Preşedintele Băsescu are un loc rezervat în faţa prezidiului, iar foştii şefi de stat şi foşti alţi oficiali implicaţi în aderarea la NATO sunt aşezaţi de o parte şi de alta a prezidiului.
În schimb, premierul Victor Ponta stă în sală, în banca parlamentarilor.
La şedinţă participă numeroşi foşti şi actuali oficiali, precum şi reprezentanţi ai Armatei şi membri ai corpului diplomatic.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Constantinescu: Aderarea la NATO, posibilă datorită solidarităţii excepţionale politicieni-societate
Fostul şef al statului Emil Constantinescu a declarat, luni, la ceremonia organizată la Cotroceni, că aderarea României la NATO a fost posibilă datorităţii “solidarităţii excepţionale a celor din zona politică, a societăţii civile şi a oamenilor, în general”.
El a transmis un omagiu către armată, care a reuşit să se integreze în această structură prin restructurare şi sacrificiile pe care le-a înţeles perfect, şi a ţinut să precizeze că serviciile de informaţii s-au integrat înainte de aderarea la NATO, datorită contribuţiei la o serie de acţiuni pe care istoria, când va fi posibil, le va face publice.
“Nu pot să nu mulţumesc opoziţiei de atunci”, a spus Constantinescu, amintind despre aprobarea folosirii Aeroportului din Timişoara în războiul din fosta Iugoslavie, care a decis, în opinia fostului preşedinte al României, sfârşitul conflictului din această zonă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“S-a ajuns la un consens privind candidatura lui Jens Stoltenberg”, a declarat o sursă din cadrul NATO citată de Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Situaţia din Ucraina ne aminteşte că libertatea are un preţ”, a declarat Obama în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea unui summit între Uniune Europeană şi Statele Unite.
Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro
“Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina este cea mai gravă criză din Europa de la căderea Zidului Berlinului. Reprezintă o adevărată ameninţare la adresa securităţii euroatlantice şi, în general, la ordinea mondială”, a declarat Patrick Auroy, asistent al Secretarului General al NATO pentru investiţii în domeniul apărării, la conferinţa “AFCEA Europe TechNet International and the NATO C4ISR Industry Conference 2014”, organizată la Bucureşti de NATO Communications and Information Agency.
Auroy a reamintit că NATO a avut “o poziţie clară”, de condamnare a intervenţiei militare a Federaţiei Ruse în Crimeea şi a aşa-numitului referendum. De asemenea, a reconfirmat “sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi am fost împreună de acord să intensificăm cooperarea cu Ucraina”, a mai spus oficialul Alianţei Nord-Atlantice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.
Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina – preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.
Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.
Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.
Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.
“Rusia a ignorat toate apelurile de a se întoarce la respectarea dreptului internaţional şi continuă să coboare pe o cale periculoasă”, a deplâns Rasmussen, citat într-un comunicat.
“Nimic nu poate justifica prelungirea unei astfel de politici, care nu poate decât să sporească izolarea internaţională a Rusiei”, a adăugat el.
“Anexarea Crimeii este ilegală şi nelegitimă şi (statele) aliate (din cadrul) NATO nu o vor recunoaşte”, a avertizat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, declarându-se “profund îngrijorat” în legătură cu moartea unui militar ucrainean în urma unui atac armat la o unitate militară din Simferopol, capitala Crimeei.
“Este urgent ca toate părţile să dea dovadă de reţinere şi să ia toate măsurile posibile pentru a evita o continuare a escaladării”, a subliniat Rasmussen.
Un atac armat a avut loc marţi, la Simferopol, soldându-se cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al “forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine.
Crimeea a fost alipită, marţi, Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.
Chiar dacă acest document a intrat în vigoare imediat, parlamentarii ruşi vor trebui să ratifice o lege care să includă în Federaţia Rusă doi noi subiecţi, Crimeea şi oraşul Sevastopol, care se bucură de un statut special. Data acestei ratificări, o simplă formalitate, nu a fost precizată.
În afară de reacţia de moment a cursului valutar, comună cu cea traversată de zlotul polonez la 3 martie, când Kremlinul a cerut ultimativ trupelor ucrainene să se retragă din Crimeea, impactul conflictului este limitat atât de datele geopolitice ale României (ţară membră UE şi NATO), cât şi de cele economice (consolidare fiscală încheiată, program cu FMI încheiat cu succes, ratinguri pozitive, dar şi relaţiile comerciale şi de investiţii relativ slabe cu Ucraina), apreciază analiştii BCR. Conform acestora, pierderea de valoare a leului n-ar depăşi 1-2% faţă de euro nici dacă tensiunile din Crimeea ajung la faza de conflict militar.
La rândul lor, economiştii ING Bank România nu dau ca posibilă o depreciere importantă a leului, invocând faptul că piaţa conştientizează rolul BNR în împiedicarea unor derapaje ale cursului. “Credem că pierderi ale leului dincolo de 4,52/EUR ar reaprinde temerile de intervenţii ale băncii centrale, similar cu astfel de episoade în săptămânile precedente. Credem aşadar că moneda locală se va stabiliza lângă 4,52/EUR”, arată Mihai Ţânţaru, economist ING. Acesta este un scenariu pentru situaţia în care conflictul din Ucraina s-ar agrava, ţinând cont că în ultima săptămână, cel mai mare curs nu a depăşit 4,5102 lei/euro, atins miercuri, iar săptămâna s-a închis la un curs de 4,509 lei/euro.
Alianţa Nord-Atlantică cere Rusiei să înceteze activităţile militare în Ucraina, avertizând că operaţiunile ruse reprezintă “o ameninţare pentru pacea şi securitatea Europei”.
“Rusia ameninţă pacea şi securitatea Europei; Moscova trebuie să înceteze imediat activităţile militare şi ameninţările la adresa Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înaintea unei reuniuni de urgenţă convocată la Bruxelles.
“Ceea ce face Rusia în momentul de faţă în Ucraina reprezintă o încălcare a Cartei Naţiunilor Unite”, a subliniat secretarul general al NATO.
Ambasadorii celor 28 de state NATO s-au reunit la ora 13.00 (14.00, ora României), după care, la ora 16.00 (17.00, ora României”), li se va alătura ambasadorul Ucrainei.
Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o “declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui “dezastru”. “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk, citat de AFP. “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.
Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea. Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.