Tag: petrol

  • Industria petrolieră rusă, un mamut uitat de extincţie

    Dar au apărut şi semne rău prevestitoare. Centrul tradiţional al industriei, câmpurile gigant din Siberia de Vest moştenite de la Uniunea Sovietică, sunt în declin din 2007. Producţia totală a Rusiei continuă să crească, dar aceasta se întâmplă din cauza intensificării exploatării vechilor zăcăminte şi dezvoltării câtorva noi câmpuri de la periferia ţării. Rusia concurează cu Arabia saudită pentru titlul de cel mai mare producător de petrol al lumii. Dar între cele două ţări este o diferenţă crucială. Arabia Saudită are capacitate de producţie suplimentară cu care îşi poate majora producţia substanţial. În schimb, Rusia îşi foloseşte capacitatea la maxim, ceea ce poate face ca producţia să scadă în următorii ani.

    Mai multe pe zf.ro

  • În cinci ani cărbunele va concura cu petrolul ca principală sursă de energie a lumii

    Până în 2017, cărbunele “aproa­pe că va întrece” petrolul ca prin­cipală sursă de energie la nivel mondial chiar dacă până atunci creş­terea cererii încetineşte comparativ cu avansul alert din ultima decadă, prognozează Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE). “Ponderea cărbunelui în mixul global al surselor de energie creşte de la an la an, iar dacă în actualele politici nu apar schimbări, cărbunele va ajunge din urmă petrolul în ur­mătoarea decadă”, a afirmat Maria van der Hoeven, directorul executiv al agenţiei. Noile proiecţii pe termen mediu ale AIE, care acoperă perioada 2012-2017, aduc semne bune pentru marii producători de cărbune precum grupul format din fuziunea dintre Glencore şi Xstrata, Anglo America, Coal of India şi Shenhua Group of China.

    mai multe pe zf.ro

  • Statele Unite vor deveni cel mai mare producător mondial de petrol până în 2020, depăşind Arabia Saudită

    Producţia tot mai mare de petrol extras din formaţiuni compacte de roci va transforma SUA în cel mai mare producător la nivel mondial până în 2020, arată AIE într-un raport care acoperă trendurile din sectorul energetic până în 2035. Noi surse interne de petrol vor limita importurile şi vor transforma America de Nord într-un exportator net până în 2030. “Statele Unite, care în prezent importă circa 20% din necesarul de energie, ajung aproape la independenţă energetică, evoluţie opusă faţă de trendurile înregistrate în majoritatea ţărilor importatoare de energie”, potrivit AIE, transmite Bloomberg. SUA au acoperit din surse interne 83% din necesarul de energie în primele şase luni, iar pentru întreg anul în curs ar putea consemna cel mai ridicat procentaj începând din 1991, potrivit datelor Departamentului pentru Energie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Tweet-ul de un miliard de dolari

    Cei care îl urmăresc pe Sikorski au primit mesajul: “Intuiţia îmi spune că Budzanowski (ministrul Trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, n.red.) va avea în curând informaţii importante legate de preţul gazelor în Polonia”. Persoanele care cunosc sectorul energetic din Polonia au făcut imediat legătura cu negocierile dintre Varşovia şi Moscova pentru reducerea preţului gazelor livrate de Gazprom printr-un contract pe termen lung.

    Acţiunile PGNiG, companie controlată de stat, au urcat marţi cu până la 15% pe bursa de la Varşovia, adăugând aproximativ 3 miliarde de zloţi (un miliard de dolari) la capitalizarea companiei. După ce compania a anunţat acordul cu Gazprom pentru reducerea preţului, creşterea acţiunilor s-a mai temperat, astfel că titlurile au încheiat şedinţa bursieră în urcare cu 9,6%.

    Polonia plăteşte în prezent circa 550 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale, unul dintre cele mai mari preţuri din UE, iar Budzanowski a afirmat că preţul ar putea coborî cu circa 15%.

    PGNiG estimează că acordul cu Gazprom înseamnă un plus de 2,5-3 miliarde de zloţi la profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare din acest an.

    Polonia importă anual 10,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, la un consum total de 14 miliarde de metri cubi. Contractul cu Gazprom expiră în 2022, iar reducerea de preţ obţinută de Polonia va aduce preţul plătit mai aproape de cel al altor clienţi mari ai Gazprom, precum Germania.

  • Vulcan pleacă să foreze în Kuweit

    “Contractul va avea o durată de 4-5 ani şi presupune livrarea a 1.500 de unităţi de pompare. Dacă vom câştiga, chiar şi o parte a licitaţiei, vom avea nevoie de creşterea capacităţii de producţie şi de mai mulţi angajaţi”, a afirmat Volintiru. Compania Vulcan este specializată în producţia de generatoare de aburi şi produce anual aproximativ 400 de unităţi de pompare a petrolului.

    Vulcan produce 16 tipuri de unităţi de pompare, cu preţuri de vânzare care variază între 40.000 şi 150.000 de dolari. Creşterea capacităţii de producţie presupune investiţii de 15 milioane de euro, din care 4 milioane de euro ar trebui alocate anul viitor. Volintiru a adăugat că Vulcan va încerca să obţină un ajutor de stat pentru derularea investiţiei în creşterea capacităţii de producţie.

  • Tranzacţie pe mare: intră Exxon şi OMV, iese Sterling

    Porţiunea de perimetru are o suprafaţă de 46.539 ha, adică 11% din suprafaţa totală a concesiunii Midia şi Pelican. Porţiunea de perimetru vizată de tranzacţie se învecinează cu blocul Neptun al Exxon şi OMV Petrom. Finalizarea acordului depinde de aprobări din partea autorităţilor.

    ExxonMobil Exploration and Production România a făcut cunoscut recent că pregăteşte pentru următorii doi ani investiţii de până la 1,23 miliarde de dolari în foraj petrolier şi lucrări adiacente în Marea Neagră. Compania a programat pentru începutul lunii noiembrie mai multe licitaţii prin care vizează să contracteze lucrări de foraj şi lucrări adiacente în perimetrele din Marea Neagră.

    La începutul anului, OMV Petrom şi Exxon Mobil Exploration and Production România au anunţat că au făcut o descoperire semnificativă la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

  • Investiţii de 1,2 mld. dolari în Marea Neagră

    La începutul anului, OMV Petrom şi Exxon Mobil Exploration and Production România au anunţat că au făcut o descoperire semnificativă la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

    Zona În acelaşi timp, în august, un consorţiu condus de Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell şi din care mai fac parte OMV Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra a câştigat o licitaţie pentru exploarea de gaze la un zăcământ din Marea Neagră al Ucrainei.

  • Victimele colaterale ale rebeliunii din Siria

    După incidentul din iunie, când apărarea antiaeriană siriană a doborât din greşeală un avion de recunoaştere turcesc la Marea Mediterană, conflictul turci-sirian s-a reaprins în această săptămână, după ce obuze lansate din Siria au lovit, miercuri, localitatea turcă de graniţă Akçakale, omorând cinci civili şi rănind încă zece.

    Parlamentul turc a autorizat o acţiune militară în Siria, însă premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara lui nu vrea să înceapă un război, mai ales că Siria a prezentat oficial scuze. Vineri, Erdogan a avertizat, totuşi, Damascul “să nu pună la încercare răbdarea şi hotărârea Turciei”. Preţul petrolului deja a făcut însă cel mai mare salt din ultimele două luni, urcând la 91,71 dolari/baril pe fondul noului conflict.

    Ankara a deplasat trupe suplimentare la frontiera cu Siria şi, începând de miercuri, a ripostat cu focuri de artilerie la fiecare obuz sirian pătruns în teritoriul turcesc. Sâmbătă, două obuze siriene au aterizat lângă satul turcesc Guvecci, determinând reacţia turcilor. Contextul acestor atacuri bizare, transmite AP, este rebeliunea din Siria contra regimului lui Bashar Assad, în cursul căreia au loc lupte grele între forţele militare ale rebelilor şi cele ale Damascului, extinse inclusiv la graniţa cu Turcia.

    Relaţiile turco-sirine s-au deteriorat după începutul rebeliunii, în primăvara anului trecut, când Ankara a devenit unul dintre principalii critici ai cruzimii regimului lui Assad, în timp ce acesta i-a acuzat pe turci că le oferă sprijin rebelilor.

  • Un trader alcoolic a dus preţul petrolului la maximul ultimelor opt luni

    Potrivit anchetatorilor, citaţi de The Telegraph, Perkins a început să tranzacţionize chiar în ziua de dinaintea stabilirii unui nou record al preţului la petrol. A băut în weekendul de dinaintea tranzacţiei, la turneul de golf al companiei, şi îşi luase concediu în ziua următoare. Ca broker, Perkins avea dreptul să facă tranzacţii doar în numele clienţilor săi – şi nu folosind banii companiei. Comanda a fost plasată la ora 13.34, în jurul prânzului, în numele unui client, ulterior fiind urmată de alte şapte în valoare de opt milioane de dolari, dar în numele PVM.

    După o pauză de câteva ore, a revenit noaptea târziu la laptopul său şi a plasat comenzi de 520 de milioane de dolari prin ICE Futures Europe, loc în care traderii estimează evoluţiile cotaţiilor la petrol. Între 1.22 şi 3.41, Perkins a fost responsabil de 69% din volumul tranzacţiilor la nivel mondial. După ce şi-a revenit din beţie, i-a trimis un SMS directorului companiei în care anunţa că nu poate ajunge la serviciu şi, ulterior, a recunoscut că a efectuat tranzacţiile sub influenţa băuturilor alcoolice. Autorităţile i-au interzis să mai tranzacţioneze timp de cinci ani şi a primit şi o amendă de 72.000 de lire sterline. Nimeni nu a putut să explice gestul său, dat fiind că achiziţia nu i-ar fi adus niciun fel de beneficiu.

    Cazul este elocvent pentru lipsa de reglementări din tranzacţionarea petrolului, dat fiind că un simplu broker care nu dispunea de suma respectivă a reuşit să provoacea haos pe piaţa mondială a ţiţeiului.

    Perkins a refuzat să comenteze incidentul şi s-a retras în vila sa de jumătate de milion de dolari din Brentwood, Essex. El ar putear eveni în branşă după expirarea pedepsei, dar autorităţile au confirmat că reprezintă un “risc extreme pentru pieţe când e băut”. Nici compania PVM nu a comentat situaţia.

  • Preţul petrolului: criză contra criză

    Ulterior, spre sfârşitul săptămânii, preţul a scăzut sub 87 dolari, în condiţiile pesimismului pieţelor privind posibilitatea relansării durabile a economiei mondiale. Vineri, după ce au fost anunţate ultimele date despre piaţa muncii din SUA, Reuters a transmis că ţiţeiul cu livrare în august a ajuns la 84,45 dolari/baril. Potrivit datelor oficiale, în luna iunie au fost create numai 80.000 de locuri de muncă în SUA, cu 10.000 mai puţin decât estimau economiştii, iar rata şomajului a rămas la 8,2%.

    Goldman Sachs a prezis însă că preţurile vor creşte la 115 dolari/baril în circa trei luni, pe motiv că pierderea livrărilor de ţiţei iranian de către Vest va avea acelaşi efect cu pierderea livrărilor de ţiţei libian în 2011.