BusinessMagazin

Tag: manageri

  • Româncele care conduc afaceri de sute de milioane de euro cu zeci de mii de angajaţi în afara ţării

    „Pe termen lung, îmi doresc să ocup diferite funcţii în filialele Daimler din alte ţări, să acumulez experienţă şi în alte arii de activitate, ca să îmi pot împlini visul de a prelua conducerea companiei locale.“ Asta spunea, în 2013, Ioana Lemnaru, unul dintre pariurile câştigătoare ale revistei Business Magazin, prezentată încă de acum patru ani în catalogul „100 tineri man-ageri de top“, pe când conducea divizia de vanuri a Mercedes-Benz România, cea care comercializează utilitarele cu gre-utate mai mică de 3,5 tone. După doar un an, Ioana Lemnaru avea să obţină promovarea mult râvnită, preluând poziţia de senior manager al Mercedes-Benz Cars în cadrul grupului Daimler, în departamentul de market management pentru Euro-pa Centrală şi de Est şi Asia Centrală. Ea coordonează acum, de la Stuttgart, vânzările mărcilor Mercedes-Benz şi smart în aceste regiuni şi monitorizează indicatorii de performanţă.

    „După 11 ani de activitate în cadrul companiei Mercedes-Benz România, unde în ultimii şapte ani am făcut parte din managementul companiei, acest pas a fost logic pentru continuarea carierei mele. Şansa pe care am primit-o, de a lucra într-un context internaţional, în special şi prin poziţia pe care o ocup în prezent este una imensă, care mă motivează în fiecare zi pentru noile provocări“, spune Ioana Lemnaru, cea care a început ca secretară în 2003 şi este astăzi una dintre cele mai puternice românce din industria auto la nivel eu-ropean. Prin mutarea la centru, ea a schimbat divizia de vânzări, de la dubiţe la autoturisme, noii parteneri de discuţie fiind acum distribuitorii generali ai mărcii Mercedes-Benz şi smart. „Definirea politicilor de vânzare şi de preţ pentru atingerea obiectivelor de vânzare şi financiare sunt în continuare principalele mele responsabilităţi, dar de data aceasta într-un con-text internaţional.“ Ioana Lemnaru spune că procesul efectiv de recrutare pentru o astfel de poziţie de management începe cu mulţi ani înainte de numirea efectivă, după ce a fost recunoscut potenţialul candidatului respectiv şi compania a inves-tit în planuri de dezvoltare individuală şi în programe de promovare care să îl pregătească pentru anumite funcţii. Ea spunea încă din 2012, când făcea parte din proiectul „100 cele mai puternice femei din business“, că „femeile din mediul de afaceri nu trebuie să se sperie de nimic, nu este mai greu decât în altă lume; nu cred că am avut momente în care să mă lovesc de faptul că sunt femeie. Compania în care lucrez eu promovează femeile în funcţii de conducere şi în mediul în care lucrez am lucrat întotdeauna cu bărbaţi, lucrez zilnic cu bărbaţi, cu forţa de vânzări masculină“.

    Ioana Lemnaru este reprezentanta unor tinere de 30-40 de ani care i-au convins pe superiorii de la headquarter de cali-tăţile lor şi au devenit expatriate, ocupând acum poziţii de top management în Europa şi Asia. Din elita managementului feminin românesc fac parte şi Cornelia Coman, CEO al ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria, Violeta Ciurel, CEO al Axa Asigurări Portugalia, Iulia Nartea, CEO al UPS Italia, Dana Cortina, CEO al Volkswagen Group Retail Spania, Monica Iavorschi, director de marketing al Arcelik, Ramona Pergel, director de planificare operaţională şi suport al E.ON Marea Britanie, Nadia Reischel, finance supervisor în departamentul de dezvoltare de produs al viitoarelor modele Ford în cadrul Ford Europe, Gabriela Rusu, director de marketing strategic Uniqa Internaţional, Andreea Stoica, senior sales manager brokers & MLM la Uniqa Internaţional, Denisa Mateescu, senior vicepresident pentru dezvoltarea pieţelor la MasterCard Europa, Liliana Solomon, director financiar al furnizorului de software şi servicii de comunicaţii Unify, companie mixtă a Siemens şi a fondului de investiţii The Gores Group, Mădălina Suceveanu, CTO al Vodafone Irlanda, Adina Pascu, direc-torul din Rusia al celei mai mari fabrici P&G din Europa, Ruxandra Stoian, partener al PwC Rusia, Angela Creţu, CEO al Avon Rusia, Avon Turcia şi vicepreşedinte Avon pentru Europa de Est, Africa şi Orientul Mijlociu sau Carmen Petcu, project manager la Michelin în India.

  • Companiile estimează creşteri pentru industrie, comerţ şi construcţii, până în aprilie – sondaj INS

    Astfel, în cadrul anchetei de conjunctură din luna februarie 2015, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%), o relativă stabilitate a preţurilor produselor industriale (sold conjunctural +2%) şi a numărului de salariaţi (soldul conjunctural +3% pe total industrie prelucrătoare).

    În activitatea de construcţii se va înregistra o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +11%), a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +8%), precum şi a personalului(sold conjunctural +7%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +2%).

    Pentru comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%), a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +12%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +10%). Numărul angajaţilor va fi stabil (sold conjunctural +2%).

    De asemenea, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%), trend urmat şi de numărul de salariaţi (sold conjunctural +5%) şi de preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor (sold conjunctural -1%).

  • Evaluarea şefilor din TVR: Cristian Zgabercea şi Claudiu Lucaci vor fi în continuare manageri

    Consiliul de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) a decis, în luna noiembrie 2014, să demareze procedurile pentru evaluarea personalului de management şi a personalului de execuţie din Televiziunea Română.

    Astfel, într-o primă etapă a fost evaluat managementul din TVR, iar, într-o a doua etapă, este evaluat personalul de execuţie din Televiziunea Română.

    Mai multe surse din TVR au declarat, pentru MEDIAFAX, că toţi managerii din instituţie care sunt implicit şi membri ai Comitetului Director al SRTv au trecut cu bine de evaluare. Ei au obţinut peste 75 de puncte din 100 de puncte la cele două etape ale evaluării (proiectul de management şi interviul comisiei de concurs).

    Astfel, printre cei care au obţinut punctajele necesare pentru a fi în continuare manageri în TVR se numără şi membrii Comitetului Director al SRTv, între care: Cristian Zgabercea, coordonator cu atribuţii de producător general, Claudiu Lukacsi (Claudiu Lucaci), coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri, Liviu Nicolescu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Studiouri Centrale, Irina Radu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Programe, şi Gabriel Gherghescu, coordonator cu atribuţii de director al Departamentului TVR 1.

    În schimb, managerii interimari nu au fost evaluaţi, întrucât funcţiile ocupate de aceştia urmează să fie scoase la concurs, au declarat sursele citate.

    Astfel, printre cei care nu au fost supuşi acestei proceduri de evaluare se numără Răzvan Bucuroiu, care ocupă interimar funcţia de coordonator cu atribuţii de director al Departamentului TVR 2, şi Camelia Pătru, interimar în funcţia de coordonator cu atribuţii de director al Departamentului Economic. De asemenea, nu a fost evaluat Mircea Neacşa, aflat interimar în funcţia de coordonator cu atribuţii de director al TVR 3.

    Pe de altă parte, au trecut cu bine de evaluare şi Cristina Leorenţ, coordonatorul cu atribuţii de director al Departamentului TVR Internaţional, dar şi şefii studiourilor teritoriale ale SRTv: Carmen Olaru, coordonator cu atribuţii de director al TVR Iaşi, Dietlinde Dinesz, coordonator cu atribuţii de director al TVR Timişoara, Romeo Couţi, coordonator cu atribuţii de director al TVR Cluj, Elena Anca Dindirică, coordonator cu atribuţii de director al TVR Craiova, Cristian Radu Georgescu, coordonator cu atribuţii de director al TVR Târgu-Mureş.

    Procesul de evaluare continuă în TVR la nivelul personalului de execuţie din Televiziunea Română.

    De asemenea, după anunţarea rezultatelor oficiale, urmează perioada de depunere a contestaţiilor.

    Posturile ocupate de cei care nu au reuşit să obţină 75 de puncte în urma examinării urmează să fie scoase la concurs.

    Într-o scrisoare deschisă, adresată pe 13 februarie colegilor săi din SRTv, Adrian Bucur, jurnalist şi membru al Consiliului de Administraţie al SRTv, a spus că evaluarea managerilor din TVR, organizată în această perioadă, a intrat într-o fază critică, iar asupra sa, în calitatea de membru în comisii de evaluare a directorilor televiziunii publice, s-au făcut presiuni.

    Ulterior, într-un comunicat remis MEDIAFAX, cinci membri ai CA al SRTv, respectiv Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu, i-au solicitat lui Stelian Tănase, şeful TVR, şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile făcute de Adrian Bucur.

    “Afirmaţiile publice ale dlui Bucur, de care ne desolidarizăm în totalitate, nu fac decât să creeze o stare tensionată în interiorul SRTV într-un moment dificil pentru postul public de televiziune. În acest sens, solicităm preşedintelui-director general, Stelian Tănase, precum şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile dlui Bucur şi să ia măsurile care se impun”, au spus Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu.

    Evaluările ar urma să fie realizate anual în TVR, ca urmare a procesului de restructurare de personal care s-a desfăşurat în anii trecuţi în Televiziunea Română.

    În anul 2013, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal realizate în 2012, pe vremea fostului preşedinte-director general al SRTv Claudiu Săftoiu, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

  • Un medic din Bucureşti şcolit în SUA vinde reţeta tinereţii politicienilor şi managerilor români

    Medicul Ovidiu Peneş a deschis în urma unei investiţii de 100.000 de euro prima clinică de întinerire medicală din România. Ştiinţa age management-ului analizează întregul organism, află diferenţele între vârsta din buletin şi vârsta biologică şi direcţionează organsimul către un parcurs mai bun. Serviciile de age management au preţuri care variază între 80 de euro, în cazul unei simple analize şi 1.500 de euro/lună, pentru un program mai complex care se întinde pe mai multe luni.

    Medicul primar Ovidiu Peneş s-a specializat în Statele Unite ale Americii în domeniul age management şi, la întoarcerea în România, a vrut să aplice cunoştinţele dobândite în propria clinică. “Poate părea un act de curaj din punct de vedere de business, însă este un act necesar din punct de vedere medical”, explică medicul.

    Potrivit lui, domeniul age management, existent în lume de peste 40 de ani, studiază calitatea vieţii şi prevenţia afecţiunilor, analizând factori precum starea celulelor, diferenţa dintre vârsta biologică şi vârsta reală. Chiar dacă românii nu sunt familiarizaţi cu acest concept, a găsit clienţi şi pe această nişă. “Cei mai mulţi oameni politici sau manageri de top din marile corporatii îşi conservă tinereţea şi energia prin programe de age management”, spune el. Iar fenomenul este similar şi în alte ţări. “Cei mai mulţi pacienţi ai Clinicii de Age Management la noi, dar şi al clinicilor similare din alte ţari sunt managerii de top sau cei din middle management, pentru că ei sunt cei care au nevoie de energie şi creativitate cât mai multe ore pe zi, dar au nevoie şi de tonus şi stare fizică buna şi pentru viaţa lor personală”, spune dr. Peneş. Totodată, programele de age management sunt folosite de directorii de resurse umane ca beneficiu extrasalarial, dar şi ca modalitate de a avea în cadrul companiei angajaţi activi, energici şi cu poftă de muncă.

    Medicul a investit 100.000 de euro în sediul clinicii şi în aparatură. Potrivit lui însă, investiţia ştiinţifică, în specializările în SUA, în orele de studiu şi în participările la congresele internaţionale din domeniu reprezintă o investiţie mai valoroasă.

    Durata vieţii se stabileşte în funcţie de stilul în care este trăită. Astfel, o populaţie care trăieşte pe o insulă de pe coasta Japoniei, Okinawa, a atras atenţia Ministerului Sănătăţii japonez, dar şi a Institutului Naţionale de Sănătate al SUA încă din 1976 pe seama unei medii de vârstă maximă de circa 100 de ani. Exerciţiile fizice şi o dietă echilibrată se afla printre obiceiurile membrilor respectivei populaţii. Medicul susţine că prin analize performante se pot afla care sunt punctele forte şi slabe ale fiecărui organism şi care sunt măsurile specifice de protecţie celulară care să prelungească şi viaţa românilor.

    Preţurile pentru aflarea diferenţei între vârsta din buletin şi vârsta biologică variază în funcţie de tipul analizelor între 80-100 de euro, pentru cele simple sau de intoleranţe şi poate să ajungă până la 1.500 de euro pentru programele complexe de age management care se întind pe câteva luni.

     

     

  • Un medic din Bucureşti şcolit în SUA vinde reţeta tinereţii politicienilor şi managerilor români

    Medicul Ovidiu Peneş a deschis în urma unei investiţii de 100.000 de euro prima clinică de întinerire medicală din România. Ştiinţa age management-ului analizează întregul organism, află diferenţele între vârsta din buletin şi vârsta biologică şi direcţionează organsimul către un parcurs mai bun. Serviciile de age management au preţuri care variază între 80 de euro, în cazul unei simple analize şi 1.500 de euro/lună, pentru un program mai complex care se întinde pe mai multe luni.

    Medicul primar Ovidiu Peneş s-a specializat în Statele Unite ale Americii în domeniul age management şi, la întoarcerea în România, a vrut să aplice cunoştinţele dobândite în propria clinică. “Poate părea un act de curaj din punct de vedere de business, însă este un act necesar din punct de vedere medical”, explică medicul.

    Potrivit lui, domeniul age management, existent în lume de peste 40 de ani, studiază calitatea vieţii şi prevenţia afecţiunilor, analizând factori precum starea celulelor, diferenţa dintre vârsta biologică şi vârsta reală. Chiar dacă românii nu sunt familiarizaţi cu acest concept, a găsit clienţi şi pe această nişă. “Cei mai mulţi oameni politici sau manageri de top din marile corporatii îşi conservă tinereţea şi energia prin programe de age management”, spune el. Iar fenomenul este similar şi în alte ţări. “Cei mai mulţi pacienţi ai Clinicii de Age Management la noi, dar şi al clinicilor similare din alte ţari sunt managerii de top sau cei din middle management, pentru că ei sunt cei care au nevoie de energie şi creativitate cât mai multe ore pe zi, dar au nevoie şi de tonus şi stare fizică buna şi pentru viaţa lor personală”, spune dr. Peneş. Totodată, programele de age management sunt folosite de directorii de resurse umane ca beneficiu extrasalarial, dar şi ca modalitate de a avea în cadrul companiei angajaţi activi, energici şi cu poftă de muncă.

    Medicul a investit 100.000 de euro în sediul clinicii şi în aparatură. Potrivit lui însă, investiţia ştiinţifică, în specializările în SUA, în orele de studiu şi în participările la congresele internaţionale din domeniu reprezintă o investiţie mai valoroasă.

    Durata vieţii se stabileşte în funcţie de stilul în care este trăită. Astfel, o populaţie care trăieşte pe o insulă de pe coasta Japoniei, Okinawa, a atras atenţia Ministerului Sănătăţii japonez, dar şi a Institutului Naţionale de Sănătate al SUA încă din 1976 pe seama unei medii de vârstă maximă de circa 100 de ani. Exerciţiile fizice şi o dietă echilibrată se afla printre obiceiurile membrilor respectivei populaţii. Medicul susţine că prin analize performante se pot afla care sunt punctele forte şi slabe ale fiecărui organism şi care sunt măsurile specifice de protecţie celulară care să prelungească şi viaţa românilor.

    Preţurile pentru aflarea diferenţei între vârsta din buletin şi vârsta biologică variază în funcţie de tipul analizelor între 80-100 de euro, pentru cele simple sau de intoleranţe şi poate să ajungă până la 1.500 de euro pentru programele complexe de age management care se întind pe câteva luni.

     

     

  • OIM: România, pe locul 53 din 126 de ţări, după ponderea femeilor manager

    Jamaica (59,3%), Columbia (53,1), Insula Sfânta Lucia (52,3%), Filipine (47,6%), Panama (47,4%), Belarus (46,2%), Letonia (45,7%), Guatemala (44,8%), Bahamas (44,4%) şi Republica Moldova (44,1%) sunt ţările cu cea mai mare pondere a managerilor femei în com­panii.

    La polul opus se află Pakistan, unde doar 3% din manageri sunt femei, ţară urmată de Algeria (4,9%) şi Iordania (5,1%).

    O pondere redusă a fe­meilor în poziţii de manager se regăseşte şi în Italia (25,8%), Grecia (25,1%) sau Cehia (26,2%).

    În ceea ce priveşte prezenţa femeilor în funcţii de manageri de top şi la nivel mediu, România se plasează pe locul 24 din 49 de ţări, cu o pondere de 31,1%, clasamentul fiind condus de Republica Dominicană (55,8%), Panama (48,7%) şi Letonia (44,6%).

    Cele mai puţine femei în funcţii de top şi middle management sunt în Turcia (14,3%), Palestina (15,4%) şi Cipru (16,4%). Şi în acest caz, ţări precum Germania (28%), Austria (27%) sau Olanda (28,4%) se plasează în partea a doua a clasamentului.

    OIM a identificat şi principalele bariere împotriva numirii femeilor în funcţii de conducere, pe primul loc fiind indicat faptul că femeile au mai multe responsabilităţi legate de familie decât bărbaţii.

    De asemenea, sunt considerate bariere rolurile atribuite de către societate bărbaţilor şi femeilor, cultura corporativă masculină, experienţa insuficientă a femeilor în funcţii de conducere, lipsa programelor şi politicilor de egalitate, stereotipurile legate de femei, lipsa de programe de training pentru poziţii de manager sau a soluţiilor flexibile de lucru.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Răsvan Radu, locul al 19-lea

    Banca avea un portofoliu de credite de 21,8 miliarde de lei (5 miliarde de euro) la jumătatea anului 2014, cu 70% mai mare decât volumul depozitelor atrase, creşteri semnificative fiind raportate pe segmentele de retail (14%) şi IMM-uri (10%).

    Stocul creditelor este mai mare cu 3,5 miliarde de lei faţă de finalul lunii martie pe fondul consolidării rezultatelor băncii cu cele ale diviziilor de leasing şi credite de consum. La nivel de segmente de clientelă, pe date comparabile, banca a anunţat creşteri de aproape 14% pe retail, de 10% pe întreprinderi mici şi mijlocii şi de circa 3% pe corporate.

    „Zonele IMM şi împrumuturi ipotecare au dovedit un potenţial mai ridicat pentru creditare în primul semestru. Pentru restul anului, economia ar putea beneficia dintr-o eventuală accelerare a absorbţiei de fonduri europene şi din redresarea consumului“, a declarat Răsvan Radu la anunţarea rezultatelor.

    Şeful UniCredit Ţiriac Bank este unul dintre cei mai tineri manageri de bancă de top nu doar la ora actuală, ci încă din 2000, când devenea vicepreşedinte al CEC, din 2001 vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România, iar în 2005 era numit, la 39 de ani, preşedinte al UniCredit România, care avea să fuzioneze după doi ani cu HVB-Ţiriac, creând actuala UniCredit Ţiriac Bank.

    De formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001, Radu şi-a început cariera în banking în 1991, după un an petrecut în profesia de bază la întreprinderea de Echipamente Periferice din Bucureşti, iar prima bancă în care a lucrat a fost BCR.

    Răsvan Radu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Antreprenorii au ocupat în 2014 jumătate din clasamentul celor mai admiraţi 100 CEO din România

    Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut sunt 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren. „Ar trebui să diferenţiaţi angajaţii din corporaţii de antreprenori, care îşi asumă riscuri mai mari“, spunea recent o antreprenoare de 36 de ani.

    Cred că mediul de afaceri a făcut deja acest lucru, dovadă că pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri se află în 2014 un antreprenor, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom (acum locul cinci), şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (acum pe locul doi).

    A cincea ediţie a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin a adus în fruntea clasamentului, pentru prima dată, un antreprenor. Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, a primit în 2014 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România.

    Topul a fost realizat pe baza voturilor a circa 200 de manageri de companii si consultanti din toate domeniile de activitate, de la multinationale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, in functie de dimensiunea afacerii pe care o conduc dar si de dinamismul afacerii si a domeniului in care activeaza. Au fost prezenti si antreprenori care sunt recunoscuti pentru implicarea in activitatea companiei.

     

  • 37 de nou intraţi în topul celor mai admiraţi 100 de manageri din România din 2014

    Cred că mediul de afaceri a făcut deja acest lucru, dovadă că pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri se află în 2014 un antreprenor, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom (acum locul cinci), şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (acum pe locul doi).

    A cincea ediţie a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin a adus în fruntea clasamentului, pentru prima dată, un antreprenor. Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, a primit în 2014 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România.

    Topul a fost realizat pe baza voturilor a circa 200 de manageri de companii si consultanti din toate domeniile de activitate, de la multinationale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, in functie de dimensiunea afacerii pe care o conduc dar si de dinamismul afacerii si a domeniului in care activeaza. Au fost prezenti si antreprenori care sunt recunoscuti pentru implicarea in activitatea companiei.

  • Cei mai admiraţi expaţi din România

    Ediţia din acest an a catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România este dovada clară că admiraţia nu este un bun care odată câştigat se păstrează, ci este mai degrabă un fenomen dinamic. Admiraţia este influenţată de imaginea pe care şi-o construiesc (sau nu) unii manageri, de evoluţia companiei, de rezultate, de acţiunile care diferenţiază un CEO de alţii. În această ediţie sunt nu mai puţin de 37 de noi intrări, un număr record.

    Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut sunt 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren. „Ar trebui să diferenţiaţi angajaţii din corporaţii de antreprenori, care îşi asumă riscuri mai mari“, spunea recent o antreprenoare de 36 de ani.

    Cred că mediul de afaceri a făcut deja acest lucru, dovadă că pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri se află în 2014 un antreprenor, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom (acum locul cinci), şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (acum pe locul doi).

    A cincea ediţie a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin a adus în fruntea clasamentului, pentru prima dată, un antreprenor. Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, a primit în 2014 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România.

    Topul a fost realizat pe baza voturilor a circa 200 de manageri de companii si consultanti din toate domeniile de activitate, de la multinationale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, in functie de dimensiunea afacerii pe care o conduc dar si de dinamismul afacerii si a domeniului in care activeaza. Au fost prezenti si antreprenori care sunt recunoscuti pentru implicarea in activitatea companiei.