Tag: Moda

  • Ce investitii se poarta in 2011?

    Odata cu intrarea H&M pe piata locala, Inditex si C&A
    accelereaza anul acesta ritmul deschiderilor de magazine. Desi pare
    ca se aseamana – cei trei au magazine de format mare, au ambitii de
    a domina centrele comerciale si schimba rapid colectiile -,
    strategia celor trei mari are mai multe diferente decat
    asemanari.


    Pe piata locala, spaniolii de la Inditex sunt singurii care se
    invart in cercuri inalte, cu afaceri de circa 100 de milioane de
    euro anul trecut. Ei sunt insa si primii care si-au facut curaj sa
    patrunda pe piata locala – in franciza, in 2004, si direct trei ani
    mai tarziu. Acum detin 56 de magazine, dintre care 5 inaugurate in
    acest an si au in plan alte peste zece, avand o cota de piata de
    circa 5% (in conditiile in care piata de retail de moda este
    estimata de Euromonitor la 1,9 miliarde de euro). Urmatorii intrati
    au fost olandezii de la C&A in aprilie 2009. Dupa primele noua
    luni de functionare cu 3 magazine, la finalul lui 2009, compania
    tragea linie si obtinea incasari de aproape 8 milioane de euro.
    Pentru 2010 nu au fost anuntate rezultatele oficiale, insa anul
    trecut au fost deschise alte patru magazine. Ritmul va accelera in
    acest an, fiind planificate noua deschideri. Primul magazin ce va
    fi deschis in 2011 va fi in Botosani, in centrul comercial Family
    Center, pe data de 14 aprilie.

    Ultimul intrat, insa nu cel din urma, este H&M, care a
    inaugurat la sfarsitul lunii martie primele doua magazine, ambele
    in capitala. Alte sase urmeaza sa isi deschida portile in acest an,
    reprezentantii H&M anuntand ca Romania este prima tara unde
    deschid opt magazine din primul an.

    Intrarea H&M ascute astfel lupta din retailul de moda
    autohton, o piata destul de mica – 1,9 mld. euro anul trecut,
    respectiv 7,5 euro pe luna per capita, conform Euromonitor
    International -, dar cu estimari pozitive pentru viitorul mediu:
    cifrele Euromonitor arata ca piata va ajunge la 2,9 miliarde de
    euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
    ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine lunar circa 11,5 euro in
    2015, respectiv 16,7 euro in 2020.


    Desi deocamdata toti cei trei retaileri se bat pe cei 7,5 euro
    pe care un roman ii cheltuie pe haine pe luna, retailerii se
    adreseaza unor segmente diferite. Astfel, in timp ce C&A se
    pozitioneaza pe segmentul medium-low, H&M se adreseaza
    clientilor cu venituri medii. In cazul Inditex, pozitionarea este
    diferita in functie de brand, deoarece compania detine sapte
    branduri pe piata locala (Massimo Dutti si Zara se adreseaza
    segmentului medium-high, Bershka, Pull & Bear si Stradivarius
    merg pe clientii cu bugete medii, iar Zara Home – decoratiuni
    interioare – si Oysho – lenjerie intima – se adreseaza persoanelor
    cu venituri peste medie.
    In functie de aceasta pozitionare, retailerii isi concentreaza
    atentia asupra unor anumite orase, respectiv spatii comerciale.
    Astfel, H&M a decis sa se concentreze pe capitala in primul an
    de prezenta pe piata, urmand a deschide doar in Bucuresti cinci
    magazine. Tot in 2011 suedezii vor mai deschide la Brasov,
    Timisoara si Cluj – cate un magazin in fiecare oras -, acestea
    fiind unele dintre cele mai mari orase ca populatie. Totodata,
    acestea sunt si orasele cu cele mai mari salarii din Romania, dupa
    Bucuresti.

    Cei de la Inditex au acoperit in cei sapte ani de prezenta pe
    piata cele mai mari orase din Romania, dar si-au concentrat atentia
    tot asupra capitalei, unde detin 24 de magazine. Au deschis insa si
    in orasele cu peste 150.000 de locuitori. Singurele orase din
    Moldova – regiunea cea mai saraca din Romania – unde a mers Inditex
    sunt Iasi si Bacau, care au si cele mai mari venituri din
    regiune.

  • Cum sa faci senzatie pe plaja si pe strada


    O pereche de ochelari de soare creati de un designer celebru pot
    deveni cu usurinta cel mai scump accesoriu din garderoba unei
    persoane. Un bun exemplu sunt ochelarii creati de newyorkezul Moss
    Lipow. Desi nu are studii in designul ochelarilor, Moss Lipow a
    creat de-a lungul timpului mai multe perechi unice de ochelari.
    Unele dintre acestea au ramele din piele de aligator si costa peste
    3.800 de dolari. Lipow a creat pana acum peste 3.000 de perechi
    diferite de rame de ochelari.

  • Urmasii lui James Bond: eroii de film pusi la patru ace au revenit in forta

    Deloc de mirare, dat fiind ca, desi personaje ca Rambo, John
    McClane din seria “Die Hard”, Terminator sau Jason Bourne au facut
    sali pline, niciunul nu a fascinat mai mult publicul ca James Bond,
    de exemplu, cunoscut pentru eleganta sa. Un reprezentant al unei
    firme de pe celebra artera Saville Row din Londra, care grupeaza
    specialisti renumiti in moda masculina, sustine ca un costum de
    comanda confera unui barbat un sentiment de incredere in sine, iar
    cand il vad pe James Bond, barbatii vor sa arate ca el.

    Cum se explica totusi revenirea in forta a costumului pe marile
    ecrane in ultima vreme? Cel mai probabil, explicatia tine de
    situatia din economie, ce i-a facut pe cei mai multi sa fie stransi
    la punga si ca atare atenti la calitatea produselor pe care dau
    banii, iar aceasta se reflecta in moda promovata de personajele de
    film, afirma specialistii in moda masculina.

    Costumul ca echipament pentru eroii din filme are insa si
    limitarile lui, nefiind potrivit pentru eroi de actiune ca Rambo
    sau John McClane, care au nevoie de o mare libertate de miscare.
    Croitorii de lux de pe Saville Row contrazic si asta, sustinand ca
    la un costum de calitate croit la comanda se pot face o serie de
    ajustari ce permit flexibilitate in miscari, precum si adaugarea de
    buzunare secrete pentru ca eroul sa-si care arsenalul de obiecte
    necesare dupa el. Dovada? De-a lungul timpului nu au fost rare
    cererile de la clienti care doreau fermoare la betelie pentru a-si
    ascunde banii sau buzunare speciale pentru a tine pistoale in
    ele.

  • Cum vor schimba suedezii de la H&M fata retailului de moda?


    Gigantul suedez H&M (Hennes & Mauritz) este al treilea
    cel mai mare retailer de imbracaminte din lume dupa Gap si Inditex.
    Asteptat in Romania inca de acum cinci ani, retailerul si-a anuntat
    intrarea pe piata locala anul trecut. In acest an, H&M urmeaza
    sa deschida incepand cu lunile martie-aprilie primele sase
    magazine. Romania este deja asezata pe harta suedezilor de pe
    site-ul unde exista o sectiune in limba romana. Tot acolo este
    mentionat ca magazinele se vor deschide in curand, mai exact in
    primavara. H&M va deschide magazine in AFI Palace Cotroceni,
    Baneasa Shopping City, Plaza Romania, Bucuresti Mall, cele doua
    magazine Unirea Shopping Center din Bucuresti si Brasov, Iulius
    Mall din Timisoara si Cluj si in zona comerciala a proiectului
    Palas din Iasi.


    Venirea suedezilor ar putea avea un impact important asupra
    preturilor practicate de retailerii din Romania, considera
    analistii locali: “Impactul unui lant de magazine de fast-fashion
    care practica preturi mici si sunt foarte asteptate de romani ar
    putea aduce o schimbare in peisajul retailului de fashion local,
    criticat intens in ultimii ani ca practica preturi mai mari decat
    in Europa de Vest”.

    Zara isi
    asteapta rivalii. Pe cine pune in pericol venirea
    H&M?

  • La moda pentru sezonul de primavara: dantela

    Case ca Erdem sau Balenciaga au pus accentul pe dantela in
    colectiile de primavara prezentate; creatorul Nicolas Ghesquiere de
    la Balenciaga a folosit, de pilda, dantela pe pantaloni din denim.
    Nici Valentino nu s-a lasat mai prejos, propunand rochii de dantela
    lacuita, in timp ce Marc Jacobs, creatorul de la Louis Vuitton, a
    prezentat salvari si fuste lungi din ghipura neagra cu initialele
    firmei.

  • Naftalina cu stil

    Magazinele vintage se bucura de avantajele comertului online,
    care le permite sa ajunga la o gama mai larga de clienti decat un
    magazin traditional dintr-o zona de oras. Istoria vanzarilor
    vintage online a inceput la finele anilor nouazeci, cand
    comerciantii din domeniu au descoperit eBay. Mai recent,
    dezvoltarea retelelor de socializare si a posibilitatii de a oferi
    asistenta online in timp real s-a dovedit benefica pentru
    magazinele vintage, care profita din plin de retele ca Facebook sau
    Twitter ori de platforme de blogging pentru a-si face cunoscute
    produsele.

    Comerciantii vintage mai mici pot apela la site-uri stil eBay,
    dar specializate pe moda, cum ar fi Asos Marketplace, deschis
    recent de magazinul online britanic Asos.com, care le ofera si
    promovare prin intermediul blogului propriu, pe Twitter si in
    randul celor 450.000 de fani de pe Facebook.

  • Cine e omul care o imbraca pe Lady Gaga in carne

    “Am cunoscut-o la o sedinta foto la revista V. A fost dragoste
    la prima vedere”, isi aminteste stilistul Nicola Formichetti despre
    momentul intalnirii cu Lady Gaga, precizand ca inainte de a-i crea
    vestimentatia artistei a stat intotdeauna departe de lumea
    celebritatilor. “A fost diferita. Ne-am inteles foarte bine din
    prima clipa”, zice el.

    In varsta de 32 de ani, stilistul se imparte intre New York,
    Londra si Tokyo. In prezent, lucreaza la revista londoneza Dazed
    and Confused, este directorul de moda la Vogue Hommes Japan,
    directorul de creatie la Thierry Mugler si stilist in campaniile
    publicitare de la Uniqlo, Dolce&Gabbana si Alexander
    McQueen.

    “Imi place sa merg mai departe, sa evoluez, de aceea cariera mea
    este impartita in mai multe segmente: conduc reviste, sunt
    consultant pentru brandurile de moda si lucrez cu artisti”,
    marturiseste Formichett. “Incerc sa fac tot posibilul pentru a ma
    inspira din orice si sa invat lucruri noi.” In crearea colectiilor,
    tanarul se inspira de la toti cei care il inconjoara: prieteni,
    colaboratori, designeri si fotografi.

    Formichetti si-a inceput cariera la varsta de 20 de ani la
    revista Dazed and Confused, unde scria rubrica “Ochiul Spionului”,
    unde putea sa isi expuna parerea si sa evidentieze lucrurile care
    ii plac. Zece ani mai tarziu a devenit director de creatie. “Incerc
    intotdeauna sa aduc lucruri noi si din cauza asta nu imi place sa
    stau intr-un singur loc”, a declarat stilistul, citat de New York
    Times.

    La finele lunii ianuarie, Nicola Formichetti a lansat la Paris
    Menswear Fashion Week prima sa colectie de cand lucreaza de la
    Thierry Mugler. Colectia, intitulata “Anatomia schimbarii”,
    marcheaza si colaborarea intre Formichetti si designerul Romain
    Kremer.

    Sursa:telegraph.co.uk

  • Cum sa-ti masori castigurile cu centimetrul de croitorie

    Cei trei fondatori vorbesc despre afacerea lor ca despre o
    persoana. Ii spun “povestea lui Tudor” care a inceput in octombrie
    2009, la Londra, capitala elegantei masculine. De acolo ii vine si
    numele, de la dinastia Tudorilor (care a domnit in Marea Britanie
    intre 1485 si 1603). “Dupa luni de gandire, am ales acest nume
    pentru ca atat materialele, cat si croiala ne duc cu gandul la acea
    perioada”, spune Marius Dan, unul dintre tinerii care au pus bazele
    acestei afaceri.

    In total, sunt trei, iar media lor de varsta coboara sub 25 de
    ani, dupa cum chiar ei insisi spun. Cel mai in varsta dintre cei
    trei este Marius Dan, care inca nu a implinit 27 de ani. Marius
    este de altfel si cel care a pus bazele acestui business, dupa ce a
    cunoscut la un targ de turism de la Londra un grup de britanici
    care fac costume made to measure: “Atunci mi s-a propus sa ma ocup
    de Romania, pentru ca nu exista nimic de acest tip la noi in tara”.
    Un an mai tarziu s-au alaturat si ceilalti doi asociati, Alin
    Copindeanu (22 de ani) si Alexandru Tudoroiu (21 de ani). Pentru a
    pune bazele acestei afaceri a fost nevoie de 10.000 de euro, toti
    “din economiile noastre”. Banii au mers in training, know-how si
    materiale.


    Primii clienti au aparut in februarie anul trecut, dintre
    prieteni, rude si cunoscuti, “pe care i-am anuntat ca am un proiect
    antreprenorial nou, carora le-am cerut sa ma ajute si sa imi faca
    primele comenzi”, dupa cum povesteste Marius Dan. Pentru ca este
    economist si nu specialist in industria textila, dar si pentru ca
    nu avea experienta in domeniu la momentul respectiv, a durat cateva
    luni pana sa inteleaga mecanismul, respectiv cum se iau masuri, cum
    se aleg materialele si care este procedura, iar din aceste cauze
    businessul a pornit mai greu. Atunci i-a fost de folos know-how-ul
    cunoscutilor din Marea Britanie.

    Acum a trecut aproape un an din momentul cand Tudor Personal
    Tailor a realizat prima comanda, iar intre timp s-a desprins de
    parintii din Marea Britanie: “Mai mergem la Londra doar pentru a
    lua pulsul evenimentelor si nu suntem legati de cei de acolo in
    niciun fel. Nu suntem o franciza a lor”. In Romania, lucrurile au
    evoluat repede, dar businessul ramane nisat. Exista insa potential:
    “Lucrurile au inceput sa alerge si fiecare client a inceput sa vina
    cu alti doi-trei potentiali clienti. In acest tip de business cel
    mai mult ne bazam pe comunicarea orala, si mai putin pe internet
    sau alte forme de comunicare in masa”, povesteste Dan.

    Cum se desfasoara totul? Clientul suna sau isi plaseaza online
    comanda pentru un costum, o camasa sau pentru un palton, iar cei de
    la Tudor Personal Tailor se deplaseaza fie acasa, fie la biroul
    clientului (“sapte din zece clienti ne cer sa mergem la birou”),
    conform cu sloganul businessului: “Tudor vine la dumneavoastra”.
    Cine este “Tudor”, cel care se deplaseaza la client? Echipa Tudor
    este alcatuita de unul dintre fondatori si croitorul afacerii.

    “Croitorul nostru, in varsta de 68 de ani, care are peste 40 de
    ani de experienta, merge intotdeauna cu noi la client. Noi ne
    ocupam de partea de consultanta, iar croitorul nostru ia masurile.”
    Daca drumul la croitor si intregul proces de masuratori pot rapi
    din timpul unui client pana la trei ore, Tudor Personal Tailor
    reduce timpul la jumatate sau chiar mai putin. “Noi ne mulam pe
    programul lor. Desi putem fi gata in 45 de minute sau o ora, pentru
    ca noi am construit ideea de asemenea maniera incat sa ne incadram
    in pauza de masa, de cele mai multe ori clientii incep sa ne
    adreseze intrebari si ajungem la o ora si jumatate.”

    Fondatorii Tudor merg intodeauna la intalniri pentru a-i ajuta
    pe clienti sa decida ce vor sau ce li se potriveste. Discutiile
    incep de la domeniul de activitate si merg spre stilul vestimentar.
    “Intai ii facem o biografie vestimentara si apoi il sfatuim.”

  • Cocor, magazinul celor 34 designeri romani de moda

    Este joi, ora 12 si magazinul Cocor pare adormit. Oamenii trec
    prin fata centrului comercial, insa sunt grabiti catre alte
    destinatii. Inauntru, magazinele isi asteapta clientii care au
    preferat sa se aseze la una dintre cafenele mai degraba decat sa
    colinde in cautare de cumparaturi. Galeria Designerilor Romani nu
    face exceptie. In magazinul Catalin Botezatu nu este nimeni. Nici
    in magazinul lui Mihai Albu. “Am venit acum pentru prima data in
    magazinul Cocor dupa ce a fost redeschis. M-am uitat prin
    magazinele designerilor romani, insa nu am gasit nimic sa imi
    placa”, spune Roxana, o cumparatoare care a plecat din Cocor fara
    sa-si fi luat nimic.

    Vremea nu este nici ea incurajatoare. De altfel, unii dintre
    chiriasii Cocor se asteptau la o luna ianuarie slaba, dupa un
    decembrie bun in pofida crizei financiare.

    “In luna ianuarie, vanzarile nu au mers foarte bine, insa
    potential exista. In luna decembrie insa, prima mea luna de
    prezenta in acest centru comercial, nu au mers rau vanzarile.
    Trebuie sa recunoastem totusi ca in decembrie e mai bine peste
    tot”, spune designerul de incaltaminte Mihai Albu, care a deschis
    magazinul din Cocor pe data de 5 decembrie. Albu este doar unul
    dintre designerii romani ale caror creatii populeaza etajul al
    doilea al Cocor, respectiv Galeria Designerilor Romani. Alaturi de
    el mai sunt Liza Panait, Anca & Silvia Negulescu, Cristina
    Nichita, Agnes Toma, Elena Perseil, Violeta Costin Gaburici, Norina
    Stoica, Angela Vasiliu, Mirela Diaconu, Rhea Costa, Mihaela Glavan
    si Catalin Botezatu.


    Magazinul Cocor nu mai are, nici inauntru si nici afara, nimic
    din fostul magazin. Asta daca exceptam numele, cunoscut romanilor
    de toate varstele. In urma cu 20 de ani, Cocor era o destinatie
    pentru romancele in cautare de metraje, covoare sau electrocasnice.
    Dupa ’90 magazinul, ramas in constiinta consumatorilor, a devenit
    doar o destinatie secundara de shopping. La finalul anului trecut,
    in urma unei investitii de 24,5 de milioane de euro si dupa circa
    doi ani de renovari, a fost inaugurat un nou Cocor pe cinci etaje
    plus parter si subsol, pe o suprafata de 10.000 de metri
    patrati.

    Magazinul ofera atat produse ale unor branduri internationale de
    lux, prezente in magazine multibrand, precum Max Mara, Gucci,
    D&G sau Givenchy, cat si produsele mai multor designeri romani.
    Galeria Designerilor Romani din Cocor reuneste 34 de nume si a
    inregistrat in primele trei luni de la deschidere si in ultimele
    trei luni ale anului trecut vanzari de 775.000 de lei, respectiv
    185.000 de euro. “Vanzarile inregistrate in primele 3 luni de la
    deschidere ilustreaza tendinta tinerilor de a achizitiona creatii
    semnate de designeri romani. De aceea, obiectivul pe 2011 este de a
    creste numarul designerilor din Galerie, astfel incat sa oferim
    clientilor nostri posibilitatea de a gasi tot ce au nevoie intr-un
    singur loc”, a declarat Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de
    Administratie al Cocor.


    Mihaela Glavan, unul dintre chiriasii galeriei, crede ca
    aducerea de noi designeri ar putea contribui la cresterea
    traficului si a vanzarilor designerilor: “Initiativa de a reuni in
    acelasi loc mai multi designeri romani a fost una buna, deoarece
    multi dintre acestia nu au o retea de retail pentru a-si expune
    produsele. Cei mai multi au doar showroom.” Produsele creatoarei
    sunt expuse in Cocor de la inceputul lunii octombrie; de la
    deschidere si pana in prezent, vanzarile au fost de circa 10.000 de
    euro. Preturile produselor variaza intre 250 de lei si 1.000 de lei
    si reprezinta linia de produse comerciale.

    Vanzarile Mihaelei Glavan au oscilat destul de mult: “Inceputul
    a fost spectaculos, peste asteptari, insa ulterior vanzarile s-au
    redus. Luna noiembrie a fost o luna calduroasa si nu una de iarna
    cum era normal, de aceea a fost dificil sa vindem botine sau cizme
    cand afara erau 20 de grade. Nici luna decembrie nu s-a ridicat la
    nivelul estimarilor noastre”.Creatoarea de pantofi, care mai detine
    un magazin propriu in zona Ateneului Roman si vinde si in Mario
    Plaza si Baneasa Shopping City in magazinele Mescal si respectiv
    Fiorangelo, este insa optimista si spera ca in 2011 vanzarile vor
    merge mai bine: “Dureaza pana cand clientii vor include Cocorul in
    circuitul lor de shopping”.

  • Cum arata jumatatea plina a paharului

    “Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci
    erau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici
    foarte multe banci la acel moment pentru a obtine finantare”,
    descria, la mijlocul anului 2008, Jonas af Jochnick, unul dintre
    cei mai bogati suedezi, situatia din Romania anilor
    1996-1997.

    Jonas af Jochnick are acum 73 de ani si a venit in decembrie la
    Bucuresti pentru inaugurarea unui laborator de analize in preajma
    Capitalei, o investitie de 15 milioane de euro. Fondatorul
    Oriflame, al fondului de investitii Oresa, al lantului de clinici
    Medicover si al laboratoarelor de analize medicale Synevo nu a
    parut afectat de criza economica prin care trece tara noastra, iar
    optimismul sau venea insotit de cifre concrete: “In momentul in
    care va veni revenirea economica, dorim sa fim deja aici. Romania
    traverseaza o perioada dificila, dar dupa trecerea furtunii ne
    asteapta un peisaj frumos”. De fapt, Jonas af Jochnick anunta un
    plan investitional de o suta de milioane de euro pentru urmatorii
    cinci ani: “Am fost activi in mediul economic romanesc de mult
    timp. Suntem extrem de impresionati de Romania. Ne plac oamenii de
    aici si mai ales spiritul lor antreprenorial”, a spus suedezul,
    explicand ca pana in prezent fiecare sector si-a dovedit
    competitivitatea, “iar investitiile fondului in La Fantana, Fabryo
    si Somaco au fost de succes.” Iar milioanele de euro pe care le
    trimit suedezii inspre Romania vin sa confirme increderea pe care
    inca o mai au investitorii straini, mizand pe un teritoriu care nu
    mai e “virgin”, dar care e inca departe de a fi matur.

    Investitia lui Jonas af Jochnick nu este nici cea mai mare, nici
    cea mai importanta, nici macar in sanatatea din Romania. Dar are
    semnificatia ei, pentru ca Romania nu are nevoie de o unica cea mai
    importanta investitie in sanatate din Europa sau din sud-estul
    Europei, ci de 1.000 de investitori ca Jonas af Jochnick, care ar
    schimba fata Romaniei. Si in ultima vreme au fost cateva semnale
    puternice, printre care si tranzactiile si investitiile enumerate
    mai sus, care arata a dezghet. Economia si sectorul privat vin dupa
    doi ani deosebit de grei, perioada in care au disparut 600.000 de
    locuri de munca, au falimentat mii de firme, iar impozitele si
    taxele au crescut considerabil. E un context unde simpla
    neimplicare a politicului in economic, alaturi de modificarea
    legislatiei muncii pentru a pune piata fortei de munca pe baze
    competitive si de ajustarea fiscalitatii pentru a o aduce la
    acelasi nivel cu taxele si impozitele aplicate in tarile vecine, ar
    putea insemna in cele din urma o crestere economica decenta, dar si
    rezolvarea multora dintre problemele care astazi par de
    nerezolvat.


    Finantarea este cel mai important motor al reluarii cresterii
    economice si, conform semnalelor din piata, bancile sunt pe cale sa
    reia acordarea de credite. O spun Catalin Parvu, directorul general
    executiv al Piraeus Bank, care vorbeste de o crestere de o cifra,
    sau Steven von Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca la
    care cererea de credite corporate a inceput deja sa creasca. Lucian
    Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca 2011 va fi mai bun
    decat anul trecut din punctul de vedere al creditarii, mai ales ca
    bancile au lichiditati ieftine la dispozitie: “Asteptam companiile,
    infrastructura, exportatorii sa reinceapa procesul investitional
    pentru ca este momentul de repornire”.

    Investitiile imobiliare par si ele sa iasa din hibernare: Ziarul
    Financiar a identificat 10 proiecte de malluri, in nordul si estul
    Capitalei, dintre care trei sau patru vor intra in dezvoltare in
    acest an. Este vorba de Promenada, in cartierul Floreasca, Victoria
    City, situat in Bucurestii Noi, Pallady Shopping Center sau Mega
    Mall, de pe platforma Electromagnetica.


    Carrefour Romania, liderul pietei in segmentul hipermarketuri in
    functie de cifra de afaceri, anunta pentru anul in curs doua noi
    deschideri: la Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar
    urma sa fie inaugurat in septembrie 2011, in cadrul celui mai mare
    centru comercial din Europa: Colosseum.

    Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o
    suprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de
    retail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de
    parcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste
    600.000 mp, se afla in zona de nord a Bucurestiului. Investitia
    totala depaseste 350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de
    locuri de munca.

    Dupa ce a dormitat vreme de cativa ani, reteaua franceza Cora iese
    acum in ring cu un plan de bataie bine conturat, care vizeaza
    deschiderea unui spatiu propriu de 7.000 mp la Drobeta
    Turnu-Severin in martie; inca trei alte magazine ar putea fi
    deschise, pe lista de posibilitati figurand inchirierea de spatii
    la Arad, Galati (un proiect in constructie) si Bucuresti. Francezii
    au demarat si constructia unui hipermarket la Brasov, pe un teren
    cumparat recent. In 2012, Cora planuieste inaugurarea celui de-al
    doilea magazin din Constanta, intr-un proiect propriu care vizeaza
    un magazin cu o suprafata de 16.000 mp, plus o galerie de 5.000
    mp.