
cantitative stabilite pentru primul semestru al acestui an si nu va
cere nicio derogare in consiliul director al FMI. Totodata,
autoritatile romane si misiunea FMI au convenit asupra scrisorii
suplimentare de intentie la acord, care include noile tinte si
masurile care vor fi intreprinse in perioada urmatoare.
Rezultatele evaluarii acordului de tip preventiv vor fi
prezentate duminica dupa-amiaza de presedinte Traian Basescu.
In pofida revizuirii pozitive a prognozei, cresterea economica a
Romaniei ramane penultima intre cele 29 de state in care opereaza
BERD. Doar in cazul Croatiei, cu o crestere estimata pentru acest
an la 1,1%, asteptarile sunt mai slabe. In Romania si Bulgaria,
state membre ale Uniunii Europene, perspectivele economice se
imbunatatesc, dar intr-un ritm modest, noteaza BERD.
“In Romania pare ca are loc in sfarsit o recuperare, dupa doi
ani de crestere negativa, iar economia ar trebui sa revina la un
avans economic modest in acest an. Exporturile cresc puternic,
productia industriala a urcat anual cu peste 7% in mai, si chiar
sectorul constructiilor incepe sa-si revina. Totusi, noul acord
preventiv cu Fondul Monetar International angajeaza Guvernul la noi
masuri de austeritate. Acesta va reduce vulnerabilitatile fiscale,
insa va descuraja recuperarea cererii interne”, se arata intr-un
raport al BERD pentru regiunea in care opereaza banca.
In primul trimestru, economia a crescut cu 0,7%, in cifre
ajustate sezonier, fata de ultimul trimestru din 2010, iar fata de
primul trimestru din 2011 a crescut cu 1,7% in serie bruta, conform
datelor publicate miercuri de INS. Rezultatul este usor mai bun
decat estimarea initiala a INS, publicata luna trecuta, care avea
in vedere o crestere de 0,6%.
Performanta foarte buna a industriei (crestere trimestriala de 3%,
date ajustate sezonier) este cea care explica in totalitate
cresterea inregistrata in primul trimestru, industria avand o
contributie pozitiva de 0,8%, noteaza analistii ING Bank.
Contributia sectorului de servicii si a celui de constructii a fost
zero, in timp ce agricultura a avut o contributie negativa de
0,3%.
“Avand in vedere performanta buna inregistrata in primul trimestru,
estimam in momentul de fata o crestere economica de 1,5% pentru
2011, in crestere de la cifra precedenta de 0,6%”, afirma
economistul-sef al bancii, Nicolaie Alexandru Chidesciuc.
FMI a sugerat ca economia ar putea inregistra anul acesta o
crestere intre 1,5% si 2%, “dar evolutia slaba a sectorului
serviciilor si contractia investitiilor si a consumului privat
ne-au impiedicat sa ne majoram prognoza pana la 2%”, adauga
Chidesciuc.
Industria a crescut cu 10,1% fata de primul trimestru din 2010,
in cifra bruta, iar exporturile au fost mai mari cu 23,6%.
Economia Romaniei va creste cu 1,6% in 2010 si cu 3,7% la anul,
urmand sa ajunga la o crestere de 4% in 2013, a estimat Banca
Mondiala, intr-un raport difuzat miercuri. Daca estimarea pentru
anul in curs nu e mult schimbata fata de raportul precedent al
bancii, din aprilie (1,6%), pentru 2012 estimarea a fost sensibil
redusa, de la 4,4%.
Economia Romaniei va creste cu 1,6% in 2010 si cu 3,7% la anul,
urmand sa ajunga la o crestere de 4% in 2013. Daca estimarea pentru
anul in curs nu e mult schimbata fata de raportul precedent, din
aprilie (1,6%), pentru 2012 estimarea a fost sensibil redusa, de la
4,4%.
Banca Mondiala apreciaza ca pentru toate cele trei tari exista
riscul de contagiune in raport cu problemele fiscale din zona euro,
prin intermediul bancilor straine, ceea ce creste necesitatea
crearii unui spatiu fiscal de manevra adecvat la nivelul finantelor
publice.
Gruparea Romaniei alaturi de Bulgaria si Lituania se explica prin
faptul ca ele au ramas singurele tari din UE “in dezvoltare” (cu
venituri mai reduse), fiind deci separate de tarile
central-europene considerate avansate ca nivel de dezvoltare a
economiei, ca Ungaria, Cehia sau Croatia, care sunt incadrate deja
la categoria “tari occidentale cu venituri mari”. Romania, Bulgaria
si Lituania sunt incluse in raportul BM intr-un grup de 22 tari
est-europene si central-asiatice, de la Armenia, Georgia si Belarus
pana la Albania, Moldova si Macedonia.
Cresterea economica in Bulgaria va fi de 2,9% in acest an si 3,4 la
anul, prevede Banca Mondiala, iar Lituania va avea o crestere a PIB
de 3,8% in acest an si 3,9% la anul.
Raportul apreciaza ca productia pentru export a celor 22 de tari va
continua sa creasca, pe masura redresarii pietei din zona euro.
Lituania si Romania au realizat deja o majorare record a
exporturilor in UE in ultimul trimestru al anului trecut, cu 40%.
Investitiile straine s-au redus insa in aceeasi perioada pe
ansamblul celor 22 de tari, iar o imbunatatire a situatiei este de
asteptat doar odata cu consolidarea redresarii economice la nivel
regional si cu ameliorarea climatului de investitii.
Deficitul de cont curent al Romaniei este estimat sa se mareasca
la 5,1% din PIB in 2011 (fata de 4,2% anul trecut), la 5,4% in 2012
si 5,7% in 2013, fara a se apropia insa de nivelul exagerat din
2008 (11,9% din PIB).
Pentru cererea interna a tarilor incluse in raport, un factor
important vor ramane remiterile de bani de la lucratorii din
strainatate, asteptate sa se majoreze cu 7,5% in 2011 si cu 9,4% in
2012 pe ansamblul regiunii, ca efect al maririi preturilor la
marfurile de baza si al cresterii economice in tarile de destinatie
a emigrantilor. In acelasi timp, recenta scumpire a petrolului este
de asteptat sa aduca o noua accelerare a inflatiei, dupa cea din
2010 generata de scumpirea marfurilor alimentare de baza.
Economia Turciei ar urma sa creasca anul acesta cu 6,1%, a Rusiei
cu 4,4%, a Moldovei cu 4,2%, a Ucrainei cu 4%, iar a Serbiei cu
3%.
Rata anuala a inflatiei s-a situat la 9,04% in luna iulie 2008.
In luna martie 2011, rata anuala a inflatiei a atins nivelul maxim
inregistrat dupa luna august 2008. Datele privind inflatia au
depasit media asteptarilor analistilor economici pentru a treia
luna consecutiv. Analistii se asteptau in medie la o crestere a
preturilor de 0,5% in aprilie si la o rata anuala de 8,2%.
Estimarile analistilor s-au situat intre 0,3% si 0,7% pentru
inflatia lunara si intre 8% si 8,4% pentru rata anuala. In aprilie,
marfurile alimentare s-au scumpit cu 0,92% fata de martie,
preturile marfurilor nealimentare au avansat cu 0,87%, in timp ce
tarifele pentru servicii s-au diminuat usor, cu 0,42%, datorita
aprecierii leului fata de moneda unica europeana si dolar.
“Prognoza pentru sfarsitul anului nu cuprinde majorarea care
intelegem ca se va intampla in toamna la energia termica. La
combustibili probabil ca vor mai fi ceva majorari, nu foarte mari
insa . Pentru la anul, atat preturile produselor din tutun, cat si
preturile volatile, legume si fructe isi vor diminua sensibil
contributia”, a declarat Isarescu, in conferinta de prezentare a
Raportului asupra inflatiei. Guvernatorul a precizat ca prin
comunicatul transmis in urma cu doua zile de BNR, in care se arata
ca inflatia anuala va fi in crestere pana in vara acestui an, nu
inseamna ca banca centrala se asteapta si la o accentuare a
cresterii preturilor. El a explicat ca avansul ratei anuale a
inflatiei se datoreaza efectului de baza negativ, respectiv
raportarea cresterilor lunare din prima parte a anului la cele din
anul anterior, care au fost mult mai mici.
“Introducand toate datele date publicitatii de institutiile
abilitate in estimare, am facut o reestimare in plus a trimestrului
unu: in acest moment, avand in vedere si datele de la buget care
confirma evolutia buna, cresterea pe trimestrul unu fata de
trimestrul unu 2010 este de 1,3%, ceea ce inseamna fata de
trimestrul patru o crestere de 0,5%”, a spus Ghizdeanu.
Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, a declarat,
saptamana trecuta, ca Romania nu a iesit inca din recesiune, iar
tendinta pozitiva din ultimul trimestru al anului trecut trebuie sa
fie confirmata de datele ulteriore, nefiind sigur daca revenirea
economica a inceput.
“Ar trebui si opozitia si puterea sa stea macar orele astea de
groaza pe care le traim, de criza, la aceeasi masa. Domnul Basescu
ar trebui sa-i inchida pe aia toti intr-o camera, sa-i tina acolo o
saptamana cu paine si apa, si pe urma cand ar iesi afara, domnul
PSD ar avea o cicatrice, domnul liberal doi dinti mai putin, domnul
PDL ar iesi fara o mana, dar ar iesi afara cu un plan Marshall
(proiect de reconstructie pentru Europa de Vest conceput de SUA
dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, n.r.)”, a spus Tiriac, primul
invitat din noul sezon al emisiunii “Dupa 20 de ani”, difuzata
duminica la Pro TV. Omul de afaceri a spus ca, in cazul Romaniei,
clasa politica s-a nascut pe 1 ianurie 1990 si este foarte
tanara.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
O mare greutate o vor avea pentru pietele internationale
semnalele politice, pentru ca economia si politica au ajuns sa se
confunde adeseori in perioada din urma. La inceput de an, tabloul
global sta cam asa: Statele Unite par pregatite pentru o crestere
economica sustinuta, desi nu la fel de accelerata precum cele din
China, India sau Brazilia, in vreme ce Europa s-ar putea trezi cu
cel putin inca o roata dezumflata in zona euro, fie ca vorbim de
posibila restructurare a datoriilor Greciei, de nevoia de salvare a
Portugaliei sau a unor state considerate indeobste cam prea mari
pentru a fi lasate sa cada, Italia sau Spania. Aceste ultime doua
state trebuie sa stranga in urmatoarele luni de pe piete circa 400
de miliarde de euro pentru a-si rostogoli datoriile, iar reticenta
de care investitorii au dat dovada la sfarsitul anului trecut in
cazul Irlandei nu prevesteste nimic bun.
Costul asigurarii in caz de incapacitate de plata (CDS) a
datoriilor suverane din statele Europei Occidentale a atins joia
trecuta un nou maxim istoric, depasindu-l in premiera pe cel al
asigurarii datoriilor suverane ale statelor din Europa Centrala si
de Est, inclusiv Rusia, ceea ce arata ca pietele se pregatesc
pentru o noua lovitura puternica ce ar urma sa fie incasata de zona
euro. Liderii Europei au insa in acest an si probleme politice de
rezolvat, care le vor acapara si timpul, si energia, spre deosebire
de anul trecut, cand deciziile dure puteau fi aplicate ceva mai
usor; in Germania, cea mai mare economie a zonei euro, din cauza
sistemului electoral, incepand din februarie si pana in septembrie,
coalitia de guvernare formata din conservatori si liberali va trece
dintr-o campanie electorala intr-alta, in disputa fiind controlul a
sapte dintre cele 16 landuri ale tarii.
Perspectivele crestin-democratilor (CDU) condusi de cancelarul
Angela Merkel nu sunt prea optimiste: daca maine ar avea loc
alegeri, Merkel nu ar mai ramane in functie, fiind inlocuita de o
coalitie de centru-stanga, intre social-democrati si verzi. Noile
conduceri ale celor sapte landuri vor modifica aproape sigur si
balanta politica in Bundesrat, “Consiliul Federal” al landurilor,
care trebuie sa aprobe toate legile trecute prin Parlamentul in
care coalitia de guvernare inca detine o majoritate. Asadar, Merkel
va trebui pe de o parte sa lupte la baioneta ca sa salveze ce se
mai poate salva, iar apoi sa negocieze asiduu cu potentialii
castigatori pentru orice masura de reforma.
Celalalt motor al Europei, Franta, va trece printr-un an
preelectoral (in martie 2012 sunt alegeri prezidentiale), iar
presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa gaseasca o formula de
compromis cu sindicatele pe care si le-a ridicat impotriva odata cu
noua lege a pensiilor pe care a impus-o anul trecut. In plus,
Sarkozy va fi probabil ocupat cu agenda G20, grup prezidat de
Franta in 2011. Miza pentru cuplul franco-german va fi initierea
unei dezbateri pentru a rezolva problema sistemica a zonei euro –
uniune monetara fara uniune fiscala – ce duce la acumularea de
diferente tot mai mari intre diversele economii europene si creeaza
derapaje pe care le deconteaza ansamblul blocului comunitar prin
masurile de austeritate in vigoare sau in pregatire.
Are insa destule sanse sa se concretizeze o dezbatere privind
reformarea sistemului monetar mondial, pe care Sarkozy va incerca
sa o impuna G20 pentru a mai castiga din punctele pierdute in
politica interna? Dupa razboiul valutar de uzura in care s-au
angajat marile economii in 2010, o schimbare de strategie este
deocamdata o promisiune frumoasa: Statele Unite nu par dispuse sa
renunte atat de usor la pozitia pe care o ocupa acum dolarul in
finantele internationale (mai ales dupa repetatele masuri de
relaxare cantitativa care au relansat competitivitatea exporturilor
americane), mai ales ca si Barack Obama trebuie sa inceapa lupta
pentru realegerea la prezidentialele din toamna lui 2012 si orice
cedare pe acest front nu ar fi usor de explicat electorilor de
acasa. Luna aceasta, presedintele chinez Hu Jintao, presat continuu
de comunitatea internationala sa devalorizeze yuanul care aduce
Chinei excedente comerciale constante, face o vizita istorica la
Washington; de rezultatul ei depinde cum se vor aseza la masa de
discutii in noiembrie la Cannes liderii G20.
Dar discutiile dintre cei doi vor viza nu doar probleme de
finante internationale, ci si situatia din Coreea de Nord, unde
regimul stalinist al lui Kim Jong-Il pare pregatit pentru inca o
runda de negocieri in stilul copilului prea rasfatat, care o
caracterizeaza in ultimele decenii: “Intai lovim, apoi vedem ce ni
se ofera bun ca sa nu mai lovim si a doua oara”. China, care si-a
asumat rolul de frate mai mare al Coreei de Nord, a ramas datoare
in 2010 cu o urecheala diplomatica pentru Phenian, care a lansat un
atac neprovocat la adresa Coreei de Sud doar ca sa arate
comunitatii internationale ca venirea celei de-a treia generatii de
dictatori Kim (mezinul Kim Jong-Un se asteapta sa-i succeada cat de
curand tatalui) nu va aduce si una de atitudine sau, cel putin, nu
una in bine.
Rece si degajat, reeditand cumva conferinta din mai 2010, atunci
cand a anuntat masuri drastice si ajustari financiare, Basescu a
vorbit de aceasta data de ajustari pe palierul “acordului fin”, de
continuarea reducerilor de personal, precum si de faptul ca, in
continuare, cheltuielile cu pensiile si salariile “sunt prea mari
in raport cu veniturile”.
In aceeasi conferinta de presa, Traian Basescu a criticat dur
Justitia din Romania, in special CSM, afirmand ca tara se afla in
situatia actuala “din nepasare, din credinta ca sunt Dumnezei si
din dispret pentru interesul romanilor”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info