BusinessMagazin

Tag: medici

  • S-a terminat cu reclamele la medicamente la radio şi la TV

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit unui proiect de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Anul acesta, investiţiile în publicitatea pentru medicamente şi serviciile medicale sunt estimate la 36 mil. euro, potrivit Initiative database, citată de Media Factbook Romania 2015.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul urmează să transmită legea spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.
     

  • MedLife deschide cea de-a doua clinică din Timişoara

    MedLife anunţă deschiderea celei de-a doua clinici de mari dimensiuni din Timişoara. Hyperclinica MedLife Timişoara este cea mai mare clinică privată din oraş şi oferă pacienţilor investigaţii şi tratamente pentru 26 de specialităţi medicale, distribuite în 21 de cabinete. Clinica oferă sub acelaşi acoperiş servicii integrate de ambulator, imagistică şi laborator, iar începând de anul viitor va pune la dispoziţia pacienţilor şi servicii medicale în regim de spitalizare de zi.     

    Noua unitate este rezultatul unei investiţii de 1.000.000 de euro, iar printre specialităţile medicale pe care pacienţii le pot accesa aici se numără boli infecţioase, cardiologie, chirurgie estetică şi reparatorie, chirurgie generală, dermatovenerologie, gastroenterologie, ginecologie, medicină internă, oftalmologie, ORL, ortopedie, pneumologie. De asemenea, clinica include o sală de mici intervenţii chirurgicale, un departament specializat de pediatrie, ce cuprinde servicii de cardiologie şi chirurgie pediatrică, dar şi un departament de dermatologie, dotat cu echipamente moderne şi tehnologii revoluţionare pentru tratamentul diferitelor afecţiuni ale pielii: tratarea vergeturilor, corectarea cicatricelor cauzate de acnee, arsuri, excizii chirurgicale, estomparea ridurilor şi a liniilor fine, atenuarea vizibilităţii vergeturilor şi a celulitei.

    În cadrul Hyperclinicii MedLife Timişoara, pacienţii pot accesa pe baza trimiterii de la medicul de familie, următoarele specialităţi, decontate de CAS: dermatologie, ORL, cardiologie, pediatrie, gastroenterologie, neurologie, medicină internă.  

    Hyperclinica MedLife Timişoara este dispusă pe două niveluri şi are o suprafaţă totală de 1.600 de metri pătraţi. Echipa medicală este formată din peste 60 de medici şi personal de suport. Clinica este situată pe Bd. Eroilor de la Tisa nr. 28 şi funcţionează de luni până vineri între orele 07:00 şi 20:00 şi sâmbăta, între orele 08:00 şi 14:00.

    Odată cu această deschidere, MedLife ajunge la un număr de două hyperclinici în Timişoara, prima dintre acestea fiind inaugurată în anul 2008, pe Bd. General Ion Dragalina nr. 37 A. Pe lângă cele două hyperclinici, MedLife deţine un laborator în Timişoara şi mai este prezentă în judeţul Timiş cu un centru medical la Lugoj şi un punct de recoltare la Reşiţa.

  • Regina Maria a investit 1,8 mil. euro la Iaşi

    „Mulţi dintre clienţii noştri corporate şi-au extins birourile sau chiar şi-au mutat sediul în Iaşi, iar noi ne-am urmat pacienţii care ne-au solicitat serviciile. Oraşul are un potenţial mare de business, aici dezvoltându-se şi un hub IT. Reţeaua de sănătate Regina Maria este deja prezentă în judeţul vecin, Bacău, iar odată cu deschiderea campusului din Iaşi, ne consolidăm şi mai mult prezenţa în Moldova. Strategia noastră de dezvoltare va depinde şi de dinamica pieţei şi de ce investiţii poate absorbi”, a declarat Fady Chreih, director general al reţelei de sănătate Regina Maria. 

    În materie de dotări, punctul forte al centrului de imagistică este un aparat RMN unic în oraş – Siemens Magnetom Essenza 1,5 T. Acesta este recunoscut pentru calitatea superioară a imaginilor captate şi rezoluţia înaltă, fapt ce conduce la reducerea timpului de examinare. Fiind o tehnologie de ultimă generaţie, oferă o scanare completă a corpului uman şi examinări de mare acoperire, cum ar fi „whole CNS” (întreaga regiune cap-gât-coloană sau abdomen-pelvis), nefiind necesară repoziţionarea pacientului în cazul unor examinări multiple.

    În plus, echipamentul este potrivit atât pentru examinări de rutină, cât şi pentru aplicaţii clinice avansate. Aparatul permite şi examinarea pacienţilor cu o greutate de până la 200 de kilograme. Centrul de imagistică ar putea fi extins în următorii ani.

    În laboratorul de analize se vor putea efectua teste de alergologie, anatomie patologică, biochimie, biologie moleculară, citologie, hematologie şi microbiologie.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria reuneşte peste 3000 de angajaţi şi colaboratori, în cele 24 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară şi deserveşte peste 1,2 milioane de pacienţi retail. Reţeaua are un portofoliu de aproximativ 300.000 de abonamente corporate, 4 spitale, 2  maternităţi, 6 campusuri medicale, 6 centre de imagistică, 13 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem şi peste 180 de policlinici partenere în ţară.

  • Care sunt riscurile de securitate din industria medicală şi ce ar trebui companiile să facă pentru a se proteja

    Aceasta a fost şi tema celei mai recente ediţii a Club Business Magazin, organizat împreună cu Bitdefender. Invitaţii au încercat să definească soluţiile de securitate necesare în zona farma şi în sistemul medical, răspunzând la următoarele întrebări: cine are interesul de a fura datele ale pacienţilor? Ce pot face atacatorii cu informaţiile obţinute în mod fraudulos? Cum trebuie să reacţioneze companiile în cazul unei breşe de securitate? Cât ar trebui să investească organizaţiile pentru a-şi proteja datele?

    BUSINESS MAGAZIN: Ce diferenţe există, în materie de securitate IT, între o companie obişnuită şi una din zona farma sau din sistemul medical?

    LIVIU ARSENE, senior eThreat analyst, Bitdefender: Diferenţa majoră, cel puţin din punctul de vedere al securităţii, dintre companiile de farma şi restul companiilor constă în primul rând în datele pe care le protejează. Dacă firmele din farma protejează date confidenţiale de la pacienţi precum starea de sănătate, antecedente medicale, reţete medicale şi aşa mai departe, o firmă oarecare, să spunem de arhitectură, nu ar avea atât de mult de pierdut dacă şi-ar pierde toate datele. Doar clienţii lor ar suferi, probabil, mici inconvenienţe. În schimb, în domeniul medical, dacă un pacient şi-a pierdut datele, acest lucru ar putea deveni o problemă, şi asta pentru că acele date medicale pot fi folosite în diverse scopuri. Cel puţin în Statele Unite, spre exemplu, dacă cineva are acces la antecedentele tale medicale, poate la un moment dat chiar să aplice pentru programe de asigurări medicale, iar asta înseamnă că poate încasa diverse alocaţii medicale sau poate cumpăra medicamente scumpe la preţuri reduse. Cu alte cuvinte, companiile din zona farma au foarte multe date de protejat, au o responsabilitate foarte mare faţă de clienţii lor şi cred că interesul este chiar mai mare pentru atacatori de a avea acces la acele date.

    MIHAI GURAN, regional operations sales director, Bitdefender: Cu siguranţă, multe companii gestionează date personale. Evident, o companie din domeniul medical are acces la informaţii personale mai sensibile, şi atunci suntem într-o zonă unde există ceva mai multe reglementări pe această temă. Trebuie deci avută ceva mai multă grijă, trebuie planificat mai din timp ceea ce trebuie făcut, sistemul de securitate a datelor, accesul la date, cine are acces, poate un grad în plus faţă de alte sisteme.

    BOGDAN TUDOR, CEO Class IT Outsourcing: Aceasta este diferenţa majoră, că datele stocate nu aparţin numai companiei, ci aparţin pacienţilor. Sunt date cu caracter personal şi atunci necesită un grad de protecţie mult mai mare decât cel pe care l-am asigura unor documente care aparţin unei companii, pentru că riscul nu ţine doar de accesul neautorizat la datele companiei, ci la expunerea informaţiilor într-un mediu public, ceea ce evident poate să afecteze major bonitatea unei companii şi poate chiar să ducă la falimentul unor afaceri. Atunci când datele nu sunt protejate corespunzător, obţinându-se printr-un mod neautorizat acces la ele, riscul este atât de folosire a informaţiilor cât şi de publicare a acestora. Aceste date se pot cuantifica în sume mult mai mari de bani decât în cazul datelor private ale unor companii.

    MIHAI GURAN, Bitdefender: Bitdefender are un business în America, şi la mine în echipă sunt mai multe persoane din America. Te gândeşti la următorul lucru: la un moment dat, ai un contract cu un asigurător, poţi să dai nişte date, şi aici ne gândim de exemplu că trebuie să fim atenţi la ce date cerem şi la ce date primim, pentru că sunt nişte reglementări mai stricte. Eu, ca manager, aş putea să primesc nişte date, să mă uit pe o fişă şi să spun: „OK, colegul meu are o anumită boală“, dar eu nu sunt specialist, pot să judec greşit un anumit lucru. Sunt documentate mai multe situaţii în care, din cauza unor astfel de transferuri de date către angajatori, aceştia s-au îndreptat împotriva furnizorilor de servicii medicale şi au obţinut chiar despăgubiri, pentru că astfel de date nu trebuia să ajungă la angajator. Sigur, e un alt aspect, nu numai cel de fraudă. E o gamă de aspecte mult mai extinse.

    BOGDAN TUDOR, Class IT Outsourcing: Şi la noi există un cadru reglementat, legea protecţiei datelor cu caracter personal, însă trecând prin cuprinsul acestei legi am identificat nişte paragrafe foarte vagi privind modalitatea efectivă de protecţie a acestor date. Legea se concentrează mai mult pe controlul accesului decât pe protecţia informaţiei, lăsând la latitudinea companiilor din industrie să găsească modalitatea optimă de protejare a informaţiei.

    BUSINESS MAGAZIN: Care sunt cele mai recente incidente de acest tip?

    LIVIU ARSENE, Bitdefender: 91% din companiile de farma au suferit, în ultimii trei ani, o breşă de securitate. Cred că şi acum, undeva, o companie de farma este în plină breşă de securitate. Cred că ar trebui cuantificat la mărimea companiei de farma care a avut o breşă; chiar anul acesta a avut loc un incident la o companie de asigurări medicale, Anthem. În urma unui atac au pierdut datele a 80 de milioane de pacienţi. 80 de milioane de oameni care aveau asigurare la ei au avut datele medicale compromise. Pagubele financiare estimate au fost enorme, dar problema este că în Statele Unite, dacă ai acces la aceste date ai acces şi la SSN, acel social security number. Şi trebuie să vă spun că este extraordinar de simplu să faci un furt de identitate doar pe baza acestui SSN; pot să te duci în orice supermarket să cumperi un card de credit, să îl ataşezi unui SSN cu o adresă fictivă şi să faci cumpărături în numele acelei persoane. Ai nevoie de un singur tip de date.

    BOGDAN TUDOR, Class IT Outsourcing: În România nu avem exemple foarte recente, dar îmi amintesc de un incident care a avut loc în urmă cu 5-6 ani legat de protecţia datelor cu caracter personal, în care un angajat al companiei a avut acces la mai multe informaţii decât ar fi trebuit, iar apoi a şantajat compania cu publicarea acestor informaţii. Este o companie cunoscută în piaţa din România, a fost şantajată, cazul a fost raportat la poliţie şi până la urmă cazul a fost soluţionat. S-a ajuns însă în acea situaţie, şi cel mai important lucru este să nu se ajungă până acolo. Este important să protejăm informaţia astfel încât accesul neautorizat să nu fie posibil. Iar acesta poate avea loc atât din interior cât şi din exterior; există o statistică de acum 4-5 ani care spunea că peste 70% din atacurile asupra companiilor vin din interiorul acesteia, şi nu din exterior. Cred că e extrem de important să ne uităm cine are acces la date, cum are acces la date, cum pot acestea pleca din companie, pentru că o soluţie de securitate nu înseamnă doar antivirus, înseamnă mult mai mult, protecţia datelor care sunt stocate şi protecţia la accesul neautorizat, protecţie la ieşirea datelor într-un mod neautorizat pe stick-uri USB sau alte metode.

    LIVIU ARSENE, Bitdefender: În ultimii trei ani a fost introdus conceptul celor trei A: access, account şi authorisation. Oricine are autorizaţia de a se lega într‑un cont trebuie să fie şi monitorizat pentru acţiunile pe care le desfăşoară în interiorul reţelei respective. O simplă soluţie de securitate ajută, previne marea majoritate a ameninţărilor. Am citit un studiu recent potrivit căruia peste 54% din ameninţările detectate, cel puţin pe zona de farma, au venit prin e-mail. E interesant, pentru că majoritatea atacatorilor exploatează curiozitatea angajatului.  Aşadar şi angajatul trebuie să fie educat, să fie antrenat să recunoască semnele vizibile ale unor astfel de atacuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Există un profil al angajatului care reprezintă o ţintă atractivă pentru acest tip de atacuri?

    BOGDAN TUDOR, Class IT Outsourcing: Profilul angajatului cel mai probabil să fie exploatat e profilul angajatului. Şi atunci, e de datoria noastră ca IT-işti să ne asigurăm că nu ajung aceste mesaje maliţioase în inboxul utilizatorului, folosind toate metodele pe care le avem la dispoziţie. O soluţie de securitate este şi o soluţie anti‑spam, sau mai bine zis anti mesaje maliţioase, care sunt transmise prin spam dar nu au rolul de a genera nişte vânzări, ci sunt pur şi simplu maliţioase, conţin nişte ataşamente care atunci când sunt deschise încep să provoace găuri de securitate în propria reţea. Într-adevăr, ţine de o educaţie a utilizatorului pe care am văzut-o şi o văd din ce în ce mai des. Nu toate companiile acordă destul de mare importanţă acestui aspect, limitându-se la antivirus, iar această practică lasă jumătate din riscurile care ar putea apărea neacoperite. O soluţie completă de securitate îţi asigură şi o protecţie completă.

    MIHAI GURAN, Bitdefender: În Statele Unite şi pe pieţele mari, dezvoltate, există două lucruri diferite faţă de România: statistici şi nişte legi ceva mai bine definite. În America, reglementările sunt cuprinse în HIPA, adică Health Inssurance Portability and Accountability (portabilitatea şi responsabilitatea asigurării medicale – n.red.). Sunt două fenomene acolo, să spunem că lucrezi la o compania şi ai o asigurare în California şi decizi să te muţi în Florida. În acel moment trebuie să iei datele de la furnizorul tău de servicii medicale din California şi să le muţi în alt teritoriu. Ei au reglementat acest lucru foarte bine; practic, e ca şi cum te-ai muta dintr-un stat european în altul. Nu ştiu dacă în ziua de azi există vreo reglementare care să permită acest lucru în interiorul Uniunii Europene. În ceea ce priveşte răspunderea pe care o poartă furnizorii de servicii medicale, reglementările sunt pe trei niveluri: unul administrativ, unul fizic, de acces la date, şi unul tehnic. Fiind mai legaţi de zona de IT, vă pot spune că şi la nivel tehnic sunt furnizori mai mici şi furnizori mai mari, scopul legii nu este să îi pună pe toţi să cheltuie bani, ci să ne asigure că lucrurile se fac aşa cum trebuie şi că există un plan. Asta înseamnă că trebuie să ai o soluţie antivirus şi antimalware, trebuie să ai o soluţie de perimetru, de tip firewall, managementul parolelor şi un plan „ce se întâmplă dacă?“. Legea trebuie însă să fie şi pentru companiile mici, şi pentru cele mari. Trebuie făcut un registru, cine şi ce a accesat, la ce oră şi aşa mai departe.

    BUSINESS MAGAZIN: Ce pot să facă atacatorii cu datele obţinute în mod fraudulos?

    BOGDAN TUDOR, Class IT Outsourcing: Eu nu cred că ne-am ars suficient în România, am observat în ultimii 15 ani, de când mă ocup zi de zi cu serviciile IT, o proastă practică de genul „stai să se întâmple ceva şi vedem după ce facem“. La noi nu există reglementări atât de detaliate precum cele din Statele Unite, şi poate ar fi bine să ne mai inspirăm de la ei, pentru că nu vrem să fim prinşi în ofsaid. Iar inventivitatea celor care comit astfel de infracţiuni depăşeşte ceea ce noi ne-am putea imagina. Am vorbit de şantaj, am vorbit de folosirea datelor în vederea furtului de pe card bancar, probabil că vom vorbi de vedete care s-au tratat de cine ştie ce, având o presă de scandal care probabil că şi plăteşte pentru astfel de informaţii. Aş prefera să nu mă gândesc eu la ce s-ar putea face cu datele, pentru că inventivitatea lor e mult peste ce îmi pot imagina.

  • A pornit ca reprezentat medical, iar acum este director naţional de vânzări

    Iniţial în MedLife a promovat serviciile de laborator, apoi odată cu fiecare deschidere de clinică a integrat în strategia de dezvoltare şi promovarea serviciilor aferente. „Prima situaţie de vânzări pe care am raportat-o a fost de 900 lei/lună, în acest moment suma pe laborator a ajuns la câteva milioane de euro anual“, spune Durigu.

    Rezultatele obtinute pe parcursul anilor au avansat-o în poziţia de coordonator şi apoi director naţional de vânzări Laborator & Retail. Are în coordonare o echipă de 60 de oameni şi este responsabilă de strategia de dezvoltare si promovare a serviciilor de laborator şi retail. În cei 11 ani de activitate a atras în portofoliul MedLife câteva mii de medici colaboratori şi tot în această perioadă a reuşit să aducă trei ani consecutiv serviciile de laborator MedLife în topul preferinţelor medicilor externi.

    Tot în acest interval a facilitat accesul pacienţilor din întreaga ţară la serviciile de laborator, MedLife fiind direct responsabilă de deschiderea a peste 60 de puncte de recoltare. „În acest moment provocările din fiecare zi care apar în MedLife mă motivează să rămân în această companie, să îmi depăşesc limitele şi să realizez ce mi-am propus – să menţin MedLife numărul unu inclusiv pe piaţa de laboratoare“.

  • Cum plănuieşte noul CEO al Medicover România să dubleze afacerea operatorului privat de servicii medicale în următorii trei ani

    Sunt de profesie contabil, dar am încercat să scap de contabilitate: am fost director de finanţe în sectorul FMCG şi am parcurs etape în cariera mea în care am realizat că sunt un contabil mediocru, iar sfera managementului era contextul în care aveam mai multe de oferit“, se prezintă Adrian Peake, executivul care a preluat, din luna iunie a acestui an, conducerea operatorului suedez de servicii medicale private Medicover, în cadrul primei sale întâlniri cu presa.

    Peake şia început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anterior experienţei sale în sectorul medical, a lucrat şi în FMCG, în cadrul unor companii precum Unilever şi Coca‑Cola & Schweppes Beverages. Venirea sa în România se datorează unui headhunter britanic, care făcuse anterior recrutări pentru el şi care apelase la Peake cu scopul de a obţine o recomandare pentru postul de CEO al Medicover România. Peake a decis să preia chiar el funcţia, încurajat şi de familie – povesteşte cum fiica sa, spre exemplu, sa entuziasmat când a auzit că tatăl său va lucra în ţara în care se află Transilvania.

    Medicover a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, interval de timp în care reţeaua a ajuns la 16 clinici în Bucureşti şi în provincie, 15 laboratoare de analize şi un spital generalist cu o capacitate de 120 de paturi în Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Anul trecut afacerea Medicover, în care intră şi divizia de laboratoare Synevo, a ajuns la venituri de circa 50 de milioane de euro în România, iar pentru 2015 Adrian Peake estimează că operatorul va avea înregistra o creştere de aproximativ 20%. Piaţa locală este printre cele mai importante ale companiei, reprezentând circa 10% din cifra totală de afaceri a grupului Medicover, cel mai mare operator de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    Peake este mulţumit de decizia venirii sale în România – atât prin prisma descoperirilor sale în materie de arhitectură din Capitală, cât şi a celor ce ţin de gastronomia locală –, dar mai ales pentru oportunităţile pe care le oferă piaţa locală în prezent, mai ales în ce priveşte piaţa serviciilor medicale private. „Am văzut acest lucru odată cu creşterile pieţei înregistrate în ultimii ani, iar achiziţia operatorului Regina Maria este un bun indicator al faptului că alţi investitori văd piaţa locală atractivă, aşa că ne vom continua dezvoltarea în România şi vom înregistra creşteri semnificative de la an la an“, argumentează Peake.

    În acest context, planurile suedezilor de la Medicover sunt „ambiţioase, dar tangibile“ şi constau în dublarea afacerii în următorii trei ani. Strategia de atingere a acestui obiectiv se va realiza, potrivit lui Peake, pe trei direcţii: creşterea afacerii de la an la an cu aproximativ 20%, prin extinderea reţelei şi prin achiziţii. Anul acesta, Medicover a deschis o clinică la Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 0,6 milioane de euro, iar, până la finalul anului, suedezii vor inaugura două noi unităţi, în Ploieşti şi Braşov. Acestea, alături de extinderea clinicii din Piaţa Victoriei, vor aduce nivelul investiţiilor în noi clinici realizate în acest an la valoarea de 2 milioane de euro.

    Peake spune că şiau propus ca anul viitor să deschidă cel puţin trei noi clinici, la care se vor adăuga şi alte douătrei posibile achiziţii: „Dacă ne uităm la harta României şi la oportunităţi în termeni de populaţie, există probabil şase oraşe potenţiale în care am putea fi – pe trei dintre ele le vom alege anul viitor, pe celelalte trei în 2017“.

    În ce priveşte cea dea treia strategie de creştere a companiei, achiziţiile, CEOul Medicover nu dezvăluie detalii legate de posibilitatea încheierii unei tranzacţii până la finalul anului, dar spune că se află în discuţie cu mai mulţi operatori. „Avem o strategie pe termen lung – aşa că nu trebuie să ne grăbim în a lua decizii, vorbim cu câţiva operatori şi vom achiziţiona companiile care sunt potrivite pentru Medicover. Bucureştiul este în continuare important pentru noi, aşa că ne uităm la clinici de aici, dar şi din alte regiuni din ţară – avem o întindere destul de vastă.“

    Adrian Peake nu exclude nici posibilitatea extinderii cu un spital – cel operat în prezent generează 30% din veniturile Medicover –, însă extinderea pe acest segment ar putea fi realizată mai ales prin parteneriate cu alte spitale din Bucureşti.
    Comparând experienţa sa anterioară în domeniul serviciilor medicale din Regatul Unit cu cea a pieţei locale, Peake spune că marile provocări sunt aceleaşi. „Piaţa serviciilor medicale private din România este similară celei aflate în orice altă ţară din lume – veştile importante pentru noi, potenţialii pacienţi, sunt că trăim mai mult şi că avansul tehnologiei ne ajută să identificăm problemele de sănătate de foarte devreme. Veştile proaste sunt că, în acelaşi timp, consumăm din ce în ce mai mult servicii medicale – acest lucru se aplică atât în România, cât şi în Regatul Unit, şi în alte ţări, iar satisfacerea acestei cereri ar trebui să vină parţial din partea guvernului şi parţial din partea investitorilor privaţi. Ce putem face toţi în industria sănătăţii este să oferim mediul potrivit pentru doctori şi asistente – o parte a problemelor lor sunt legate de bani, aşa că creşterea salariilor de către guvern este o direcţie de concentrare, dar trebuie să oferim împreună şi un mediu potrivit de dezvoltare, să le creăm cele mai bune condiţii pentru îndeplinirea unui act medical de calitate.“ Menţinerea talentelor medicale în ţară este o prioritate, în contextul în care şi pieţele vestice se luptă cu o criză a forţei de muncă a personalului pregătit – Regatul Unit, de pildă, a recrutat personal din Thailanda sau Pakistan.

     

  • MedLife ar putea ajunge la o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro până la sfârşitul anului

    Operatorul de servicii medicale private MedLife, a raportat la nivelul primelor nouă luni din acest an o cifră de afaceri cumulată în valoare de 67,8 milioane euro, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, strict la nivelul trimestrului III din 2015, compania a anunţat o creştere de 25% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Rezultatele obţinute sunt în linie cu obiectivele de business anunţate, ritmul de creştere al companiei fiind în continuare dublu faţă de media pieţei. Potrivit lui Mihai Marcu, preşedintele Consilului de Administraţie al MedLife, compania va depăşi 90 de milioane de euro din creştere organică şi sunt premize să depăşească 100 de milioane de euro în acest an, dacă va finaliza achiziţiile demarate.

    Potrivit reprezentanţilor MedLife, aceste rezultate se datorează şi unui aflux important de pacienţi care se observă pe toate segmentele de activitate: clinici, spitale, maternităţi şi laboratoare, pe fondul îmbunătăţirii perspectivelor de creştere economică, dar şi a încrederii faţă de serviciile medicale oferite în mediul privat. „Asistăm la o creştere din ce în ce mai mare a numărului de pacienţi care sunt dispuşi să aleagă sistemul medical privat în detrimentul spitalelor de stat sau chiar al celor din străinătate. Zilnic ne trec pragul mii de pacienţi care îşi fac analize, aleg să nască sau să se opereze la noi, iar numărul acestora este într-o dinamică continuă. Am depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în rândul clienţilor din sfera de retail (fee for service), iar în rândul abonaţilor am ajuns, la finalul lunii septembrie, la un număr de 430.000 de clienţi, respectiv la o cotă de piaţă de peste 50% din sectorul corporate la nivel naţional. Este pentru prima dată când un operator medical din România ajunge la o astfel de performanţă”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte al Consiliului de Administraţie MedLife.

    Totodată, reprezentanţii companiei arată că evoluţia din primele nouă luni se datorează şi noilor unităţi deschise în ultima perioadă. Astfel, dacă în 2014 MedLife a inaugurat 3 unităţi noi, hyperclinicile din Iaşi, Galaţi şi Constanţa, anul acesta numărul unităţilor noi deschise se ridică la cinci – compania a deschis o hyperclinică în Berceni, o clinică de stomatologie în Unirii, un spital în Titan, un centru de excelenţă în cardiologie intervenţională în Griviţa şi o hyperclinică la Cluj, acest din urmă proiect urmând să fie inaugurat oficial la finalul lunii octombrie.

    Suplimentar proiectelor de dezvoltare de tip green field, MedLife a continuat să investească în achiziţii. Astfel, în luna februarie anul acesta, compania a finalizat preluarea pachetului majoritar de 55% din cadrul grupului Sama&Ultratest din Craiova, marcând astfel prezenţa la nivel naţional şi, totodată, a şasea tranzacţie de preluare a unui operator local, derulată în ultimii cinci ani.

    „Credem că am acumulat o experienţă importantă în achiziţii, detaliu care ne ajută foarte mult în relaţia cu noii noştri parteneri. Mai mult, spre deosebire de concurenţii noştri care, fie încă nu au experienţa necesară, fie au efectuat achiziţii prin diluarea acţionarilor fondatori, în cazul MedLife toate cele 6 companii achiziţionate, fără excepţie, sunt conduse şi în prezent de persoanele care au fondat companiile, chiar şi business-urile preluate în proporţie de 100%. Acest context ne încurajează să continuăm acest demers, antreprenorii români, fondatori ai companiilor medicale, fiind interesaţi de dezvoltarea businessurilor proprii alături de MedLife.  În acest moment, avem în lucru şase tranzacţii de dimensiuni medii şi mici şi suntem în discuţii pentru demararea unei tranzacţii de dimensiuni mai mari. Dacă finalizăm toate cele şase tranzacţii medii şi mici demarate deja, vom adăuga aproximativ 9-10 milioane de euro la cifra de afaceri, astfel încât să ajungem la 100 de milioane de euro sau chiar să depăşim această valoare. Dacă reuşim să materializăm discuţiile pentru încă o tranzacţie de peste 10 milioane de euro, vom crea un ecart între noi şi competitori de peste 50 de milioane de euro” a spus Mihai Marcu.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei serviciilor medicale private din acest an, reprezentanţii companiei spun că trendul a fost unul pozitiv, ritmul de creştere fiind de 8-10%. Pronosticul pentru finalul de an rămâne, însă, unul rezervat, datorită măsurilor legislative anunţate în ultima perioadă, care ar putea duce la creşterea sau la stagnarea pieţei. Potrivit acestora, hotărârea privind majorarea cu 25% va avea un impact important asupra întregului sistemul medical şi implicit asupra sectorului privat, prin urmare toate majorările bugetare care vor fi aplicate trebuie susţinute transparent pentru toate instituţiile sanitare, atât în sistemul public cât şi în cel privat.   

    „Finanţarea instituţiilor sanitare de către Casa Naţională de Asigurări, se face în baza a trei indicatori principali: numărul de paturi, ICM-ul (indicele de complexitate a cazurilor) şi TCP-ul (tariful per caz ponderat). În cazul de faţă, numărul de paturi rămâne neschimbat în acest moment, ICM-ul este calculat în baza situaţiilor raportate de către spitale la nivelul anului 2014 şi singurul indicator care poate suferi modificări rămâne tariful per caz ponderat alocat de CNAS. Prin urmare, singura măsură reală care poate fi aplicată transparent de către stat pentru a susţine majorarea salarială este creşterea tarifului per caz ponderat, măsură ce se aplică în egală măsură atât spitalelor publice cât şi celor private. În opinia noastră, alte modalităti de finanţare a spitalelor decât cele stabilite în contractul cadru şi normele metodologice de aplicare ale acestuia sunt total netransparente şi duc într-o zonă clară de neloialitate concurenţială. În acest sens, intenţionăm să adresăm o solicitare expresă către Consiliul Concurenţei în cursul acestei săptămâni”, a mai spus Mihai Marcu.

    MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife. În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 18 laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecolgie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 30 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 12 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

     

  • Washington Times: Soluţia României pentru medici – “Dacă nu poţi combate corupţia, legalizeaz-o”

    Situaţia în care se află sistemul de sănătate din România determină numeroşi medici să plece din ţară. Mai mult de 7.000 de medici, o treime din numărul lor total, au părăsit ţara în 2011 şi 2012, potrivit Colegiului Medicilor. Potrivit regulilor Uniunii Europene, ei îşi pot găsi uşor locuri de muncă în ţări mai prospere, precum Marea Britanie, Franţa şi Germania.

    Conform unei serii de propuneri avansate de premierul Victor Ponta pentru a îmbunătăţi sistemul de sănătate din România, legalizarea şpăgii ar interzice medicilor să condiţioneze acordarea serviciilor de primirea unor sume de bani, dar le-ar permite să accepte “cadouri” după ce tratează pacienţii, atât timp cât declară veniturile suplimentare.

    Propunerea face parte din eforturile de a combate corupţia care a înflorit în România după căderea comunismului. Noua atitudine poate fi caracterizată astfel: Dacă nu poţi combate corupţia, legalizeaz-o, comentează publicaţia americană.

    Ponta însuşi este judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor. Primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu, de profesie chirurg, a fost suspendat din funcţie, după ce a fost arestat pentru luare de mită. Fostul premier Adrian Năstase a ieşit din închisoare anul trecut, după ce a stat 500 de zile în detenţie pentru mită, şantaj şi infracţiuni legate de finanţarea campaniei electorale.

    Mita, denumită adesea “plicul”, este răspândită în special în sistemul de sănătate din România. Aproximativ 28% dintre români afirmă că au dat mită la doctori, faţă de numai 5% în celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui Eurobarometru din 2013.

  • De ce a fost plătit acest tânăr de NASA cu 18.000 de dolari ca să stea în pat 70 de zile

    Drew Iwanicki a găsit o metodă nonconvenţională de a face bani. El a participat la un studiu NASA numit CFT 70, studiu menit să descopere mai multe despre modul cum oasele şi muşchii se deteriorează în spaţiu, scrie site-ul nextshark.com

    Iwanicki a găsit anunţul NASA pe reddit şi a aplicat. “Nu mă aşteptam să mă contacteze. După o săptămână am primit un răspuns de la echipa de cercetare a NASA. Mi-au analizat istoria medicală şi a familiei mele, apoi m-au chemat la Texas pentru examen medical.”, a spus el.

    A trecut un an şi nu a primit răspuns. Nu credea că o să-l selecteze. În august 2014 a fost dat afară de la job şi în aceeaşi lună a primit o scrisoare de la NASA. Îl rugau să se alăture studiului. “Lucrurile s-au potrivit pentru că nu ştiam ce voiam să fac mai departe. M-am gândit că este o oportunitate care apare o singură dată în viaţă şi că o să fac bani şi aş avea timp să mă gândesc la viitorul meu”, a spus Iwanicki.

    A fost greu la început. Nu era obişnuit să stea toată ziua în pat. “Nu am fost niciodată internat la spital, aşa că ideea de a sta toată ziua întins în pat era o chestiune străină pentru mine. Fizic, a fost o experienţă foarte dureroasă. Corpul nu este obişnuit să stea întins atât de mult. Mă durea capul, spatele. Să stai orizontal este dificil.” a povestit el.

    Acesta nu era întins perfect orizontal, ci stătea cu picioarele puţin ridicate. Avea voie să stea pe o parte sau pe burtă. “În primele zile nu făceam nimic decât să mă întorc de pe-o parte pe alta. Să eliberez din presiunea asupra coloanei vertebrale”, a spus el.
    Iwanicki era monitorizat 24 de ore din 24. Dacă avea nevoie la baie sau voia să facă un duş, tot în poziţie orizontală trebuie să le facă. “Era o cameră specială pentru duşuri. Era un pat din plastic pe care eram aşezat apoi mă spălam acolo, capul de duş fiind mobil.” a spus Drew Iwanicki.

    Prietena lui a avut voie să vină o singură zi în vizită şi nu le-a fost permis să stea în acelaşi pat sau să mănânce împreună.
    “Aveam voie să stau 30 de minute pe zi, ridicat în coate şi aveam voie să-mi întind mâinile deasupra capului. Dar cam atât. Erau foarte stricţi în privinţa regulilor”, a povestit el.

    Mâncarea era bine proporţionată, fiecare calorie calculată. “Trebuia să mănânc tot din farfurie, nu aveam voie să las nimic. Chiar dacă aveam prea mult sos, ketchup sau sirop de arţar. Chiar dacă terminasem toast-ul a trebuit să mănânc şi restul de sirop de arţar.” a spus el.

    La final, Drew Iwanicki a primit 17.800 de dolari pentru 108 zile (aici intra şi perioada de dinaintea testului propriu zis şi perioada de după). Sumă care nu a fost scutită de taxe. El fiind nevoit să plătească statului 5.000 de dolari.

    Pe 2 decembrie 2014 a mers pentru prima dată după 70 de zile. Acesta a povestit experienţa sa publicaţiei Vice. “Îmi simţeam picioarele foarte grele. Eram transpirat. Simţeam că leşin. Privirea s-a întunecat şi staff-ul m-a pus imediat pe pat”.

     


     

  • Circa 75% din medicii SJ Buzău au semnat pentru demisia în bloc, caz în care spitalul s-ar închide

    Potrivit preşedintelui Sindicatului Independent al Medicilor Buzău, Victor Ioniţă, circa 75 la sută dintre medicii de la Spitalul Judeţean Buzău au semnat pentru demisia în bloc, nemulţumiţi că revendincările lor, între care creşteri salariale mai mari, condiţii bune pentru pacienţi, alocarea a cel puţin 7 la sută din PIB pentru Sănătate, plata corectă a orelor de gardă, nu au fost soluţionate.

    “Sindicatul a analizat situaţia în care ne aflăm, faptul că veniturile ne sunt insuficiente la nivelul societăţii, că fiecare medic trebuie să mai aibă unu, două joburi pentru a-şi putea asigura traiul, faptul că majorările de 25 la sută anunţate de la 1 octombrie sunt insuficiente, sunt perdea de fum care ascund realitatea. De foarte multă vreme suntem singurii care protejăm interesele cetăţenilor, dacă cerem condiţii mai bune în spitale, cerem pentru pacienţi, faptul că suntem din ce în ce mai puţini – nu vorbesc de centre universitare, deşi şi ele au lipsă de personal -, migraţia generată de veniturile mici, dar şi de îndemnurile politicienilor ca medicii cărora nu le convine ceva să plece. Toate astea ne-au adus aici. E o lipsă de respect pentru anii noştri de pregătire, pentru pacienţi, nu se mai poate continua aşa, mai jos statul nu ne poate împinge. Vrem să recurgem la un protest care să fie perceput acut de guvernanţi, ar putea fi grevă generală sau demisia in bloc, pentru care au optat circa 75 la sută din medicii Spitalului Judeţean”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, dr. Victor Ioniţă.

    El a adăugat că Spitalul Judeţean Buzău are 93 de medici, iar, dacă şi-ar da demisia şi 10 la sută din ei, unitatea ar fi pe punctul de a fi închisă. În cazul în care 75 la sută din medici şi-ar da demisia, spitalul va fi în mod cert închis, a spus Ioniţă.

    El a afirmat că nu se ştie deocamdată ce formă de protest va fi, dacă va fi grevă generală sau demisie în bloc, această decizie urmând a fi luată într-o întrunire a sindicatului.

    “Sunt unii care încearcă să ne culpabilizeze şi să arunce repercusiunile asupra unui gest ca demisia în bloc în spatele nostru, dar noi suntem singurii care apărăm interesul pacienţilor. Cei care ne-au adus în această stare nu suntem noi, ci sistemul de asigurări, ministerul, Guvernul, la nivel local Casa de Asigurări, care nu e o prietenă a spitalului, aşa cum e în alte judeţe, unde responsabilii caselor de asigurări se luptă să atragă fonduri. Nu am înştiinţat oficial spitalul, vom face o listă cu revendicări punctuale, după care în două săptămâni va fi o adunare generală pentru validarea acestei liste, vom vedea atunci ce facem, dacă optăm pentru demisia în bloc”, a spus preşedintele Sindicatului Medicilor din Buzău.

    La rândul său, directorul medical al Spitalului Judeţean Buzău, Stanciu Paraschiv, a spus că, dacă toţi medicii care au semnat pentru demisia în bloc vor recurge în final la acest gest, unitatea medicală va fi închisă.

    “Demisia în bloc a medicilor din unitate este o opţiune a Sindicatului Medicilor. Problema direcţiei e să avem totuşi un dialog cu sindicatul, să explicăm că la momentul actual creşterea de 25 la sută a salariilor e un efort deosebit pe care unitatea trebuie să-l facă. La acest moment, şi creşterea de 25 la sută este un efort deosebit. Dacă îşi vor da demisia, spitalul se va închide, nu se pune problema să funcţioneze la cota de avarie pentru că nu va fi posibil”, a declarat, joi, directorul medical al Spitalului Judeţean Buzău, Stanciu Paraschiv.

    Directorul spitalului, economistul Claudiu Damian, a declarat, la rândul său, că nu este de acord cu intenţia cadrelor medicale superioare de a-şi da demisia în bloc.

    “Eu nu sunt de acord cu această măsură radicală, vor suferi pacienţii şi tot Buzăul. Este o formă radicală, dacă îşi vor da demisia, trebuie să iau act în 20 de zile lucrătoare, apoi vor înceta contractele de muncă şi atunci, dacă se ajunge la această formă, spitalul va trebui închis, nu putem funcţiona fără medici”, a spus Damian.

    Sursa citată a adăugat că, până în prezent, sindicaliştii nu au prezentat conducerii un act oficial privind intenţia de a demisiona în bloc, prezicând că a avut discuţii cu liderul sindical căruia i-a transmis să se “gândească bine” la oportunitatea demisiei în bloc a medicilor.