BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Conflictul dintre cluburi în insolvenţă şi fotbalişti, adus de AFAN în atenţia preşedintelui Iohannis

    “Domnule Preşedinte, Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori din România – AFAN, că unică organizaţie care apară drepturile şi interesele jucătorilor de fotbal din România, constituită în baza Legii nr.62/2011, afiliată la Blocul Naţional Sindical (confederaţie reprezentativă) şi la FIFPro (singură organizaţie care apară pe plan internaţional drepturile jucătorilor de fotbal recunoscută de FIFA şi UEFA), dorim să va aducem la cunoştinţă situaţia gravă cu care se confruntă la ora actuală fotbalul românesc şi care afectează, aşa cum vom detalia mai jos, drepturile şi libertăţile fundamentale ale jucătorilor de fotbal, dar şi, în egală măsură, integritatea competiţiei. În egală măsură apreciem că modul în care sunt încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale sportivilor, ca şi cetăţeni în primul rând, într-un stat democratic membru al Uniunii Europene, care a adoptat Carta Social Europeană a Drepturilor Omului, se impune a fi adus la cunoştinţă Preşedintelui României, având în vedere calitatea să de a veghea la respectarea Constituţiei şi la bună funcţionare a autorităţilor publice”, se arată în scrisoarea AFAN, remisă agenţiei MEDIAFAX.

    Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori precizează că prin interpretarea legii insolvenţei, cluburile încalcă “în mod grav” prevederi constituţionale precum egalitatea în drepturi şi dreptul la muncă.

    Sindicatul fotbaliştilor a explicat în detaliu situaţia unor fotbalişti din Liga I, cărora cluburile aflate în perioada de reorganizare le-a reziliat unilateral contractele, folosindu-se de prevederile din Legea insolvenţei pentru a se eschiva de la aplicarea sancţiunilor sportive de către comisiile FRF pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale.

    “Gravitatea situaţiei apare în urma faptului că, deşi neplătit, jucătorul nu poate avea iniţiativa şi dreptul de a înceta contractul cu clubul, lui aplicându-i-se în acest caz sancţiunea sportivă de a nu mai participa la competiţie pentru o perioada dată. Aşadar, dacă în dreptul muncii este recunoscut lucrătorului dreptul la demisie, drept ce poate fi manifestat oricând, inclusiv în cadrul procedurii insolvenţei, un fotbalist nu are acest drept, indiferent de faptul că nu şi-a mai primit drepturile contractuale şi indiferent de cât a durat această perioadă”, se mai arată în documentul amintit.

    Din situaţia descrisă de AFAN se desprinde ideea că “jucătorii care evoluează la cluburile în insolvenţă sunt «legaţi de glie» (dacă demisionează plătesc despăgubiri contractuale şi îşi pierd dreptul de a se mai legitima la un alt club şi participa la competiţie), iar clubul poate însă înceta oricând contractul cu jucătorul în mod unilateral, fără justa cauză şi fără nici o penalizare sportivă sau contractuală”.

    Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să medieze situaţia creată între jucători şi cluburile aflate în insolvenţă. “Faţă de toate acestea va adresăm rugămintea, Domnule Preşedinte, de a analiza toate cele aduse la cunoştinţă dumneavoastră prin prezenţa adresă şi a avea o poziţie publică prin care să solicitaţi autorităţilor publice îndreptăţite să facă o corectă aplicare a legii şi principiilor acesteia, astfel încât interpretarea prevederilor normative să nu părăsească cadrul constituţional institutit de articolele suscitate. În egală măsură apreciem că se impun a fi susţinute modificări în Legea insolvenţei nr. 85/2014, dar şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale prin care să se înlăture în mod explicit orice interpretări ale prevederilor acestora, care să pună în pericol afectarea drepturilor constituţionale ale sportivilor reglementate de art.16 şi art.41 din Constituţia României. În virtutea rolului activ conferit Preşedintelui de art. 80 alin. 2 din Constituţie, va solicităm să interveniţi în medierea situaţiei existente la acest moment, ţinând cont de faptul că aceste anomalii au fost semnalate Guvernului României, în vederea implementării soluţiilor în Legea insolvenţei, în perioada cât această s-a aflat în dezbatere”, se mai arată în scrisoarea trasnmisă de AFAN.

    Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori a trimis la sfârşitul săptămânii trecute o sesizare la FIFA şi la UEFA, prin care reclamă rezilierea unilaterală a contractelor jucătorilor de către cluburile din Liga I aflate în insolvenţă, în timpul desfăşurării campionatului, fotbaliştilor îngrădindu-se astfel dreptul la muncă.

    În prezent, dintre cele 18 cluburi din Liga I, şapte se află în insolvenţă, FC Rapid, Universitatea Cluj, Oţelul Galaţi, FC Dinamo, CFR Cluj, Petrolul Ploieşti şi FC Braşov.

  • Klaus Iohannis, momente de reculegere la Monumentul Victimelor Holodomorului şi la Maidan

    Şeful statului a fost întâmpinat la Aeroportul Borispil din Kiev cu pâine şi sare. Iohannis a depus, la Monumentul Victimelor Holodomorului, o candelă şi un aranjament cu spice de grâu, conform tradiţiei, care comemorează victimele Foametei de la începutul anilor 30.

    Preşedintele României a tras clopotul în interiorul Muzeului Holodomorului, pe care l-a vizitat.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a îndreptat, apoi, spre Piaţa Independenţei, unde a început Euromaidanul, şeful statului depunând o jerbă de flori, în culorile tricolorului român, în memoria victimelor revoluţiei.

    Klaus Iohannis a fost primit la Administraţia Prezidenţială a Ucrainei, de preşedintele Petro Poroşenko. Cei doi şefi de stat au primit Garda de onoare şi s-au intonat imnurile de stat.

    Preşedintele României a salutat Garda de onoare în limba ucraineană.

    Cei doi şefi de stat au, la momentul transmiterii acestei ştiri, convorbiri oficiale şi tete-a-tete. Cei doi preşedinţi urmează să susţină o declaraţie de presă comună.

  • Iohannis: România reconfirmă disponibilitatea de a contribui la avansarea reformei în Ucraina

    Preşedintele României a afirmat, în cadrul declaraţiei de presă comune susţinută alături de preşedintele Republicii Polone, Bronisław Komorowski, că ”o parte importantă a discuţiei cu preşedintele polonez Bronisław Komorowski s-a referit la evoluţiile îngrijorătoare din vecinătatea noastră estică.

    ”Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi intregritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional”, a transmis şeful statului, precizând că a condamnat în termenii cei mai fermi ”deteriorarea gravă a situaţiei de securitate din sud-estul Ucrainei, exprimând în acelaşi timp speranţa în implementarea pachetului de măsuri convenit la Minsk, pe 12 februarie”.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că a reconfirmat, în cadrul discuţiilor oficiale, ”întreaga disponibilitate a României de a contribui, alături de Polonia şi alţi parteneri din Uniunea Europeană, la avansarea proceselor de reformă din Ucraina”.

     

  • Iohannis promulgă legea prin care şeful Poliţiei are rang de secretar de stat şi e numit de premier

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea alin. (1) al Art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

    Potrivit legii promulgate de şeful statului, ”Inspectoratul General al Poliţiei Române este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor”.

    În luna iunie 2014, preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu a trimis Parlamentului spre reexaminare, cerând respingerea actului normativ, legea prin care şeful Poliţiei Române primeşte rang de secretar de stat, fiind numit de către premier.

    Şeful statului menţiona, în cererea de reexaminare, că, pentru această lege, Guvernul nu a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării emiterea unui aviz în acest sens.

    În plus, Băsescu aprecia că ”transformarea funcţiei de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române (I.G.P.R.) de la nivelul exclusiv profesional pe care-l stabileşte legislaţia în domeniu, într-o funcţie politică, nu se justifică”.

    ”Acordarea rangului de secretar de stat inspectorului general al I.G.P.R. nu este întemeiată după cum rezultă şi din explicaţiile prezentate de către iniţiatori în expunerea de motive a legii. Astfel, se susţine că iniţiativa legislativă ar fi justificată, pe de o parte, de faptul că, în raport cu atribuţiile ce îi sunt stabilite legal, se impune cooptarea inspectorului general în Colegiul Ministerului pentru a fi implicat în deciziile strategice ale Ministerului, iar, pe de altă parte, pentru a i se acorda un nivel de reprezentare adecvat partenerilor interni şi internaţionali”, se mai arăta în cererea de reexaminare.

    Băsescu mai preciza în cerere că, prin numirea de către prim-ministru a inspectorului general al I.G.P.R. cu rang de secretar de stat, sunt create şi disfuncţionalităţi de ordin ierarhic ale actului unitar de comandă la nivelul structurilor ce compun ordinea publică.

    ”Astfel, reglementarea conduce la constatarea că această componentă a conceptului de ordine publică – Poliţia Română – se află pe un palier superior faţă de celelalte structuri, care contribuie în mod egal la menţinerea ordinii publice. Cu titlu de exemplu, menţionăm situaţia existentă la nivelul Jandarmeriei Române a cărei activitate este reglementată prin Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi care face parte, potrivit legii, din structura organizatorică a Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică a Ministerului Afacerilor Interne. Conform acestei reglementări, inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române este numit în această funcţie de ministrul Afacerilor Interne. De asemenea, prin OUG nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, se statuează că această structură, ce face parte din Ministerul Afacerilor Interne, este coordonată de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi este condusă de către un inspector general, numit prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”, se mai menţiona în cererea de reexaminare.

    Retrimisă Parlamentului, legea a fost adoptată de forul legislativ în forma iniţială, respingând, astfel, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

    Astfel, Camera Deputaţilor a dat, pe 25 februarie 2015, votul final asupra proiectului de lege, după ce Comisia pentru apărare a propus respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma propusă de către Senat.

    Votul final a fost de 225 de voturi ”pentru”, 11 abţineri şi 101 voturi ”împotrivă”.

  • Iohannis, la bilanţul MApN: Avem nevoie de legislaţie clară, mai puţină birocraţie şi dotări

    ”În calitate de Comandant al Forţelor Armate şi de preşedinte al CSAT, voi acorda atenţia cuvenită atât problemelor ce ţin de optimizarea cadrului legislativ şi organizatoric al unei structuri de forţă eficace şi agile, cât şi de buna pregătire a Armatei şi de înzestrarea corespunzătoare a acesteia. Avem nevoie de o legislaţie clară, unitară şi coerentă, de mai puţină birocraţie şi de dotări pe măsura provocărilor actuale şi a angajamentelor noastre”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele a menţionat că participă pentru prima dată la analiza stării structurii MApN şi a aflat ce realizări şi împliniri au avut dar şi ce obiective îşi propune ministerul.

    ”Particip, astăzi, pentru prima dată în calitate de Preşedinte al României la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale. Un moment de bilanţ poate fi unul formal sau presupune un raport rece. Vă asigur însă că pentru mine nu este”, a arătat preşedintele Iohannis, precizând că pe 1 Decembrie 2014, ca preşedinte ales, a fost prezent la parada militară de la Alba Iulia, iar ca preşedinte în funcţie a asistat apoi la cea din 24 Ianuarie de la Iaşi.

    ”De fiecare dată, privindu-i pe militarii noştri, mai tineri sau mai experimentaţi, am văzut patriotism, onoare şi curaj. Sunt convins că aceleaşi lucruri le-au văzut şi milioane de români. A-ţi pune viaţa în slujba apărării ţării tale este una dintre expresiile cele mai clare şi directe ale patriotismului. Sunt momente care ne unesc şi ne inspiră. Iar dumneavoastră, militarii Armatei Române, ne faceţi, de fiecare dată, să redescoperim mândria şi încrederea în forţa naţiunii noastre şi în noi înşine”, a arătat Iohannis.

    Preşedintele României a ţinut să mărturisească şi că pentru el, în exerciţiul funcţiei de preşedinte, ”nu există moment mai emoţionant decât salutul drapelului de luptă”.

    Klaus Iohannis a mai spus că ne aflăm într-un context strategic complex, caracterizat de transformări semnificative la nivel regional şi global.

    ”În proximitatea României, acţiunile militare de tip convenţional şi hibrid reprezintă o provocare directă şi violentă la adresa fundamentelor juridice ale securităţii spaţiului european. În acest context, apartenenţa la NATO, alături de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi de statutul de membru al Uniunii Europene, reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate. Consolidarea profilului României în NATO şi UE reprezintă o prioritate esenţială şi o componentă a securităţii ţării noastre, o linie de conduită specifică bunei guvernări. Şi în acelaşi timp răspunde aşteptărilor concetăţenilor noştri”, a spus preşedintele, în discursul său.

    El a menţionat că, la 11 ani de la aderarea la NATO şi la 8 ani de la aderarea efectivă la Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să îşi consolideze ”credibilitatea strategică”.

    ”Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor strategice şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, credibilitatea reprezintă o valoare naţională importantă atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu proprii noştri concetăţeni. Credibilitatea noastră ca naţiune depinde de mai mulţi factori: continuitatea în promovarea unei politici orientată european şi transatlantic; predictibilitatea în asumarea deciziilor de politică externă, în definirea intereselor naţionale şi a obiectivelor strategice ce decurg din ele, transparenţă în conceperea politicilor publice şi în planificarea resurselor necesare implementării lor”, a mai arătat şeful statului.

  • Iohannis: Guvernul şi ministerul să asigure condiţii bune de muncă şi pensii decente militarilor

    Şeful statului a afirmat în discursul susţinut la sediul MApN că Armata este o instituţie al cărei crez, «Onoare şi Patrie», exprimă valorile fundamentale pe care se clădeşte unitatea, coeziunea şi loialitatea, mai ales în situaţiile dificile în care această instituţie fundamentală este chemată să intervină.

    ”Valoarea supremă a instituţiei dumneavoastră sunt oamenii în uniformă, femei şi bărbaţi, militarii de toate gradele, care în ţară sau în teatrele de operaţii din afara ţării îşi fac datoria, conform jurământului şi având în minte şi în suflet fidelitatea faţă de ţară. Este datoria noastră să le asigurăm un statut profesional şi social corespunzător, condiţii bune de muncă şi de viaţă, atât timp cât sunt activi profesional, dar şi pensii decente după trecerea în rezervă. Creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil trebuie să devină o preocupare permanentă a conducerii ministerului şi a Guvernului”, a arătat Klaus Iohannis.

    El a felicitat ministerul pentru rezultatele obţinute în anul 2014 şi le-a transmis celor din Armată succes în realizarea sarcinilor – deloc uşoare – pe care le au de îndeplinit anul acesta.

     

  • Steinmeier, la Cotroceni: Trebuie găsită o soluţie care să permită progrese în aderarea la Schengen

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul discuţiilor dintre Klaus Iohannis şi Frank-Walter Steinmeier, de la Palatul Cotroceni, au fost trecute în revistă stadiul şi perspectivele relaţiilor româno-germane, de ambele părţi fiind remarcată dinamica accentuată, din ultima perioadă, a vizitelor bilaterale la cel mai înalt nivel, dovadă a caracterului privilegiat al relaţiilor româno-germane.

    Preşedintele României a arătat că Germania continuă să fie cel mai important partener comercial al ţării noastre şi a pledat pentru atragerea de noi investitori, subliniind reuşitele unor mari companii germane în România, se precizează în comunicat.

    De asemenea, cu prilejul întâlnirii, au fost abordate şi teme de actualitate de pe agenda europeană, în mod deosebit situaţia ţărilor din vecinătatea estică.

    ”Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Ministrul german a menţionat că şi Berlinul acordă aceeaşi importanţă menţinerii orientării proeuropene a acestui stat. Cei doi interlocutori au discutat şi despre evoluţiile preocupante din Ucraina, precum şi despre situaţia din statele Balcanilor de Vest”, mai transmite Administraţia Prezidenţială.

    Un alt subiect aflat pe agenda discuţiilor a fost aderarea României la spaţiul Schengen. ”Oficialul german a subliniat că trebuie identificată o soluţie care să permită progrese în realizarea acestui obiectiv”, se precizează în comunicatul Preşedinţiei.

    În cursul după-amiezii, Preşedintele României se va afla la Sibiu, unde domnul Frank-Walter Steinmeier va primi titlul de cetăţean de onoare al oraşului.

    Klaus Iohannis şi ministrul de Externe al Republicii Federale Germania vor participa apoi la manifestarea festivă a Forumului Democrat al Germanilor din România, care sărbătoreşte 25 de ani de existenţă, şi la vernisajul expoziţiei “Minoritatea germană din România – trecut şi prezent în Europa unită”, de la Palatul Brukenthal.

     

  • Procuroarea Lora Constantinescu, eliberată din funcţie de Iohannis, după condamnarea la închisoare

    Semnarea decretului de eliberare din funcţie de către preşedintele Klaus Iohannis a venit după ce Lora Constantinescu, fost prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea, a fost găsită vinovată, la începutul lunii martie, de trafic de influenţă şi condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare.

    Instanţa a mai dispus în cazul Lorei Constantinescu interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cinci ani, decizia fiind definitivă.

    Preşedintele a mai semnat decretele privind eliberarea din funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Aureliei Motea, eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Ploieşti a lui Traian Logojan şi eliberarea din funcţia de judecător grad profesional de curte de apel la Tribunalul Neamţ a lui Iulian Mitrofan, pe motiv de pensionare.

    Klaus Iohannis a mai semnat luni decretul privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea, colonelului Cobiliţă Ioan, din Ministerul Apărării Naţionale şi trecerea acestuia în rezervă cu noul grad.

     

  • Iohannis l-a primit la Cotroceni pe Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe al Germaniei

    Frank-Walter Steinmeier efectuează, luni, o vizită în România, pe agenda ministrului de Externe german aflându-se întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

    Steinmeier va participa şi la inaugurarea unei noi investiţii a unei companii germane la Bucureşti.

    Preşedintele Klaus Iohannis se va afla, în cursul după-amiezii, la Sibiu, unde Frank-Walter Steinmeier va primi titlul de cetăţean de onoare al oraşului.

    Şeful statului, alături de ministrul de externe german, va participa la manifestarea festivă a Forumului Democrat al Germanilor din România, care sărbătoreşte 25 de ani de existenţă, iar la ora 16.45, la Palatul Brukenthal, va participa la vernisajul expoziţiei “Minoritatea germană din România – trecut şi prezent în Europa unită”.

  • Iohannis l-a eliberat din funcţia de consilier prezidenţial pe George Scutaru