BusinessMagazin

Tag: mediu

  • 9 din 10 angajaţi români sunt preocupaţi de conservarea mediului. Companiile nu se implică

    Iniţiativele de protecţia mediului în companii sunt în continuare orientate către soluţii cu efecte rapide, cum ar fi reciclarea hârtiei sau reducerea energiei, despre care 59% dintre respondenţii români spun că sunt deja implementate în companiile lor. Însă oportunităţile pe termen lung care pot avea impact pozitiv asupra afacerilor din puncte de vedere economic – cum ar fi evaluarea tehnologiilor folosite – nu sunt luate în calcul. 41% dintre respondenţii români au declarat că organizaţia lor monitorizează consumul de energie şi impactul asupra mediului, dar doar o treime sunt atente la reducerea amprentei de carbon. Un procent similar, de 34% au afirmat că organizaţiile din care provin folosesc electricitate din surse regenerabile.

    Abordare strategică a politicilor de mediu în organizaţii nu reprezintă o prioritate pe agendele companiilor fiind asociate cu un efort de timp şi cost pe care companiile spun că nu îl pot susţine. Astfel, 14% dintre respondenţi spun că protecţia mediului ar putea deveni o prioritate pentru compania în care lucrează doar dacă nu ar implica niciun cost. Totuşi, 44% dintre respondenţi consideră că importanţa acordată de companiile lor problemelor de mediu şi sustenabilităţii măsurilor adoptate a crescut în ultimul an, în timp ce 22% dintre aceştia recunosc că astfel de eforturi se fac în companie numai pentru a respecta cerinţele legislative.

    În contextul în care adoptarea tehnologiei este în creştere la nivel de organizaţii şi industrii, în general, alegerea soluţiei tehnologice potrivite poate genera impact pozitiv pe termen lung asupra mediului şi a indicatorilor financiari.

    Tehnologiile şi tehnicile de imprimare folosite reprezintă unele dintre modalităţile prin care întreprinderile pot face economii. Angajaţii români se aşteaptă ca productivitatea lor să scadă, în medie, cu 28% dacă imprimarea devine indisponibilă în cadrul organizaţiei, însă există oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de tipărire. Studiul mai arată că 47% dintre documentele printate sunt imediat aruncate sau folosite pe termen scurt şi chiar că 5% dintre respondenţi nu îşi mai recuperează printurile din imprimantă, ceea ce indică faptul că ar trebui revizuite regulile de imprimare, dar şi un mai bun control asupra gestiunii imprimantei.

    În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.

  • Harta salariilor pe judeţe. Unde se câştigă cel mai bine, dar cel mai puţin

    Angajaţii din Bucureşti câştigă, în medie, peste 3.000 de lei net pe lu­nă, cu aproape 30% mai mult decât ni­­ve­lul salarial al unui angajat care pri­­meşte salariul mediu pe economie (de 2.360 de lei net în luna mai a aces­tui an), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Insti­tu­tul Naţional de Statistică. La polul opus este situaţia angajaţilor din Te­le­or­man, care au cele mai mici salarii din Ro­mânia, de numai 1.720 de lei net, la ju­mătate faţă de bucureşteni şi cu 27% sub media naţională.

    Harta salariilor pe judeţe. Unde se câştigă cel mai bine, dar cel mai puţin

  • Povestea tinerei de 37 de ani care a ajuns prima femeie şef de atelier la Dacia. Acum are 600 de oameni în subordine

    După acel proiect, a urmat pe rând trecerea din zona abstractă la cea concretă, în producţie, ca şef atelier şi adjunct şef department, fiind prima femeie şef de atelier din Uzina Mecanica şi Şasiuri Dacia. „Aceste poziţii m-au făcut să încep să lucrez direct cu mai mulţi colaboratori, cu probleme diferite“, spune Alina Predescu. „Odată cu aceste noi provocări, mi-am schimbat abordarea, deschiderea către nou, mi-a crescut încrederea în colaboratori şi am dat încredere. Astfel, toată echipa s-a dezvoltat fiind considerată de referinţă în cadrul Renault pentru competenţe, mod de organizare şi rezultate.”

    Astăzi, ea este responsabilă de crearea condiţiilor de muncă şi de creşterea în competenţe a celor 600 de angajaţi pe care îi are în subordine pentru ca aceştia sa producă, în condiţii de securitate şi la cadenţa prevăzută, cutiile de viteze şi piesele conform cu specificaţiile tehnice, respectând obiectivele de calitate, costurile, termenele şi mediul.

    Cel mai dificil moment a fost atunci când a trebuit să lucreze cu o echipă nouă, în zona de producţie, cu persoane cu experienţă şi competenţe, „eu fiind managerul lor, femeie de 30 ani. A fost un moment dificil în care a trebuit să muncesc mai mult, să fiu alături de colegi în momentele dificile până când am reuşit să le câştig încrederea prin demonstrarea competenţelor şi a adeziunii la o echipă nouă”.

  • Salariul mediu net a urcat în iunie la 2380 lei, cu 14,5% peste nivelul din iunie 2016; tehnologia informaţiei conduce în top cu o medie de 5853 lei

    Salariul mediu brut a fost de 3313 lei, cu 0,8% mai mare decât în luna mai 2017, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.

    Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 113,5%. Indicele câştigului salarial real a fost de 100,7% pentru luna iunie 2017 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 179,7%, cu 1,2 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna mai 2017.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Utilizatorul mediu de telefonie mobilă consumă lunar 756 MB trafic de internet mobil

    Datele indică o creştere cu peste 50% a consumului de internet pe mobil şi o uşoară scădere a numărului de minute şi SMS-uri lunare consumate de utilizatorul mediu de telefonie mobilă, care vorbeşte lunar cu 7 minute mai puţin şi trimite cu 8 SMS-uri mai puţin faţă de intervalul precedent de raportare.

    Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a actualizat pe site-ul www.veritel.ro – aplicaţia de comparare a ofertelor telecom – valorile de consum care configurează profilul utilizatorului ocazional, mediu şi intensiv de servicii de telefonie mobilă şi internet pe mobil din România, pe baza celor mai recente date statistice prelucrate de Autoritate.

    Potrivit www.veritel.ro, utilizatorul mediu de telefonie fixă vorbeşte în fiecare lună 35 de minute în reţea şi 26 de minute în afara reţelei.

  • Salariile din mediul privat au continuat să crească şi ȋn primul semestru din 2017, ȋn medie cu 7%

    Salariile medii din sectorul privat au crescut, astfel, cu 7% ȋn perioada ianuarie-iunie 2017, faţă de primul semestru din 2016. Principalii factori determinanţi au fost majorarea salariului minim brut pe economie dar şi posibilele negocieri salariale iniţiate la finalul anului trecut. Distribuţia creşterii a fost inegală dacă ne raportăm la cele două trimestre – peste 10% ȋn T1 (ianuarie-martie 2017) şi doar 2% ȋn T2 (aprilie-iunie 2017). Principalele industrii unde au crescut salariile sunt: producţia componentelor auto, domeniul pharma şi cel de dezvoltare software.

    De asemenea, şi numărul angajărilor s-a majorat, ȋn medie, cu 13% ȋn această perioadă, ȋn principal datorită contextului macroeconomic favorabil, respectiv a creşterii economice ȋnregistrate ȋn primul trimestru al anului.

    La nivelul companiilor analizate, indicatorul starea economiei, format din evoluţia numărului de angajaţi şi evoluţia salariilor, a crescut cu peste 11%.

    Romȃnii care lucrează ȋn mediul privat şi-au luat mai multe zile de concediu de odihnă, dar şi medical, ȋn ultimele şase luni. Mai exact, cu 15, respectiv 5% ȋn plus faţă de aceeaşi perioadă a lui 2016. Bonusurile medii oferite de companii au cunoscut acelaşi trend pozitiv, ȋnregistrȃnd o evoluţie de 13% ȋn prima parte a anului. Ȋn consecinţă, a crescut şi bunăstarea angajaţilor, cu acelaşi număr de procente.

    Pentru realizarea Smartree Workforce Index, un instrument care oferă o sinteză a evoluţiei recrutărilor, a creşterii salariale şi a bunăstării angajaţilor, sunt luate în calcul peste 200 de companii, care activează în diverse industrii din domeniul privat şi care rulează în medie afaceri de peste 2,5 miliarde de euro.

    *Indexul “Starea economiei” este format din evoluţia numărului de angajaţi şi evoluţia salariilor ȋn companiile analizate, la nivel naţional;

    *Ȋn analiză s-au luat ȋn considerare toate tipurile de contracte de muncă (periodă determinată sau nedeterminată, cu normă ȋntreagă sau timp parţial). Ȋn ceea ce priveşte salariul, acesta reprezintă restul de plată (ceea ce angajatul primeşte la finalul lunii de muncă), după ce s-au scăzut contribuţiile şi impozitele şi eventualele reţineri.

    *Indexul “Bunăstarea angajaţilor” este construit pe baza a trei indicatori care reflectă bunăstarea salariaţilor din companiile analizate: zilele de concediu de odihnă, zilele de concediu medical şi valoarea bonusurilor primite.

    Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii: de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.

    Smartree procesează 550.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Satul din România unde o casă costă cât un salariu mediu. Peisajul este mirific aici

    Aici este locul în care mai trăiesc doar 7 oameni, trei saşi şi patru români, şi care pare o ruină, dar chiar şi aşa este extrem de pitoresc.
    Locul se numeşte Gherdealul şi este primul sat după Cincu ce excede judeţului Braşov din punct de vedere teritorial.

    Casele se vând ieftin. “Aici, o casă costă cam 20 – 24 de milioane de lei vechi. N-a mai rămas mare lucru din ele. Oamenii au plecat, mânca-i-ar amarul.”, spune o femeie despre satul în care locuieşte.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

     

  • HARTA mondială a inteligenţei. Unde se plasează România în topul statelor cu cei mai deştepţi locuitori

    Care este motivul acestei deteriorări în ceea ce priveşte IQ-ul oamenilor timpului nostru? O explicaţie ar putea fi şi sărăcia şi condiţiile de trai, dat fiind faptul că în istorie nivelul de inteligenţă a fost influenţat de aceşti factori, precum din 1930 încoace, când IQ-ul europenilor a înregistrat un salt datorită accesului la educaţie şi creşterii nivelului de trai. Din 2013 şi până acum, însă, au fost realizate mai multe studii care au dovedit că unele cauze biologice, precum scăderea natalităţii şi tendinţa acută de îmbătrânire a populaţiei determină o scădere  în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă. 

    Astfel, lucrarea citată demonstrează că uneori ceea ce se înţelege prin IQ este interpretat greşit ca fiind un atribut nativ, când, de fapt, cineva mai bine educat poate obţine scoruri mai bune. Un bun exemplu ar fi ţările nordice, acolo unde nivelul de inteligenţă a crescut în ultimele decenii, concomitent cu un acces extins la educaţie şi cultură. 

    Citeşte mai multe pe Gândul

     

  • Satul din România unde o casă costă cât un salariu mediu. Peisajul este mirific aici

    Aici este locul în care mai trăiesc doar 7 oameni, trei saşi şi patru români, şi care pare o ruină, dar chiar şi aşa este extrem de pitoresc.
    Locul se numeşte Gherdealul şi este primul sat după Cincu ce excede judeţului Braşov din punct de vedere teritorial.

    Casele se vând ieftin. “Aici, o casă costă cam 20 – 24 de milioane de lei vechi. N-a mai rămas mare lucru din ele. Oamenii au plecat, mânca-i-ar amarul.”, spune o femeie despre satul în care locuieşte.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

     

  • Satul din România unde o casă costă cât un salariu mediu. Peisajul este mirific aici

    Aici este locul în care mai trăiesc doar 7 oameni, trei saşi şi patru români, şi care pare o ruină, dar chiar şi aşa este extrem de pitoresc.
    Locul se numeşte Gherdealul şi este primul sat după Cincu ce excede judeţului Braşov din punct de vedere teritorial.

    Casele se vând ieftin. “Aici, o casă costă cam 20 – 24 de milioane de lei vechi. N-a mai rămas mare lucru din ele. Oamenii au plecat, mânca-i-ar amarul.”, spune o femeie despre satul în care locuieşte.

    Cititi mai multe pe www.one.ro