BusinessMagazin

Tag: firme

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Isărescu: Sunt prea multe firme cu pierderi permanente şi afectează creditarea, fiind subcapitalizate

    “Numărul extrem de mare, 200.000 de întreprinderi private cu pierderi permanente, arată două probleme majore: de ce nu se respectă regulile economiei de piaţă în România? În anii 90 (…) ni s-a spus următorul lucru: concurenţa şi curăţenia pieţei sunt esenţiale, adică intrări, dar şi ieşiri. Să poţi să înfiinţezi firme, să lucreze, să fie concurenţă loială, dar să existe şi ieşiri la fel. Dacă nu face faţă sau dacă are pierderi, să poată fi radiată rapid. Păstrarea unui număr mare de societăţi cu pierderi permanente nu numai că ecranează situaţia sectorului privat, dar îngreunează chiar procesul de finanţare“, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra stabilităţii financiare, ediţia 2015.

    El a arătat că unele dintre aceste firme sunt foste societăţi de apartament, create pentru a “mişca” banii, iar altele reprezintă nereuşite familiale.

    Raportul propune şi analizarea sectorului privat, unde aproape o treime din firme au pierderi permanente, după ce 25 de ani s-a discutat despre întreprinderile de stat.

    “Discutăm de 25 de ani ce facem cu companiile de stat. Discuţiile au continuat pentru că acestea au fost o sursă de arierate, care sunt un surogat de bani. Două decenii, preocuparea principală a fost cea a întreprinderilor de stat, producătoare de arierate, care au subminat, într-un fel, politica anti-inflaţionistă a băncii centrale“, a explicat şeful BNR.

    Pierderile declarate de firme îngreunează, totodată, finanţarea de către bănci, întrucât companiile respective nu pot oferi garanţii pentru banii împrumutaţi, fiind astfel nebancabile.

    “O dezbatere pe această temă mi se pare importantă pentru că ajungem la altă problemă: în România avem multe companii private, dar sunt subcapitalizate. Cine să adune acest capital autohton? A spera că se va face capital prin credit bancar ar însemna să se decapitalizeze băncile. (…) Am avut bănci făcute de către antreprenori şi cu acest gând ascuns: luăm din bancă şi dăm la companie! Este iluzia beţivului: îmi fac restaurant să beau gratis”, a atras atenţia guvernatorul.

    Un astfel de comportament al băncilor ar afecta deponenţii, dar şi acţionarii, iar acordarea de credite firmelor falite ar face ca o parte semnificativă din fondurile băncii să se “scurgă” către acperirea creditelor neperformante.

    Isărescu a punctat că firmele pot fi capitalizate prin activele pe care le deţin, însă trebuie ţinut cont de devalorizarea acestora, sau prin fonduri europene.

    “Fondurile europene sunt donaţii. De ce se speră ca firmele să se capitalizeze cu banii băncilor şi nu se insistă pe o sursă clară de capitalizare, fondurile europene? Legătura puternică între bancher şi antreprenor ar trebui să funcţioneze: hai să luăm bani europeni! Tu te capitalizezi, iar eu te pot finanţa! Dar fiecare să îşi vadă lungul nasului, să nu creadă nimeni că va trăi super bine din această relaţie. Supravieţuirea este pe primul loc, şi nu un SUV, un yacht şi aşa mai departe”, a completat Isărescu.

  • Hainele purtate în copilărie sau obiectele vestimentare vechi pot deveni sursă de inspiraţie

    Aceasta pare să fie strategia adoptată de o serie de mici producători de jeanşi, care, pentru a putea concura cu succes cu firmele mari din domeniu, se străduiesc să creeze nişte jeanşi cât mai eleganţi, scrie Wall Street Journal.

    Creatoarea Rachel Comey, de exemplu, a lansat gama Legion, nişte jeanşi cu talie înaltă şi craci largi, care amintesc de cei din anii ‘70. Un element distinctiv al acestora este faptul că par să fi fost tiviţi şi descusuţi, creatoarea având ca sursă de inspiraţie blugii purtaţi în copilărie, scurtaţi când erau prea mari şi apoi lungiţi la loc când creştea.

    Casa AMO s-a specializat pe jeanşi care combină patina unora vechi cu croieli moderne. Alte mici companii din domeniu utilizează procedee aparte de spălare a materialului care îi dau acestuia o culoare mai frumoasă şi pot presupune până la treizeci de paşi, toţi realizaţi manual, ceea ce nu le permite să aibă o producţie mare.

    La rândul său, casa franceză Vetements foloseşte în produse sale material din jeanşi vechi, pe care creatoarea Demma Gvasalia şi echipa sau îi cumpără din magazine second-hand din Londra, Paris sau Bruxelles, după care din două perechi confecţionează una singură. Procesul este laborios, căci trebuie descusuţi vechii pantaloni, călcat materialul, croit în noua formă şi cusut. Jeanşii produşi de aceste mici firme costă de la trei sute la peste o mie de dolari în cazul Vetements.

     

  • BITSoftware anunţă optimizări şi noi funcţionalităţi pentru platforma ERP & CRM

    Această noua versiune a platformei SocrateCloud vine în primul rând cu îmbunătăţiri în zona de lucru cu proiecte pentru companiile din domeniul construcţiilor, prin integrarea cu aplicaţii specifice de devizare.

    De asemenea, au fost introduse functionalitati specifice pentru firmele care activeaza in distributie si logistica sau pentru firmele producatoare cu retea proprie de distributie si depozitare. SocrateCloud este acum 100% pregatit pentru a raspunde firmelor din distributie, care doresc sa integreze si sa automatizeze toate procesele si canalele de distributie, cu functionalitati care acopera de la aprovizionare, optimizarea stocurilor si depozitelor, gestiunea comenzilor si vanzarilor, optimizarea livrarii, controlul preturilor, marjelor si discounturilor, gestiune financiara si contabila, gestiunea serviciilor pana la analize si raportari specifice industriei.

    SocrateCloud pentru distributie include o platforma de e-Commerce B2B, pentru comunicare intre furnizori si clienti, acestia putand plasa comenzi online, urmari starea comenzilor, a facturilor, a produselor care sunt pe stoc si pot afla noutati despre produse.

    O solutie specializata de gestiune a depozitelor dezvoltata pe platforma SocrateCloud asigura managementul complet si automat al operatiunilor de depozitare, oferind trasabilitate completa, reguli personalizate, ghidare in timp real a utilizatorilor si vizualizare 3D a locatiilor din depozit.

    Noua versiune SocrateCloud vine cu noutati si in zona de vanzari, trezorerie, contabilitate, mijloace fixe, aducand un plus de eficienta in utilizarea aplicatiei si ajutand in reducerea substantiala a timpul de operare si a costurilor de detinere.

    SocrateCloud ruleaza acum şi pe IE 11 si Microsoft Edge, cele mai noi versiuni de Internet Explorer.

  • Asigurările auto se vor scumpi cu până la 15%. Care sunt motivele

    Asigurările auto se vor scumpi de anul viitor cu până la 15%, avertizează companiile de asigurări.

    Motivele invocate sunt falimentul companiei Astra, dar şi implementarea unor noi standarde europene privind majorarea capitalului firmelor de asigurări, scrie radioconstanta.ro

    Creşterea tarifelor va fi aplicată în etape, la trei sau şase luni, spun reprezentanţii companiilor de asigurări.

    La aceste scumpiri se adăugă şi cele determinate de intrarea în vigoare a directivei europene care aduce reguli mult mai stricte pentru companiile de asigurări.

    Practic, acestea vor fi obligate să îşi majoreze capitalul, iar acest lucru se va vedea şi în preţul poliţelor, scrie sursa citată.

  • Mai multe firme de arhitectură dezvoltă proiecte de locuinţe sociale

    Atunci când nu lucrează la sedii pentru mari companii, clădiri pentru aeroporturi din metropolele lumii sau proiecte rezidenţiale de lux, unele firme renumite de arhitectură îşi îndreaptă atenţia spre locuinţe sociale.

    O firmă care şi-a pus imaginaţia şi experienţa la bătaie în asemenea scop este Rogers Stirk Harbour & Partners, scrie The Guardian, care a lucrat de-a lungul timpului pentru clienţi ca Daimler, Lloyd’s, CEDO sau aeroportul Heathrow din Londra.

    Proiectul de locuinţe sociale aflat în desfăşurare presupune proiectarea şi construirea unor mici blocuri prefabricate de formă cubică reunite în complexul Y:Cube şi destinate în special tinerilor care nu-şi permit să închirieze altfel un apartament.

  • Abdullah Atas şi alte trei persoane, reţinuţi în dosarul de evaziune de 1,5 milioane de euro

    Cei patru suspecţi vor fi prezentaţi vineri instanţei cu propunere de arestare preventivă.

    Poliţiştii au descins, joi dimineaţă, la 12 adrese din Bucureşti şi Ilfov, printre care domiciliile suspecţilor şi ale asociaţilor unor firme fantomă, precum şi sediile firmelor vizate în cauză şi punctele de lucru ale acestora.

    Surse din Poliţie au declarat că printre firmele percheziţionate este şi cea a lui Abdullah Atas, Atas Light, care are mai multe magazine cu corpuri de iluminat.

    Pe numele a 18 persoane au fost emise mandate de aducere, fiind cercetate pentru evaziune fiscală.

    Suspecţii au fost audiaţi la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 5, dosarul fiind instrumentat de Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Abdullah Atas a fost scos din Arestul Poliţiei Capitalei şi dus în faţa anchetatorilor, în dosarul de evaziune fiscală.

    “Ofiţerii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instrumentează un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, faţă de cinci cetăţeni turci, administratori a trei societăţi comerciale, ce deţin o poziţie importantă pe piaţa românească, în comerţul cu obiecte şi corpuri de iluminat”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, cei cinci administratori de firme au introdus în ţară, din spaţiul extra şi intracomunitar, cantităţi importante de obiecte şi corpuri de iluminat, pe care le-au vândut atât către alţi distribuitori cât şi prin intermediul magazinelor proprii, situate în Bucureşti şi Ilfov.

    “Pentru a se sustrage de la plata impozitului pe profit şi a TVA aferente veniturilor realizate, suspecţii au creat circuite comerciale fictive, înregistrând în contabilitate cheltuieli nereale, reprezentând fie achiziţii de la firme cu comportament de tip fantomă, fie achiziţii supraevaluate, ale întregului fond de comerţ, al unor societăţi controlate prin interpuşi şi aflate în insolvenţă sau lichidare”, a precizat Poliţia Capitalei.

    Firmele fantomă erau administrate de persoane de condiţie modestă, fără studii, unele dintre acestea având sediul în comuna Sinteşti, judeţul Ilfov şi fiind implicate şi în alte scheme evazioniste.

    În cinci ani, în contabilitatea societăţilor vizate au fost înregistrate facturi fiscale fictive în valoare de peste patru milioane de euro, fiind produs un prejudiciu bugetului de stat de 1,5 milioane de euro, susţin anchetatorii.

    Omul de afaceri turc Abdullah Atas a fost arestat preventiv în 3 august, de Tribunalul Bucureşti, fiind acuzat de omor calificat, după ce, în 2 august, a intrat cu maşina în poliţistul Gheorghe Ionescu, de la Brigada Rutieră a Capitalei, acesta decedând după aprtoape trei săptămâni, din cauza multiplelor traumatisme suferite. Anchetatorii au stabilit că Abdullah Atas avea, la momentul accidentului rutier, o alcoolemie de 1,65 la mie şi mergea cu 180 – 200 de kilometri la oră.

  • Abdullah Atas şi alte trei persoane, reţinuţi în dosarul de evaziune de 1,5 milioane de euro

    Cei patru suspecţi vor fi prezentaţi vineri instanţei cu propunere de arestare preventivă.

    Poliţiştii au descins, joi dimineaţă, la 12 adrese din Bucureşti şi Ilfov, printre care domiciliile suspecţilor şi ale asociaţilor unor firme fantomă, precum şi sediile firmelor vizate în cauză şi punctele de lucru ale acestora.

    Surse din Poliţie au declarat că printre firmele percheziţionate este şi cea a lui Abdullah Atas, Atas Light, care are mai multe magazine cu corpuri de iluminat.

    Pe numele a 18 persoane au fost emise mandate de aducere, fiind cercetate pentru evaziune fiscală.

    Suspecţii au fost audiaţi la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 5, dosarul fiind instrumentat de Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Abdullah Atas a fost scos din Arestul Poliţiei Capitalei şi dus în faţa anchetatorilor, în dosarul de evaziune fiscală.

    “Ofiţerii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instrumentează un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, faţă de cinci cetăţeni turci, administratori a trei societăţi comerciale, ce deţin o poziţie importantă pe piaţa românească, în comerţul cu obiecte şi corpuri de iluminat”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, cei cinci administratori de firme au introdus în ţară, din spaţiul extra şi intracomunitar, cantităţi importante de obiecte şi corpuri de iluminat, pe care le-au vândut atât către alţi distribuitori cât şi prin intermediul magazinelor proprii, situate în Bucureşti şi Ilfov.

    “Pentru a se sustrage de la plata impozitului pe profit şi a TVA aferente veniturilor realizate, suspecţii au creat circuite comerciale fictive, înregistrând în contabilitate cheltuieli nereale, reprezentând fie achiziţii de la firme cu comportament de tip fantomă, fie achiziţii supraevaluate, ale întregului fond de comerţ, al unor societăţi controlate prin interpuşi şi aflate în insolvenţă sau lichidare”, a precizat Poliţia Capitalei.

    Firmele fantomă erau administrate de persoane de condiţie modestă, fără studii, unele dintre acestea având sediul în comuna Sinteşti, judeţul Ilfov şi fiind implicate şi în alte scheme evazioniste.

    În cinci ani, în contabilitatea societăţilor vizate au fost înregistrate facturi fiscale fictive în valoare de peste patru milioane de euro, fiind produs un prejudiciu bugetului de stat de 1,5 milioane de euro, susţin anchetatorii.

    Omul de afaceri turc Abdullah Atas a fost arestat preventiv în 3 august, de Tribunalul Bucureşti, fiind acuzat de omor calificat, după ce, în 2 august, a intrat cu maşina în poliţistul Gheorghe Ionescu, de la Brigada Rutieră a Capitalei, acesta decedând după aprtoape trei săptămâni, din cauza multiplelor traumatisme suferite. Anchetatorii au stabilit că Abdullah Atas avea, la momentul accidentului rutier, o alcoolemie de 1,65 la mie şi mergea cu 180 – 200 de kilometri la oră.

  • Insecurităţile companiilor de securitate

    Puţină lume ştie că în Bucureşti agenţii de pază sunt pe locul doi în topul celor mai importante ocupaţii, mai mulţi fiind doar lucrătorii comerciali; cu totul în România lucrează în această industrie peste 100.000 de oameni, angajaţi în peste 1.600 de companii. Campania anticorupţie a autorităţilor, dar şi o serie de schimbări economice sau de natură legislativă cern piaţa, rezultatul fiind o creştere a tarifelor, o reducere a personalului şi o scădere a numărului de companii.

    Viaţa va traversa o perioadă de schimbări, din două cauze. Mulţi dintre proprietarii de firme de pază au în prezent probleme cu legea, fapt care va scoate de pe piaţă o serie de astfel de companii, iar pe de altă parte firmele se vor simţi îndemnate să respecte legislaţia fiscală, lucru pe care până acum unii îl ignorau, de unde şi problemele cu legea despre care vorbeam.

    În cele din urmă modul de calcul al preţurilor se va schimba, la fel ca şi abordarea în privinţa serviciilor de securitate; dacă până acum era considerat un serviciu ieftin, pe care aproape oricine şi-l putea permite, acum preţurile cresc, pentru că nu mai este loc pentru evaziune, iar preţurile mici erau posibile tocmai pentru că nu erau respectate legislaţia fiscală şi cea a muncii“, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS), care este şi preşedinte al Federaţiei Serviciilor de Securitate.

    Şi operatorii care au rămas pe piaţă, dar şi clienţii, spune Badea, îşi dau seama că livrarea de servicii de securitate la preţuri nesustenabile induce atât riscuri legale, cât şi de calitate a serviciilor oferite. A doua circumstanţă la care se referă Badea este salariul minim pe economie, care a crescut în ultimii ani cu 30  – 40%, de la 800 de lei la 1.200 de lei. „Serviciile de securitate merg în general pe salariul minim pe economie, pentru că tarifele practicate nu sunt de natură să suporte o creştere a salariilor. Motivele sunt competiţia, piaţa fragmentată, o serie întreagă de alte cauze. Şi atunci vom avea o presiune pe preţuri, pentru creşterea lor, fapt care se vede deja în piaţă, unde tarifele, după cea mai recentă mărire a salariului minim pe economie, au crescut cu circa 15%. Beneficiarii erau obişnuiţi cu servicii ieftine, iar bugetele lor de securitate nu erau gândite pentru creşteri constante şi continue. La presiunea furnizorilor probabil că vor răspunde cu o reducere a nivelului de servicii“, spune Badea. Pe de altă parte, reducerea cantitativă nu poate să treacă dincolo de menţinerea unor măsuri de securitate care să ţină riscul la un nivel acceptabil; clienţii trebuie să îşi păstreze nivelul de securitate în zona acceptabilului, dar fără să depăşească bugetele în mod semnificativ.

    Cum s-ar putea adapta companiile la noua situaţie? GSS lucrează de mult timp în sectorul petrolier şi a integrat serviciile de pompieri în securitate. Am constatat că există nişte sinergii între cele două servicii, pe care le puteam valorifica. Este vorba de un nou model al serviciului integrat, astfel încât la sfârşitul acestui proces să ai un nivel de siguranţă pe partea de incendiu, dar şi un nivel de risc acceptabil pe partea de securitate, construite cu optimizări care să ducă la reduceri de costuri şi la creşterea eficacităţii serviciilor“. Practic GSS are un management integrat, care administrează ambele servicii; mai mult, pompierul poate contribui la la supravegehre, iar agentul de pază poate asigura o primă intervenţie în cazul unui incendiu. Compania a investit într-o platformă digitală care include sistemul de detecţie a eventualelor pătrunderi în unitate, dar şi sistemul de detecţie a incendiilor.

    Platfoma ajută la gestionarea forţei de reacţie, practic sunt perechi de ochi şi perechi de braţe suplimentare, care pot acţiona, şi nu haotic, ci coordonate de respectiva platformă, un soft de management integrat al serviciilor de securitate şi împotriva incendiilor. Şi agenţii de securitate, dar şi pompierii au fost dotaţi cu camere care transmit live de la locul intervenţiei către dispecerat, iar managerul poate să decidă dacă trebuie să angajeze alte resurse sau ce substanţe trebuie folosite la stingerea incendiilor.“

    Cel mai ieftin nu înseamnă cel mai bun.

    Între 2013 şi 2014 numărul agenţilor de pază a scăzut cu 29.000, din cauza scăderii bugetelor de securitate şi a creşterii preţului forţei de muncă. Federaţia Serviciilor de Securitate reprezintă cam 35% din angajaţi din cei circa 100.000 din sistem, dar cam 65% din cifra de afaceri totală, pentru că în asociaţie au intrat firmele mari.

    Achiziţiile publice de servicii de securitate reprezintă cam 50% din toată piaţa şi se fac, spune Badea, în baza criteriului preţului celui mai mic. „Sunt 1.600 de firme de securitate, pe o piaţă foarte fragmentată. Există tendinţa de a reduce preţul la cel mai scăzut nivel posibil, iar scăderile acestea nu mai pot avea loc fără nerespectarea legislaţiei, pe partea de muncă, pe partea de fiscalitate sau pe partea de legislaţie specifică. Au fost destul de mulţi care, din dorinţa de a câştiga licitaţii, au mers dincolo de ce se putea face în mod legal. Au existat tot felul de scheme de evaziune: se «înnegreau» banii, de exemplu, adică o firmă care încasa foarte mulţi bani îşi achiziţiona nişte servicii fictive, de unde scotea bani şi plătea angajaţii din sacoşă, fără să urmeze circuitele financiare normale. Sunt firme mari care au făcut aşa, primele trei ca cifră de afaceri din ţară sunt în această situaţie. Foarte mulţi proprietari şi administratori, de ordinul zecilor, au fost puşi sub acuzare“, spune Gabriel Badea.

     

     

  • KeysFin: Numărul firmelor mari care intră în insolvenţă creşte, deşi totalul insolvenţelor scade

    “Insolvenţa, «cancerul» de care suferă economia românească, are efecte perverse. Deşi, în statistici, numărul cazurilor de insolvenţă este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situaţie alarmantă – tot mai multe firme cu afaceri de peste un milion de euro îşi declară incapacitatea de plată. Mai mult chiar, avem de patru ori mai multe firme în insolvenţă decât ţările din jur”, potrivit economiştilor KeysFin.

    Peste 4.700 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele şase luni, în scădere cu 55,98% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

    Cel mai mare număr de companii intrate în insolvenţă, 1.076, a fost înregistrat în municipiul Bucureşti, în scădere cu 50,7%, în primele şase luni comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014.

    Pe următoarea poziţie se situează judeţul Bihor, cu 303 companii în insolvenţă (în scădere cu 62,91%, Timiş cu 284 firme (-40,96%) şi Maramureş cu 276 (în creştere cu 10,74%), de altfel singurul judeţ în care numărul insolvenţelor a crescut faţă de anul trecut.

    Cifrele oficiale mai arată că, din punct de vedere al riscului insolvenţelor, cele mai sigure judeţe sunt Călăraşi, Harghita, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Sălaj şi Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri.

    “Datele statistice arată promiţător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvenţelor”, se arată într-un comunicat al agenţiei.

    Codul insolvenţei a ridicat valoarea-prag a creanţei şi a dublat termenul după împlinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile.

    “Astfel că legislaţia a făcut o adevărată curăţenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici. Experţii în insolvenţă ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece”, afirm[ analiştii KeysFin.

    Potrivit acestora, marea problemă este că a crescut numărul insolvenţelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie.

    “Scăderea incidenţei procedurilor de insolvenţă se înregistrează, într-adevăr, în randul societăţilor comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depăşeşte 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeaşi perioada a anului anterior (170 de societăţi)”, afirmă avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo.

    În opinia sa, dacă IMM-urile au ajuns în insolvenţă în perioada 2010-2014 mai ales din cauza imposibilităţii de a-şi asigura cash-flow-ul, societăţile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadenţări ale creditelor, perioade de graţie sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeaşi perioadă.

    “De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest «air-bag» financiar ar putea să îşi diminueze efectul”, a mai spus expertul.

    Potrivit statisticilor, media incidenţei insolvenţei în România este de 45 de cazuri la 1.000 de firme active, de patru ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detaşat, topul insolvenţelor în Europa de Est.

    În materie de riscuri pe termen mediu şi lung, specialiştii au în vizor, în principal, firmele din domeniul construcţiilor.

    “Ca efect al crizei economice, multe societăţi din domeniul construcţiilor au ramas în patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achiziţionate la un cost ridicat. Întreţinerea acestor imobile implică costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuată pentru societăţile care nu vor reuşi să vândă aceste bunuri”, a explicat avocatul Diana Deleanu.

    Ea spune că mulţi oameni de afaceri se feresc de firmele în incapacitate de plată, întrucât se tem că vor fi atraşi la rândul lor în “hora insolvenţelor”.

    “Percepţia generală în România este că insolvenţa este pasul sigur către faliment, ceea ce este complet falsă. Dovadă că numărul reorganizărilor de succes din România, deşi încă mic, este în continuă creştere, iar conceptul de acordare a unei noi şanse debitorului onest prin procedura insolvenţei consacră rolul acesteia de ‘umbrelă protectoare”, afirmă analiştii KeysFin.

    KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business pe piaţă românească.