BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • In plina criza, liderul pietei farmaceutice a crescut cu 50%

    Evolutia grupului elvetian pe piata locala s-a bazat pe portofoliul de medicamente oncologice (folosite in tratamentul cancerului), care genereaza in prezent circa 35% din afaceri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.

  • Eli Lilly si-a numit director pentru Romania

    Doviltis colaboreaza cu Eli Lilly din 1994 si a fost resposabil pentru implementarea proiectului Six Sigma pentru operatiunile Eli Lilly la nivelul intregii Uniuni Europene, in perioada 2005-2009. Anterior, a ocupat functia de director general pentru Lituania (1996), iar apoi pe cea de director general pentru Tarile Baltice (2000).

    Radu Rasinar, fostul sef de la Eli Lilly Romania, a preluat din aceasta luna conducerea diviziei locale a companiei farmaceutice AstraZeneca. Pana la numirea lui Arnoldas Doviltis, interimatul pentru coordonarea operatiulilor la nivel local a fost asigurat de Camilla Shen, director pentru Europa de Sud-Est al grupului farmaceutic american Eli Lilly.

    Afaceri Eli Lilly Romania au crescut cu aproape 10% in primul semestru al anului in curs, ritm inferior celui inregistrat in perioada similara din 2008, pe fondul reducerii preturilor la medicamentele importate si a cursului valutar fixat de Ministerul Sanatatii. Potrivit datelor companiei de analiza si studii de piata Cegedim, afacerile s-au plasat la 68,8 milioane lei in intervalul ianuarie-iunie 2008.
     

  • A&D Pharma, profit de zece ori mai mare

    Compania, care isi desfasoara activitatea prin cele trei divizii Marketing&Sales, distribuitorul Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu, a avut in primul semestru vanzari de 232,9 milioane euro, cu 8% mai mici fata de intervalul similar din 2008. Scaderea a fost inregistrata pe fondul deprecierii leului, pierderile generate companiei ridicandu-se la 12 milioane euro, a declarat directorul financiar Dimitris Sophocleous. In plus, mediul economic a avut partea sa de influenta asupra evolutiei financiare.

    La nivel de divizii, veniturile companiei s-au diminuat cu 6% pe segmentul de distributie, pana la 164,6 milioane euro, si cu 48% pe segmentul de marketing si vanzari, pana la 24,7 milioane euro. Divizia de farmacii a crescut insa cu 22%, inregistrand venituri de 87,1 milioane euro in primele sase luni. Planurile grupului legate de lantul Sensiblu vizeaza deschiderea a aproximativ zece farmacii pentru intregul an 2009, precum si pana la patru magazine L’Occitane. Potrivit lui Robert Popescu, CEO A&D Pharma, valoarea investitiei variaza intre 80.000 si 120.000 euro pe unitate. In primele sase luni ale anului in curs, au fost inchise patru unitati, deschise alte doua si una relocata, in prezent Sensiblu avand un numar de 219 farmacii.

    Atentia managementului pentru perioada urmatoare va fi in principal asupra cresterii profitabilitatii, a spus Robert Popescu, CEO A&D Pharma.

    Pentru a sustine afacerea, compania a obtinut o refinantare a liniei de credit de 100 milioane euro pe care o detine din 2006. Contractul va fi semnat in cateva zile cu cinci cinci banci active pe piata locala, iar banii vor fi utilizati in principal pentru finantare curenta, dar si investitii de ordin logistic.

    A&D Pharma a reusit sa isi diminueze costurile cu 12% in acest an comparativ cu primul semestru al anului trecut, atat prin renegocierea chiriilor pentru farmacii, cat si prin actiuni la nivelul personalului, de restructurare si ajustare a salariilor. In prezent, grupul are aproximativ 3.100 de angajati, fata de peste 3.600 in august 2008, din care mai mult de 100 de oameni au plecat prin restructurare. Pentru perioada urmatoare, conducerea nu are in plan alte reduceri de personal.
     

  • Dragos Damian preia conducerea Actavis Romania

    Dragos Damian, in varsta de 42 de ani, va prelua pozitia de director general incepand din luna august si se va ocupa de dezvoltarea si coordonarea operatiunilor comerciale ale Actavis in Romania.

    Oficialul si-a inceput activitatea in industria farmaceutica din anul 1994, in cadrul companiei Roche, unde a avansat pana la pozitia de medical manager. Intre anii 1999 si 2004 a condus biroul reprezentativ al Berlin Chemie, subsidiara a grupului italian Menarini. Ulterior, a fost numit director comercial in cadrul companiei Terapia, iar din anul 2006 a ocupat pozitia de CEO al Terapia-Ranbaxy. In luna aprilie 2008, Dragos Damian a fost numit Director General al companiei Zentiva, functie pe care a ocupat-o pana la sfarsitul lunii iunie 2009.

    Fostul director general al Actavis Romania, Laurentiu Scheusean, a renuntat la conducerea companiei in luna iunie a anului curent, in vederea dezvoltarii unei afaceri proprii.
     

  • Antibiotice reinvesteste profitul pe 2008 in doua unitati de productie

    “Avand in vedere faptul ca in cursul anului 2009 cat si in anii urmatori avem prevazute in programele noastre investitii importante in activitatea de productie, dintre care se detaseaza investitiile intr-o unitate de productie pentru realizarea cefalosporinelor de uz injectabile (valoarea investitie este de 9,5 milioane de euro) si intr-o unitate de productie pentru realizarea comprimatelor (valoarea investitie este de 7,5 milioane de euro), solicitam aprobarea reinvestirii dividendelor aferente anului 2008”, se precizeaza in raportul mentionat.

    Consiliul de Administratie a fost de acord cu propunerea, urmand ca intr-o sedinta din 23 de aprilie, propunerea sa fie analizata si de actionari.

    Saptamana aceasta, Ion Bazac, ministrul Sanatatii, a anuntat ca infiintarea Companiei Farmaceutice Romane (CFR), din care va face parte si Antibiotice Iasi, dupa trecerea din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in cel al Ministerului Sanatatii. CFR va include si Sanevid Arad, Unifarm si departamentele de vaccinuri din cadrul institutului Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi.

    Cititi aici mai multe detalii despre rezultatele financiare ale Antibiotice Iasi pe anul trecut.

  • De ce renunta Zentiva la Scobutil

    In 1986, Margareta Tanase s-a angajat ca tehnolog in sectia de perfuzabile a Intreprinderii de Medicamente Bucuresti. Lucra de dimineata de la 6 pana la 3 dupa amiaza, cand pleca la facultate, pe care o facea la seral. In doi ani a fost transferata la sectia de tablete, iar apoi a avansat catre pozitii de coordonare, observand intre timp toate schimbarile care au avut loc in fabrica unde lucreaza de 22 de ani. La privatizarea companiei, in anul 1999, Margareta Tanase a devenit manager al unui departament de inregistrare a medicamentelor, dar in acelasi timp a fost si martor al vanzarii diviziei de perfuzabile, primul sau loc de munca – la care noii actionari ai afacerii au decis sa renunte.
    Cand Zentiva a preluat Sicomed, Margareta Tanase lucra in departamentul comercial, urmarind din aceasta pozitie portofoliul de produse, care a crescut destul de mult: “Pe langa portofoliul nostru, care era cel mai mare producator de medicamente din Romania, am beneficiat de cel al Zentiva: din 2006 pana acum s-au fabricat aici aproximativ 200 de produse, dintre care 88 de produse sunt din fostul Sicomed, restul fiind inregistrate in aceasta perioada”. Acum, cei 600 de angajati coordoneaza productia a circa 90 de produse, printre care si marcile-simbol Algocalmin sau Antinevralgic, care au ramas si astazi locomotivele vanzarilor pentru fabrica. In total, spune Tanase, care este acum director operational al companiei, de pe poarta fabricii ies lunar 9,3 milioane de unitati comerciale de comprimate si fiole, care mai apoi sunt vandute pe piata locala, dar si pe cele externe, acolo unde Zentiva este prezenta cu portofoliul sau de medicamente generice (medicamente iesite de sub protectia patentului).
    Prin achizitia Sicomed, urmata de cea a producatorului turc Eczacibasi de anul trecut, Zentiva si-a consolidat pozitia in regiunea Europei Centrale si de Est, devenind astfel tinta ofertelor de preluare. Dupa o oferta initiala respinsa de 1,65 miliarde de euro si o a doua imbunatatita la 1,8 miliarde de euro pentru cele 27,1% dintre actiunile producatorului ceh, Sanofi-Aventis este la un pas de a deveni actionarul majoritar al companiei cehe. De altfel, interesul pentru Zentiva nu este de data recenta, ci din 2006, atunci cand Sanofi-Aventis a devenit cel mai mare actionar la Zentiva, cu o participatie de 24,9%. Saptamana trecuta, tranzactia a fost si aprobata de autoritatile de concurenta europene, singura problema din aceasta categorie fiind deja rezolvata de cand cele doua companii au acceptat sa renunte la 15 medicamente in Romania, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria si Estonia.


    Principala schimbare pe care o va vedea Margareta Tanase – cel putin in prima faza a preluarii Zentiva Romania de catre Sanofi-Aventis – va fi renuntarea la productia de Maalox si Scobutil, cel din urma fiind un brand destul de cunoscut pe piata locala. Zentiva va aduce in portofoliul francezilor o serie de produse generice mature – care au in general marje mai mici decat originalele, dar aduc venituri mai stabile si mai mari in pietele emergente, atuuri deloc de neglijat, spun specialistii. Dar, dincolo de orice context economic, imperativul pentru orientarea catre generice este reducerea numarului de medicamente originale (molecule noi), ceea ce pune sub o alta lumina segmentul producatorilor de generice si biotehnologie; acestia din urma pot oferi completari pentru companiile care au nevoie de o infuzie de noi medicamente in portofoliu.
    “Ca si Novartis (care a preluat producatorul de generice Sandoz – n.red.) cu ceva ani in urma, Sanofi-Aventis vede o oportunitate pentru a acoperi acest segment (medicamentele generice – n.red.) pe o piata farmaceutica sub presiunea continua a reducerii costurilor”, explica Dragos Dinu, partener in cadrul firmei de consultanta in domeniul sanatatii Link Resource.
    Medicamentele generice vor avea, in continuare, de castigat din cauza acestei presiuni, iar mixul lor cu originalele va constitui un avantaj competitiv, dupa modelul impus de Novartis cu divizia Sandoz. Intrata in linie dreapta, achizitia ridica intrebari si la nivel local, unde Zentiva si Sanofi-Aventis se afla in top zece al celor mai mari companii farmaceutice. In cazul in care cele doua vor raporta rezultatele cumulat, atunci piata locala va avea un nou lider.
    Este insa foarte probabil ca aceste doua entitati sa fie coordonate din punct de vedere operational independent, mentinandu-se un echilibru intre cele doua portofolii de medicamente – originale si generice. “Cred ca este gresit sa privim performanta consolidata a grupului, pentru ca, daca este vorba despre cota de piata, atunci segmentele sunt relevante, adica genericele si originalele”, explica Dragos Dinu, partener in cadrul firmei de consultanta in domeniul sanatatii Link Resource.
    Miza cea mare nu este, deci, capacitatea de productie, ci cota de piata. La fel ca si in alte industrii, capacitatile de productie nu mai constituie un avantaj. O companie conglomerat, precum cea care va rezulta in urma acestei preluari, va cauta sa-si optimizeze capacitatile, ceea ce va presupune alegerea acelor fabrici din tari care pot veni cu costuri competitive. Este o oportunitate, dar si un risc, subliniaza Dinu. In Romania, Sanofi-Aventis nu detine nicio unitate de productie proprie, cea mai apropiata din regiune fiind cea a diviziei sale Chinoin din Ungaria.
    “Impreuna cu capacitatile de care dispune Zentiva, putem spune ca exista o concentrare semnificativa de productie in regiune, pe termen lung nefiind excluse optimizari”, este de parere Adrian Lakatos, consultant din domeniul farma. Pentru o companie ca Sanofi-Aventis, expusa pierderilor de patente importante in urmatorii trei ani ani, o singura achizitie nu este de ajuns, mai ales daca e vorba despre un jucator regional precum Zentiva.
    Francezii au un buget de achizitii de pana la 15 miliarde de euro, alti producatori precum Crucell din Olanda si Bristol-Myers Squibb din Statele Unite ale Americii fiind vizati pentru o posibila noua tranzactie. Tendinta de consolidare pe orizontala si chiar pe verticala din industria farmaceutica va continua si la nivel european si pot aparea miscari surprinzatoare. Urmatoarea mare tranzactie care va avea impact si pe piata locala este vanzarea Actavis (prezent in Romania prin fosta fabrica Sindan) catre un jucator mai mare, printre posibilii cumparatori numarandu-se si Novartis.
    Daca preluarea s-ar realiza, Novartis ar putea sa-l devanseze pe Roche, actualul lider. O noua consolidare pe piata locala ar face ca in urmatorii cinci-sase ani topul sa fie condus de trei mari producatori, cu peste 10% cota de piata fiecare.
    In rest, Romania este destul de “saraca” in scenarii de acest gen, singurele tinte vizibile pentru preluare fiind Antibiotice Iasi si LaborMed. Dar, spun analistii, dat fiind ca Antibiotice inca nu a fost privatizata, iar LaborMed se afla in plin proces de crestere de cand a fost preluat in 2008 de fondul de investitii Advent International (cel care a detinut si Terapia inainte de vanzarea catre Ranbaxy), niciuna dintre aceste companii nu va face obiectul unei preluari mai inainte de 2010-2011.

  • Erste: Perspective solide pentru sectorul farma din ECE in 2009

    “Liderii din sectorul farma din zona ECE, datorita perspectivelor lor inca sanatoase si bilanturilor solide, ar trebui sa se numere printre primele actiuni pregatite sa isi revina, in favoarea investitorilor”, a declarat Vladimira Urbankova, analist al sectorului de profil la Erste Group.

    “Panica a dus la un val masiv de vanzari in toate sectoarele in 2008 si a spulberat toate castigurile inregistrate de actiunile companiilor farmaceutice din ECE anterior […] Nici macar actiunile cu elemente de baza intacte precum Krka nu au reusit sa transpuna performantele lor excelente din afaceri in evolutii decente ale preturilor actiunilor si au plonjat tot mai adanc in valori scazute”, se precizeaza in raportul emis de banca.

    In ciuda incetinirii ritmului economic din pietele regiunii, analistii Erste estimeaza ca impactul asupra industriei farma ar trebui sa fie limitat intrucat gradul de indatorare externa al companiilor de profil “ramane la un nivel minim”, ceea ce le face sa nu fie afectate negativ de actuala disponibilitate limitata a resurselor de creditare.

    Cel mai castigat segment ramane, in continuare, segmentul medicamentelor generice (medicamente iesite de sub protectia patentului); genericele isi vor pastra “statutul de medicamente preferate in tarile din ECE, iar preferinta pentru acestea va spori si mai mult in Vest”, afirma analistii Erste.

    In privinta recomandarilor, acestia mentin recomandarea “buy” atat pentru Richter, Egis, dar si pentru Krka, iar in privinta Zentiva, ei opteaza pentru “hold”. Toate cele patru companii sunt prezente si pe piata romaneasca, unde ocupa pozitii diferite in top 10.

    Cititi aici recomandarile facute anterior de Erste cu privire la companiile farma din ECE.
     

  • Cele mai vandute medicamente

    De mai bine de zece ani, medicamentele care inregistreaza cele mai mari vanzari pe piata romaneasca sunt cele pentru boli ale sistemului cardiovascular, antiinfectioase, pentru sistemul digestiv si metabolism, precum si cele din grupa sistemului nervos central. Toate acestea ocupa doua treimi dintr-o piata a produselor farmaceutice estimata, anul trecut, la circa 1,8 miliarde de euro.

    “In ultima vreme, medicamentele care trateaza bolile cardiovasculare si cele ale sistemului nervos central isi maresc incasarile, iar celelalte doua sunt in usoara scadere”, remarca Petru Craciun, directorul general al companiei de cercetare a pietei farmaceutice Cegedim. Evolutia segmentului de medicamente pentru boli cardiovasculare, cel mai competitiv dintre toate, cu o valoare de 366,5 milioane de euro in 2007, ar putea schimba chiar topul primilor 20 mari producatori prezenti pe piata. Acest gen de afectiuni reprezinta principala cauza de deces in Romania, cu un grad de risc extins la mai mult de jumatate din populatie.

    “Companiile care au avut produse pe aria cardiovasculara au putut sa-i fructifice cresterea puternica, iar celelalte nu au putut decat sa asiste de pe margine, ceea ce a dus la modificari in clasamentul marilor producatori – desi deocamdata nu in top cinci”, apreciaza Craciun, care precizeaza ca pozitia pe piata este data, in primul rand, de portofoliul de produse si mai apoi de eficienta operationala a companiei. In privinta primilor zece jucatori, situatia este stabila de mai multi ani, din moment ce acestia acopera 50-55% din intreaga piata, dinamica fiind mai ridicata intre locurile 11-20, in cadrul carora companiile se bat pe cote de piata de 1-2% fiecare.

    Unul dintre producatorii care au mizat anul trecut pe medicamentele cardio este Antibiotice Iasi, ce a inregistrat vanzari pe acest segment de 10 milioane de lei (3 milioane de euro), in crestere cu 67% fata de 2006, an in care a abordat pentru prima data aceasta arie terapeutica, ce a crescut cu 14% anul trecut. Ponderea medicamentelor nou lansate in 2007 din clasele cardio, antiinfectioase si OTC (over the counter – medicamente generice, vandute fara prescriptie) a cumulat 12% din cifra de afaceri a producatorului iesean, de aproximativ 68,8 milioane de euro, potrivit raportului anual emis de companie.

    Portofoliul pe care Antibiotice se bazeaza cel mai mult este cel al antiinfectioaselor, segment care, cu o cota de piata de 11,8%, a realizat anul trecut 55% din cifra de afaceri a companiei. Aceasta performanta s-a datorat vanzarilor de medicamente antiinfectioase valoroase terapeutic, introduse in ultimii ani in portofoliu, precum Cefort, Ceftamil, AmpiPlus, AmoxiPlus, releva raportul mentionat. Un avans important a fost inregistrat si de vanzarile medicamentelor pentru bolile sistemului nervos central, vanzari care s-au majorat anul trecut cu 50%, ceea ce a antrenat o marire a cotei de piata, de la 1,3% in 2006 la 1,8 in 2007. Odata cu reorientarea vanzarilor catre farmacii, Antibiotice a accelerat si in segmentul de OTC, care a generat venituri de circa 12,6 milioane de euro cu cele 32 de produse, dintre care 65% analgeziceantipiretice.

    Pentru producatorii de medicamente, intrarea sau iesirea unor produse de pe listele programelor nationale de sanatate poate face diferenta intre profit si pierderi, asa incat unele companii prefera sa-si orienteze tot mai mult strategiile catre OTC, produse generatoare de numerar si libere de constrangerile masurilor de tip finantare sau compensare. “Un studiu recent comandat de companie a relevat ca, atunci cand sunt intrebati de calmante, cel putin sapte din zece romani se gandesc la Algocalmin”, spun reprezentantii producatorului ceh Zentiva, cel care odata cu achizitia Sicomed, a preluat si alte marci vechi de peste 40 de ani, precum Antinevralgic.

    Dar pe langa notorietate, cele doua marci autohtone sunt valoroase prin vanzarile generate, acestea detinand 20% din cifra de afaceri a Zentiva in Romania, de 79,2 milioane de euro anul trecut. Algocalmin detine o cota de piata de 22% si un milion de unitati vandute lunar, urmat de Antinevralgic, cu 12% din piata si vanzari de opt milioane de cutii anul trecut. Insa aceste cifre nu par a fisuficiente, compania propunandu-si o repozitionare a celor doua marci, cu scopul de a le face populare in randul generatiilor tinere. De reusita acestui proiect de promovare se va ocupa nou-numitul in functia de director comercial al diviziei de consumer health, Marius Topala, care impreuna cu echipa sa de 40 de oameni va avea misiunea de a revitaliza imaginea marcilor traditionale si de a-l impune pe piata pe “mostenitorul” lor, Ibalgin.

    “Ne dorim ca acesta sa devina, in timp, un brand la fel ca Antinevralgic si Algocalmin”, afirma oficialii Zentiva, care estimeaza pentru 2008 vanzari de circa un milion de euro pentru analgezicul Ibalgin. Daca unii producatori isi concentreaza fortele pe medicamente generice, altii prefera sa se orienteze catre segmente ale pietei care chiar daca nu genereaza volume mari, au vanzari importante valoric, prin prisma faptului ca se adreseaza unor boli precum cancerul, HIV /SIDA sau diabet, ale caror tratamente sunt costisitoare. “In segmentul de oncologie sunt mai putini bolnavi, dar care consuma un numar mare de resurse”, afirma Dan Nicolae Zaharescu, directorul executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

    O astfel de companie este Roche, unul dintre principalii producatori de medicamente la nivel mondial, care-si centreaza businessul din Romania pe trei mari portofolii de produse: virologie, onco-hematologie si tratamentul anemiei si cel posttransplant. Dintre acestea, cea mai promitatoare in vanzari este clasa de medicamente oncologice, tinand cont ca, dupa estimarile companiei, in tara sunt peste 300.000 de cazuri de cancer si apar peste 50.000 de noi cazuri in fiecare an, cat si ca urmare a masurilor luate anul trecut de Ministerul Sanatatii, prin care unele programe au fost trecute din segmentul de spital in cel de retail, iar fondurile acordate acestei arii terapeutice au fost suplimentate.

    “Estimam o crestere de 15% a cifrei de afaceri in 2008 comparativ cu anul trecut, pana la circa 489 de milioane de euro, principalul motor de majorare fiind oncologia, la care se adauga cateva noi molecule in tratamentul poliartritei si al osteoporozei”, detaliaza Dan Zamonea, directorul general al Roche Romania. Dar calculele acestuia ar putea fidate peste cap de schimbarea listelor cu medicamentele incluse in programele de sanatate, precum si de aprobarile emise de ministerul de resort. “Roche are aproape toate produsele incluse in programele nationale de sanatate in aria transplantelor, a anemiilor, a SIDA si a hepatitei, deci depindem foarte mult de fondurile alocate”, mai spune Zamonea.

    Intr-o situatie similara se afla si liderul pietei farmaceutice, GlaxoSmithKline (GSK), pentru care medicamentele din clasele antiinfectioase, pentru boli respiratorii si vaccinurile au realizat cele mai mari incasari anul trecut. In segmentul tratamentelor pentru boli respiratorii, vanzarile au fost de 40 de milioane de lei (circa 12 milioane de euro) pentru cele cinci produse aflate in portofoliu, acesta fiind a doua cea mai importanta gama din portofoliul GSK, dupa cea a medicamentelor antiinfectioase, potrivit informatiilor furnizate de David Lechleiter, directorul general al companiei.

    “GSK ramane cea mai mare companie producatoare de vaccinuri, segmentul tratamentelor anticancer generand vanzari de 100-200 de milioane de lei pentru cele 100.000- 200.000 de paciente”, a precizat Lechleiter, adaugand ca o doza de tratament costa, in medie, 100 de euro. Alaturi de oncologie, “medicamentele din clasele cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central, tract digestiv si metabolism acopera aproximativ 70% din intreaga piata si inregistreaza tendinte puternice de crestere”, apreciaza Mahendra Bharadwaj, directorul producatorului Terapia Ranbaxy. Portofoliul de produse al companiei este reprezentat in aceste clase terapeutice prin medicamente cardiovasculare ca Aspenter, Pentoxi Retard, Aspacardin, Simvor sau antiinfectioase ca Zanocin si Klabax, “multe dintre acestea fiind lidere pe segmentul lor”, declara Bharadwaj.

    Potrivit acestuia, anul trecut, medicamentele destinate reducerii colesterolului, antihipertensivele, antidiabeticele, antidepresivele si cele care trateaza afectiunea Alzheimer au inregistrat cele mai mari rate de crestere, evolutie sprijinita si de programele nationale de sanatate. Si in acest context, impactul cel mai semnificativ din 2007 pentru piata l-a avut trecerea unor programe din spital in reteaua de retail, ceea ce a sustinut afacerile farmaciilor.
     

  • Pentru cine vrea supliment

    Cristian Dulgheru are o afacere de doua milioane de euro: fabrica Redis de la Buftea, de langa Bucuresti, produce suplimente nutritive, pentru sportivii de performanta si pentru persoanele cu o activitate fizica moderata. Cele mai mari vanzari le obtine prin comenzile online si prin telefon, iar reteaua lui de distributie include hipermarketurile, supermarketurile si salile de gimnastica.
     
    Se fereste insa de volumele prea mari din hipermarketuri din pricina taxelor de marketing costisitoare percepute de marii retaileri. “Daca vinzi prea mult prin hipermarketuri, atunci sa te astepti la un eventual faliment”, spune cu convingere Dulgheru, adaugand ca si-a retras produsele din reteaua de hipermarketuri Carrefour din cauza taxelor de raft prea mari, necorelate cu vanzarile obtinute. Tarife mai bune a gasit la hipermarketurile Cora unde, pentru a fi prezent pe rafturi, seful Redis plateste in jur de 2.000 de lei pe luna. Cazuri ca al lui Dulgheru sunt destul de rare: in jur de trei sferturi din suplimentele nutritive de pe piata romaneasca sunt de import, pe de o parte pentru ca nu exista prea multi producatori interni, iar pe de alta pentru ca unii dintre acestia nu indeplinesc standardele de fabricatie impuse la nivel european.
     
    Piata autohtona a suplimentelor nutritive este inca nedefinita si extrem de tanara, in comparatie cu cea americana, de exemplu, unde exista o preocupare pentru astfel de produse inca dinainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial. Prin anii ‘90, dupa ani buni de comunism in care notiunea de suplimente nutritive nu exista, potentialul pietei incepe sa fie exploatat atat de producatori interni, cat si de importatori care isi distribuie produsele in farmacii, in magazinele naturiste sau prin sisteme de tip multi-level marketing (MLM). S-a ajuns in prezent in situatia in care o mana de jucatori se bat pe aceeasi cota din bugetul consumatorului. Cu o cheltuiala estimata de trei pana la zece euro anual pentru suplimentele nutritive, romanii se situeaza cu mult in urma vest-europenilor, care cumpara astfel de produse de 30 de euro in fiecare an.
     
    Motivul acestui consum scazut se leaga de veniturile mai mici comparativ cu cele occidentale, dar si de cultura consumului in general. “Punem semnul egalitatii intre consumul de suplimente nutritive si gradul de educatie”, sustine George Popescu, branch managerul companiei de vanzari directe Amway Romania, care comercializeaza gama de suplimente nutritive Nutrilite.
    Afirmatia e fara indoiala exagerata, mai ales ca in realitate consumatorul se educa de fapt singur, atat timp cat stilul de viata agitat si stresant ii face pe multi sa simta nevoia de astfel de produse. Si desi piata interna s-a dezvoltat mai tarziu, perspectivele de crestere sunt pozitive; anul acesta, piata a avansat fata de 2007 cu 15-40%, pana la valoarea de 69-75 de milioane de euro, daca sunt corecte estimarile principalelor companii din domeniu.
     
    Eventualele neconcordante ale acestor valori cu realitatea survin in contextul in care nu toate canalele de distributie sunt contorizate; vanzarile suplimentelor prin farmacii pot fi urmarite, dar mai greu atunci cand este vorba despre magazinele naturiste, comenzile online, lanturile de magazine alimentare sau benzinarii. “Valoarea pietei poate fi si mai mare decat o arata datele oficiale, pentru ca 20-25% dintre produsele de gen se vand pe alte canale de distributie in afara de farmacii”, argumenteaza Catalina Hritcu, OTC marketing manager in cadrul Ozone. Chiar si asa, nisa suplimentelor nutritive ar reprezenta 25% din segmentul OTC (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), respectiv 4% din piata totala a produselor farmaceutice, care se ridica la peste 1,8 miliarde de euro.
     
    Alegerea altor canale decat farmaciile pentru vanzarea suplimentelor e justificata, pentru unii furnizori, de aceleasi ratiuni ca acelea care-l faceau pe Cristian Dulgheru sa ocoleasca hipermarketul. Taxele de raft practicate de unele farmacii pot insemna cheltuieli de 50-100 euro/raft/luna pentru producatorul de suplimente, potrivit surselor din piata. Situatia se complica atunci cand vine vorba despre farmacist, cel care face recomandarile catre clienti si totodata cel care poate influenta mersul vanzarilor unor anumite produse. Astfel, chiar daca producatorul de suplimente a achitat taxele de marketing, este posibil ca produsele lui sa fie ultimele pe listele de recomandari ale farmacistului, tocmai pentru ca alti competitori au platit mai mult pentru a fi prezenti in acea unitate.
     
    Ce se cumpara, totusi? Prima alegere sunt complexurile de vitamine si minerale, cele mai vandute produse pentru liderii pietei. Compania farmaceutica Ozone Laboratories mizeaza, de pilda, pe suplimentul alimentar Extrem Vit, care detine 5% din piata de profil, potrivit reprezentantilor companiei, fiind si unul dintre motoarele majorarii de 54% a vanzarilor pentru portofoliul de suplimente nutritive de anul acesta comparativ cu cel precedent. La acesta se adauga si categoria asa-ziselor produse de stil de viata (destinate imbunatatirii digestiei, scaderii colesterolului sau ameliorarii racelii si gripei), care a cunoscut cresteri ale incasarilor, mai ales datorita dorintelor consumatorilor de a preveni bolile si de a-si intretine starea de sanatate.
     
    Tendinta consumatorilor de a acorda atentie elementelor unui stil de viata sanatos a inceput sa fie exploatata nu numai de companiile din industria suplimentelor nutritive, ci si de cele din domeniul alimentatiei. Asistam de ceva vreme la o adevarata moda a produselor alimentare imbogatite cu vitamine si minerale, printre acestea numarandu-se lactatele si dulciurile. Razvan Alexandru, directorul general al importatorului si distribuitorului roman de suplimente Vitacare International, vrea sa aduca in Romania, incepand de anul viitor, produse probiotice din Elvetia, convins ca astfel de produse au potential, in conditiile in care oferta de pe piata este destul de limitata. 
     

  • Zentiva: nisa medicamentelor antiosteoporoza valoreaza 28,3 mil. euro

    In ceea ce priveste volumul, cresterea este de 38%, de la 760.000 unitati in 2007 la estimativ 1.000.000 unitati in 2008. „Avem de-a face cu o piata foarte dinamica si competitiva. Daca tinem cont de numarul mare de pacienti inca netratati sau tratati neadecvat, ritmul de crestere se va mentine in continuare”, a declarat Marilena Covaciu, product manager la Zentiva.

     

    De curand, compania a lansat un nou tratament impotriva osteoporozei, numit Risendros, care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala si se afla pe lista compensatelor 50%. La nivel mondial, osteoporoza ataca una din trei femei si unul din opt barbati, cu varste de peste 50 de ani.

     

    Compania farmaceutica Zentiva, care a preluat in 2005 producatorul local Sicomed, a inregistrat, in cel de-al doilea trimestru al anului acesta, vanzari de 68 de milioane de lei (circa 19,3 milioane de euro), in linie cu rezultatele raportate in perioada similara a anului precedent. Principalele motoare ale incasarilor au fost medicamentele de traditie Extraveral, analgezicele Algocalmin si Antinevralgic, dar si tratamentul anti-colesterol Simvacard.

     

    Grupul Zentiva are peste 6.000 de angajati si detine unitati de productie in Cehia, Slovacia, Romania si Turcia. Compania este cotata la Bursele de Valori din Praga si Londra. Actionarii majoritari ai Zentiva sunt Sanofi-Aventis Group (24,9%), Generali PPF Holding B.V. (19,2%) si Fervent Holdings Limited (7,6%). Managementul si salariatii detin impreuna 5,9% din actiuni, iar alti investitori institutionali particulari au 42,4% din companie.