BusinessMagazin

Tag: pnl

  • Cât mai stă PSD la guvernare

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut guvernului să prezinte bugetul pentru 2015, sugerând astfel şi el că ar dori ca guvernul Ponta să se menţină la putere cel puţin până la predarea mandatului către noul preşedinte Klaus Iohannis, adică până la 21 decembrie. În acest sens, MFP a anunţat că o misiune a FMI şi CE vine la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie special pentru a discuta cu autorităţile proiectul legii bugetului, după care proiectul va fi supus dezbaterii publice şi transmis guvernului spre aprobare.

    Estomparea discuţiilor despre o demisie a cabinetului Ponta era cu atât mai previzibilă cu cât PNL nu are la ora actuală niciun interes să intre la guvernare cu un buget necunoscut pe care ar trebui să-l administreze şi înainte de o consolidare a fuziunii PNL-PDL ca forţă de opoziţie. În acelaşi timp, guvernul nu poate fi dat jos pe căi legale acum: o moţiune de cenzură contra guvernului nu se poate depune decât în noua sesiune care începe în februarie, întrucât în actuala sesiune a fost deja depusă una în luna septembrie.

    În aceste condiţii, singurele speranţe ale celor mai grăbiţi dintre penelişti şi pedelişti de a ajunge la putere rapid se pot lega doar de eventuale lupte pentru putere din PSD care ar determina demisia de bunăvoie a premierului Ponta ori, în cel mai rău caz, de alte proteste de stradă pentru demisia guvernului, organizate pe Facebook după tipicul celor din perioada alegerilor prezidenţiale.

    Deocamdată, primul efect al victoriei lui Klaus Iohannis s-a văzut în comportamentul parlamentarilor. Ca prin farmec, îndemnurile lui Klaus Iohannis şi Victor Ponta către parlamentari au făcut posibilă o rafală de decizii amânate în campanie. A fost respinsă rapid legea amnistiei şi graţierii şi a fost încuviinţată în ritm alert, atât în comisiile juridice, cât şi în plen, cererea DNA de arestarea preventivă în cazul a trei deputaţi – Ion Diniţă (PC), Ioan Adam (PSD) şi Mircea Roşca (PNL), a fost aprobată cererea DNA de începere a urmăririi penale a foştilor miniştri şi actuali senatori Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu (PSD), iar Akos Mora (PNL), căruia ANI i-a cerut revocarea pentru incompatibilitate, şi-a dat demisia din Senat.

  • Cum se câştigă alegerile în România. Perlele politice ale săptămânii

    “De mâine e liber pentru Germania să ia şi ea vreo 10.000 de ha de pădure, că nu mai are materie primă moca, e liber la autonomia maghiară (poate şi săsească la Sibiu)” – Bogdan Matişan (PSD)

    “Am fost puţini care am crezut în proiectul Klaus Iohannis – preşedinte. Vasile Blaga este performerul unei bătălii care nu s-a pierdut niciodată” – M. R. Ungureanu (PNL)

    “Dacă vreţi să ştiţi, mătuşa mea şi un văr sunt saşi evanghelici. Mătuşa Hilde e activă în filiala din Constanţa a FDGR” – Radu Mazăre (PSD)

    “Muntele de umilinţe şi jigniri îndurate de ‘băsişti’ este astăzi răzbunat de oamenii de bună-credinţă din România. #mândrucăsuntbăsist” – Elena Băsescu (PMP)

    “Sper ca noul preşedinte să termine atât cu baronii roşii din PSD, cât şi cu cei verzi din UDMR” – Zatyko Gyula (PPMT)

    “Traian Băsescu termină mandatele câştigător. Antibăsismul este acum un mit spulberat” – Elena Udrea (PMP)

    “Aşteptăm diaspora acasă după ce şi-a luat ţara înapoi şi locurile de muncă promise, astfel încât şomajul să fie zero, ca la Sibiu” – Lia-Olguţa Vasilescu (PSD)
     

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Cine îi va lua locul lui Iohannis la conducerea Primăriei Sibiu

    De data aceasta este vorba despre o femeie, Astrid Fodor, de la Forumul Democrat al Germanilor din România şi totodată viceprimar al Sibiului, scrie Vocea Transilvaniei.

    De altfel, Klaus Iohannis a lăsat-o interimar la conducerea Primăriei în perioada campaniei pentru prezidenţiale.

    Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a lăsat vacant postul de primar al Sibiului, care, după toate probabilităţile, va reveni tot unui cetăţean cu origini germane, notează aceeaşi sursă.

    Decizia ar fi una oarecum surprinzătoare, având în vedere că Fodor nu este membru PNL, ci reprezintă Forumul Democrat al Germanilor din România. Celălalt viceprimar, Virgil Popa, este preşedintele organizaţiei municipale a PNL.

  • Concurs de speriat electoratul, faza pe prezidenţiale. Perlele politice ale săptămânii

    “Constat că amândoi competitorii electorali nu au vreo strategie pentru turul II. Se învârt ca nişte găini fără cap cu speranţa deşartă a societăţii civile că se vor întâlni, totuşi, la o confruntare electorală” – Elena Udrea (PMP) după incidentul cu aruncarea unor găini în curtea ACL

    “Cei care nu veţi avea rezultate în turul doi, cât sunt eu în Consiliul Judeţean şi cât am posibilitate, nu o să primiţi niciun cinci bani. Când se repartizează bugetul – zero, garantez că niciunul nu mai primeşte nimic. Staţi şi muriţi, asta e viaţa” – Mircea Govor (PSD) către primarii şi consilierii locali PSD din Satu-Mare

    “Liderii democraţiilor consolidate nu vor accepta niciodată un preşedinte de stat cu un trecut legat, chiar şi indirect, de organizaţii naziste si antisemite” – Aurelian Pavelescu (PNŢ-CD) despre Klaus Iohannis

    “Mă înspăimântă gândul că am putea ajunge să ni se taie părul pe stradă, sau să fie tăiat tivul de la fustă, că e prea scurtă, cum se făcea odată” – Marian-Jean Marinescu (PDL) despre efectele unei victorii în alegeri a lui Victor Ponta

    “Joseph Daul, părintele austerităţii în Europa, vrea să verifice că Iohannis şi Băsescu trag la aceeaşi căruţă, în aceeaşi direcţie, adică la strânsul curelei românilor” – Lia-Olguţa Vasilescu (PSD) despre vizita şefului PPE în România

    “Ne ducem spre dictatură, teroare, sărăcie şi îndepărtarea de Vest sau nu, asta e alegerea în acest moment” – Monica Macovei (indep.)

  • Lideri PNL, sceptici asupra şanselor lui Iohannis, vor implicarea lui Antonescu şi Macovei – surse

    Lideri din PNL contactaţi de MEDIAFAX au declarat că susţin o abordare neutră faţă de Traian Băsescu şi PMP, însă susţin discuţii punctuale cu lideri din partidul susţinut de şeful statului. Pe de altă parte, o serie de lideri de filiale PNL pleadează pentru implicarea fostului preşedinte al PNL, Crin Antonescu, în campania pentru turul doi al prezidenţialelor.

    “Trebuie să avem o contrapondere la Tăriceanu şi Antonescu este cel mai potrivit să-l neutralizeze. În plus, este posibil să aducă o parte din emoţia necesară pentru mobilizarea electoratului de dreapta la urne. Neimplicarea lui Antonescu ar scădea semnificativ şansele lui Iohannis, care sunt şi aşa reduse ca urmare a rezultatului obţinut în judeţe considerate fiefuri PNL”, a susţinut unul dintre vicepreşedinţii PNL, lider de filială.

    Această poziţie este susţinută şi de alţi vicepreşedinţi PNL sau lideri ai filialelor judeţene care optează şi pentru o discuţie clară cu Monica Macovei pentru implicarea acesteia în campania lui Klaus Iohannis.

    Cu toate acestea, prezidenţiabilul ACL le-ar fi precizat că este reticent în a se asocia şi a se afişa public cu foşti contracandidaţi.

    Iohannis susţine că nu negociază cu foşti candidaţi pentru nu se putea interpreta că “tranzacţionează” voturi. “El oricum a dat acest mesaj legat de justiţie şi stat de drept, electoratul este compatibil. Teoretic nu este necesară o negociere în sensul de a i se promite ceva anume Monicăi Macovei, dar chestiunea este că nu poţi cere susţinere de la cineva cu care nu te afişezi”, a susţinut un alt vicepreşedinte PNL.

    De asemenea, în privinţa raportării faţă de PMP şi preşedintele Traian Băsescu, liderii PNL consultaţi au apreciat că este nevoie de o atitudine neutră, similară celei din primul tur de scrutin, cu menţiunea că boicotul din turul doi al prezidenţialelor l-ar favoriza pe Victor Ponta.

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Vicepreşedinte PNL: Am 100 de vaci în curte şi Guvernul Ponta mi-a trimis cupon pentru defavorizaţi

    ”Ieri, când am ajuns acasă de la fermă, nevastă-mea mi-a pus un cupon pe masă, şi m-am uitat cu atenţie la el. Domnul Ponta şi domnul Daniel Constantin, extrem de ruşinos, îi trimit lui nevastă-mea, care a lucrat puţini ani şi are o pensie sub 4 milioane (lei vechi – n.r.), îi trimit un cupon. Cupon pe care îi transmit că are de ridicat, are de luat nevastă-mea, da? (…) cuponul fiind adresat grupurilor defavorizate. Eu nu ştiu cât de defavorizată e nevastă-mea, probabil că mă are pe mine ca bărbat e un pic defavorizată, trebuie să recunosc lucrul ăsta la felul în care sunt eu… Băi frate, dar nu-i trimiţi tu lui nevastă-mea, mă, cupon, să-i dai făină, zahăr. Sunt în stare să am grijă de ea să-i dau să mănânce. Domnul Ponta şi domnul Daniel Constantin, dar chiar nu vă e ruşine să folosiţi instituţiile statului?”, a spus Caraş rupând cuponul primit de la Guvern.

    El acuzat repezentanţii Guvernului că doresc să obţină un avantaj electoral din programul european.

    ”Vă daţi seama câte cupoane din astea au împărţit în ţară? Ce prosteală, ce prosteală vor să facă în România oamenii ăştia? De ce ai făcut cuponul? (…) Trimiteţi cupoane la oameni care nu au nicio legătură. Sigur că alimentele sunt foarte bune, e un program european jos pălăria, dar nu te lauzi tu cu el, că nu e al tău, contribuţia statului român e foarte mică”, a mai spus vicepreşedintele PNL.

    Caraş a mai declarat că astfel de cupoane vor fi primite de peste 500.000 de persoane.

    ”Oare ce s-o fi gândit, că se duce navastă-mea şi ia uleiul şi o pozează eventual cineva şi mă dă la televizor: ia uite, bă, ăsta are 100 de vaci în curte, dar s-a dus nenorocitul şi a luat şi uleiul care era pentru amărâţi. Eu nu ştiu, sunt diabolici (…) Nu poţi să faci aşa ceva, sunt atâţia oameni amărâţi în ţara asta care trebuie să primească. Deci, s-a renunţat la ideea de găleată, concretă, cu ceva în ea şi s-a venit cu documentul, statul român, prin instituţiile lui, prin aceste cupoane”, a mai spus vicepreşedintele PNL.

    El a apreciat că Guvernul a transmis în mod ilegal soţiei sale cuponul.

    Caraş a menţionat că încasările anuale ale familiei sale sunt de peste 1 miliarde de lei vechi, respectiv 100.000 de lei noi, ferma sa funcţionând ca persoană fizică autorizată.

    ”În niciun caz nu mă încadrez într-o categorie defavorizată”, a asigurat vicepreşedintele PNL.

    De asemenea, el a acuzat Guvernul pentru faptul că a blocat vaccinarea animalelor cu boala limbii albastre chiar dacă fermierii şi-au arătat disponilitatea de a achita valoarea vaccinului din fonduri proprii, în ciuda faptului că există aprobarea Comisiei Europene şi recomandarea consiliului ştiinţific.

    ”Daniel Constantin a crescut vreo mâţă în viaţa lui, care este ministru al Agriculturii, a crescut vreo găină, vreun porc, ca să ştie, să aibă grijă dimineaţa la 4 când se scoală? Ei nu sunt presaţi de astfel de situaţii, nu au nicio treabă. Leafa merge, banul curge, nu e nicio problemă. Deci, nu poţi să conduci ţara şi să vii duminica la o emisiune unde se uită milioane de agricultori, să vii cu minciunile astea, să induci oamenii în eroare ca să te voteze”, a mai spus Caraş.

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.