BusinessMagazin

Tag: educatie

  • ANIS previzionează o creştere de 11% pentru industria de software şi servicii IT în următorii trei ani

    Estimarea de creştere a cifrei de afaceri pentru industria de software şi servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).
    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS. Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Educaţie pentru noua lume

    Pentru oricine este familiarizat cu conferinţele TED, Sir Ken Robinson nu mai are nevoie de nicio prezentare, pentru că speech-ul său „Do schools kill creativity?“, înregistrat în 2006, este cel mai vizionat, cu 35,5 milioane de accesări. În ultimul deceniu, Robinson a devenit o voce influentă în educaţia mondială, insistând pentru modificarea sistemului de învăţământ, astfel încât creativitatea, însuşire de bază a omului, de oriunde ar fi acesta, din Nordul bogat sau Sudul sărac, să devină principalul pilon al pregătirii elevilor.

    Aceasta într-o perioadă în care sistemul educaţional este dominat de standardizare şi de un soi de mecanicism care duce la apariţia de roboţei pentru complexul financiar şi industrial. „Şcoli creative“ vorbeşte despre schimbarea necesară a acestui sistem, o schimbare bazată pe pe credinţa în valoarea individualului, pe dreptul la autodeterminare, pe potenţialul oamenilor de a evolua şi de a trăi o vaţă decentă şi pe importanţa responsabilităţii civice şi a respectului pentru alţii. Pentru că toate cele enumerate sună prea sec, iar stilul lui Robinson este unul mult mai vioi şi mai degajat, cartea conţine istorioare din care poţi trage concluzii şi care pot fi folosite drept exemple, dar conspectează şi rapoarte guvernamentale sau studii academice legate de evoluţia şi problemele sistemului educaţional.

    Sigur, lumea roboţeilor nu este obişnuită cu astfel de abordări, aşa că am văzut şi critici: pe goodreads.com, de exemplu, domnului Sean cartea i se pare o adunătură de „anecdote şi idei şi nu de cercetări şi rezolvări“, şi o ţine tot aşa, cu toate că la urmă de tot recunoaşte că şi-a însuşit ideea lui Robinson cum că sistemul educaţional trebuie să creeze oameni care ştiu ce să facă atunci când nu ştiu ce să facă. Sigur că numărul celor care nu sunt foarte încântaţi de carte este mult mai redus decât al celor care o apreciază, ceea ce înseamnă că sub metalul roboţeilor se află, totuşi, materie cenuşie şi sânge cald, omenesc.

    Pentru Robinson predatul este o artă şi spune undeva în carte că educaţia este un proces viu, comparabil cu agricultura: grădinarii ştiu că nu ei fac plantele să crească şi nu ei prind rădăcinile, nu lipesc frunze şi nu colorează petale; planta creşte singură, iar un grădinar bun creează doar condiţiile cele mai bune pentru aceasta. Pare ceva simplu, logic şi elementar, dar vom putea lesne constata că în sistemul educaţional numărul profesorilor care creează condiţii propice pentru învăţare este muuult mai redus decât al celor care lucrează „la bandă“, încercând să lipească rădăcini, frunze şi petale. Programa convenţională se bazează pe un număr de materii distincte, despre care se crede că sunt, în mod evident, importante, iar aceasta este una dintre probleme şi un punct de plecare pentru schimbare: ce anume învăţăm şi cum folosim ceea ce învăţăm?

    Ken Robinson vorbeşte de crearea de competenţe fundamentale, opt la număr: curiozitatea – abilitatea de a pune întrebări şi de a explora felul în care funcţionează lumea, creativitatea – abilitatea de a genera noi idei şi de a le pune în aplicare, critica – abilitatea de a analiza informaţii şi idei şi de a formula argumente şi raţionamente logice, comunicarea – abilitatea de a exprima gânduri şi sentimente, clar, într-o varietate de medii şi forme, colaborarea – abilitatea de a lucra constructiv cu alţii, compasiunea – abilitatea de a fi empatici cu alţii şi de a ne comporta în consecinţă, calmul – abilitatea de conectare cu viaţa interioară a simţirii şi dezvoltarea unei stări de armonie personală şi echilibru, dar şi spirit civic  – abilitatea de implicare constructivă şi societate şi de participare la procesele care o susţin. O astfel de ordonare mi se pare esenţială, deşi greu de realizat, pentru că anii de domnie şi ecuaţiile şi anatomia mi se par incompatibile cu cele enumerate mai sus, iar a încadra astfel de principii într-o curriculă se poate dovedi o acţiune extrem de anevoioasă. Dar măcar şi încercăm, şi să cerem şi sistemului de învăţământ asta.
     

  • Ministerul Educaţiei: Salariile personalului din sistemul public de învăţământ vor fi majorate cu 15 la sută începând cu 1 decembrie 2015

    Sursa citată precizează, într-un comunicat transmis MEDIAFAX, că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate miercuri de Guvern, salariile personalului din sistemul public de învăţământ vor fi majorate cu 15 la sută începând cu 1 decembrie 2015.

    Ministerul Educaţiei precizează că de această creştere a salariilor vor beneficia 359.810 de cadre didactice, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

    Potrivit actului normativ, începând cu 1 decembrie se majorează cu 15 la sută faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie a acestui an, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar de stat, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare.

    “De această majorare vor beneficia, de asemenea, angajaţii din Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi personalul nedidactic din celelalte unităţi aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice”, se arată în comunicat.

    De asemenea, începând cu aceeaşi dată, sporurile şi indemnizaţiile care nu fac parte din salariul de bază al personalului din învăţământ se majorează cu acelaşi procent, de 15 la sută, în măsura în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    “Măsura adoptată de Guvern are un impact financiar estimat pentru anul 2016 la 1,666 miliarde de lei”, se arată în comunicat.

    Angajaţii din învăţământul preuniversitar şi universitar au mai beneficiat în anul 2015 de alte două majorări salariale: cu cinci la sută, începând cu luna martie, şi cu încă cinci la sută, din luna septembrie.

    O altă prevedere inclusă în actul normativ adoptat de Guvern are ca scop evitarea blocării derulării proiectelor finanţate din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), proiecte care implică derularea unor lucrări de investiţii.

    În acest sens, noua reglementare stipulează că documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor, proiectelor sau categoriilor de investiţii care se finanţează, potrivit legii, din fonduri externe nerambursabile prin POS CCE, aferente perioadei de programare 2007-2013, se aprobă de către ordonatorii principali de credite, indiferent de valoarea acestora.

    Prevederea se va aplica obiectivelor, proiectelor sau categoriilor de investiţii care se finanţează astfel încât să fie eligibile la rambursare din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2007-2013 (adică 31 decembrie 2015).

    Guvernul Ponta, reunit miercuri în ultima şedinţă, a majorat salariile din Educaţie, astfel încât întreaga mărire prevăzută în acordul semnat cu sindicatele din acest domeniu să fie de 25 la sută, la 1 decembrie, premierul demisionar apreciind că cineva i-a atras atenţia că trebuie adoptat acest act normativ.

    “Astăzi am vrut să facem şedinţă să vă mulţumesc, dar şi să nu lăsăm ceva din ceea ce am făcut nefinalizat. Noroc că au fost alţii mai atenţi şi mi-au atras atenţia că trebuia să adoptăm şi actul normativ în baza acordului pe care l-am semnat cu cei din Educaţie. Îl adoptăm acum, în această şedinţă. În acest fel, Sănătatea şi Educaţia primesc ceea ce trebuiau să primească demult”, le-a spus Ponta miniştrilor, miercuri, în ultima reuniune a Guvernului.

  • Fonduri de peste 36.000 euro în 3 luni pe Sprijina, platforma de crowdfunding

    Românii care şi-au înscris proiectele şi cauzele pe Sprijina.ro, cea mai nouă platformă de crowdfunding din România, au primit finanţare totală de peste 36.000 euro, de la lansarea platformei, în luna iulie a acestui an.

    Printre proiectele care au avut un impact puternic în rândul susţinătorilor este cel al unei maramureşence, care a obţinut finanţare de 128% în prima zi de prezenţă pe platformă.

    Conform datelor Sprijina.ro, de la lansarea platformei până în prezent, au fost finanţate 139 de proiecte din diverse domenii, de la educaţie şi cauze sociale la sport şi antreprenoriat. Acestea au atras peste 1.200 de donaţii, care au generat fonduri totale de mai mult de 36.000 euro. 

    În prezent, pe Sprijina.ro sunt înscrise 15 proiecte active, care îşi caută finanţare, precum şi alte 44 de proiecte, în stadiul de draft şi promovare, urmând a fi publicate. Numărul userilor cu profile aprobate pe platformă a depăşit pragul de 1.000, crescând cu 60% în ultimele 2 luni.

    ”Rezultatele extraordinare ale acestui proiect demonstrează, încă o dată, importanţa pregătirii şi promovării corecte în obţinerea finanţării. Iniţiatoarea a creat un proiect de sezon, a dezvoltat foarte bine partea de recompense  şi l-a comunicat în rândul publicului ţintă încă din primele clipe”, a declarat Remus Pakei, Project Manager Sprijina.ro.

  • Un cuplu face zeci de milioane de euro pe an din cursuri de training. Au birouri în mai mult de 600 de oraşe

    Dilshad şi Barinder Hothi sunt co-fondatori al Knowledge Academy, companie ce oferă mii de cursuri de training peste 200 de ţări. Vor să transforme compania într-un “Amazon al educaţiei”, informează BBC.

    “Cursurile noastre online sunt tradiţionale, exact la ceea ce te-ai aştepta, însă noi avem şi locaţii unde o persoană poate să meargă să vorbească cu instructorul local despre ce problemă are. În felul acesta există şi o interacţiune umană”, spune Barinder Hothi.

    Knowledge Academy oferă cursuri atât online, cât şi ofline, iar în prezent are birouri în 650 de oraşe, localizate în 158 de ţări. Anul trecut, compania a înregistrat un venit de 20 de milioane de lire, iar profitul a fost undeva la 3 milioane de lire.

    Knowledge Academy a crescut rapid în ultimii şase ani şi este cea mai mare companie de training din lume, la momentul actual, în funcţie de numărul de cursuri oferite, peste 5.000. Până la sfârşitul anului vor să deschidă birouri în 3.000 de oraşe din 210 ţări.

    “În 10 ani vrem să devenim un nume global, precum Google sau Facebook”, declară Dilshad Hothi.

    Barinder Hothi este fiica a doi imigranţi indieni din Marea Britanie, iar Dilshad Hothi s-a născut şi a crescut în India, cei doi întâlnindu-se în Marea Britanie printr-o cunoştiinţă comună.

    Cei doi şi-au lansat afacerea în 2009, moment care nu părea să fie oportun, având în vedere criza care cuprinsese lumea întreagă. A fost o decizie foarte bună. Foarte multă lume căuta să se recalifice la momentul respectiv.

  • SALARIILE personalului din învăţământ vor fi majorate cu 15 la sută de la 1 decembrie

    Liderii federaţiilor sindicale din educaţie au discutat, luni, la Palatul Victoria, despre majorările salariale din învăţământ, după ce Guvernul a propus o creştere de 10%, de la 1 decembrie, iar sindicatele doresc o majorare de 15%, din noiembrie.

    Printre cei sosiţi la sediul Guvernului s-a numărat, din partea sindicatelor din educaţie, Anton Hadăr, de la Federaţia Naţională Sindicală “Alma Mater” şi Marius Nistor, de la Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”.

    De asemenea, la Palatul Victoria au fost prezenţi premierul Victor Ponta, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

    Liderii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au decis, în 17 septembrie, după întâlnirea cu miniştrii Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, Muncii, Rovana Plumb, Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi Dialogului Social, Liviu Pop, să amâne luarea unei decizii privind eventuale proteste, până pe data de 10 octombrie, când reprezentanţii Executivului au promis că vor şti exact care este majorarea pe care o vor aplica salariilor din educaţie şi de la ce dată, în funcţie de datele fiscal-bugetare.

    “Am solicitat reprezentanţilor din sectorul educaţional să ne păsuiască până pe data de 10 octombrie, pentru a avea toate datele din punct de vedere fiscal-bugetar ale încheierii exerciţiului pe nouă luni de zile. După ce vom avea tabloul datelor bugetare, vom putea vorbi de majorări clare ale salariilor”, a spus atunci ministrul Muncii, Rovana Plumb.

    Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ Simion Hancescu arăta că sindicaliştii au solicitat Guvernului o creştere de 15 procente de la 1 noiembrie.

    Discuţiile de atunci au avut loc după ce, în 15 septembrie, negocierile dintre premierul Victor Ponta şi liderii sindicatelor din Educaţie nu au ajuns la niciun rezultat, Guvernul propunând o majorare salarială de 10%, de la 1 decembrie, cu plata la 1 ianuarie 2016, în timp ce sindicatele au spus că doresc o creştere de 15%, din noiembrie, sau una de 20%, din decembrie.

    Solicitările sindicaliştilor din educaţie de majorare a salariilor au fost transmise guvernanţilor după ce Executivul a decis creşterea salariilor cadrelor medicale cu 25%, începând din 1 octombrie.

    Angajaţii din sistemul sanitar sunt primii bugetari care primesc salarii mărite înainte ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare.

    Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede creşteri salariale în Educaţie, Administraţie şi Sănătate, ar urma să ajungă în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă.

    Din 1 august au crescut indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, preşedinţilor Parlamentului, şefilor de servicii de informaţii, miniştrilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, şefului Secretariatului General al Guvernului şi cel al Cancelariei premierului.

    Astfel, indemnizaţiile lunare ale preşedintelui ţării, prim-ministrului şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare au fost majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net) iar salarizarea vicepremierului a fost fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, primesc o indemnizaţie lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru, conform OUG care se aşplică din august.

    Aceeaşi indemnizaţie brută de 19.055 lei este acordată şi miniştrilor-delegaţi, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor din Senat şi Camera Deputaţilor, secretarului general al Guvernului, şefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ, preşedintelui Curţii de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP şi STS.

  • Gafă incredibilă într-un manual de Cultură Civică pentru clasa a VII-a

    În şcolile din Maramureş a ajuns un lot de manuale cu evidente deficienţe de tipar. În loc de diacritice, cărţile au spaţii goale, scrie Vocea Transilvaniei.

    Este vorba despre manualul de „Cultură Civică”, scrisă de Elena Nedelcu şi Ecaterina Morar şi avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Potrivit însemnelor de pe coperta interioară a cărţii, „Manualul a fost aprobat de Consiliul Naţional pentru Aprobarea Manulalelor, în urma licitaţiei organizate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin unitatea de Coordonare a Proiectului de reformp a Înnvăţământului Preuniversitar din România. Manualul este realizat în conformitate cu programa analitică aprobată de Mninisterul Educaţiei şi Cercetării prin Ordinul nr. 5654 din 23.12.1997 şi este distribuit gratuit elevilor”.

    Cu toate că a fost supervizat de către o comisie de specialitae şi avizat de Ministerul Educaţiei, manualul este plin de greşeli iar calitatea tipăriturii este execrabilă. Imaginile sunt suprapuse, culorile neclare şi, în loc de diactriticile care lipsesc, sunt spaţii goale, notează sursa citată.

    Întrebaţi cum au permis ca astfel de manuale să ajungă în şcolile din Maramureş, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean au dat următorul răspuns: „Manualul este cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale. Are referenţi ştiinţifici şi a fost editat, am văzut, în anul 1997 şi a fost retipărit de atunci în fiecare an şcolar. Deşi manualele sunt transmisibile, un procent de până la 15% se comandă manuale noi pentru ele se deteriorează pe parcursul studiului de către o generaţie de elevi. Bănuiesc că editura a obţinut sau a câştigat licitaţia organizată de către Ministerul Educaţiei pentru că Inspectoratul Şcolar nu are nicio treabă cu licitarea manualelor. Treaba aceasta o face Ministerul Educaţiei şi manualele acreditate de Ministerul Educaţiei pot fi comandate de Inspectoratele Şcolare pe baza comenzilor pe care le depun şcolile şi în această manieră a ajuns manualul la care faceţi referire în şcolile din Maramureş”, a declarat Pavel Filip, inspectorul pentru Discipline Socio-Umane din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.

  • Asociaţia Elevilor Constanţa susţine că judeţul a rămas corigent la asigurarea calităţii educaţiei

    Preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Alexandru Manda, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că acest raport a arătat că judeţul Constanţa are multe probleme privind asigurarea educaţiei, media generală rezultată în urma acestui studiu fiind de 4,95.

    “Lansăm ultimul nostru raport – Indexul accesului la educaţie al elevilor din judeţul Constanţa în anul şcolar 2014-2015. Începem noul an şcolar cu o radiografie a situaţiei din judeţul Constanţa în anul şcolar trecut. Acest raport a fost făcut deoarece considerăm că judeţul Constanţa are o multitudine de probleme în ceea ce priveşte educaţia, iar acest raport ne-a confirmat acest lucru. Am folosit o metodologie cantitativă de mai mulţi indicatori: burse, paza instituţiilor de învăţământ, investiţii, internate şi cantine, naveta profesorilor, concursuri şcolare, activităţi recreative pentru elevi, susţinerea fondului de carte şi facilităţile pentru elevii cu dizabilităţi. În urma realizării studiului, nota pe care judeţul Constanţa a obţinut-o, media generală este de 4,95, deci în termeni şcolari putem spune că judeţul Constanţa a rămas corigent la asigurarea calităţii educaţiei pentru elevii săi”, a afirmat Alexandru Manda.

    Potrivit studiului, cele mai multe primării nu acordă burse elevilor, unităţile administrativ-teritoriale nu asigură paza şcolilor şi există probleme în asigurarea facilităţilor pentru elevii cu dizabilităţi.

    “Din păcate, am descoperit cazuri în care există unităţi de învăţământ fără bibliotecă şcolară sau o bibliotecă şcolară cu un fond de carte precar. O altă problemă foarte mare la nivelul judeţului este asigurarea burselor şcolare pentru elevi, după cum ştiţi legea obligă unităţile administrativ-teritoriale (UAT) să asigure burse şcolare pentru elevi. O altă problemă foarte importantă este asigurarea pazei pentru elevi şi profesori. De cele mai multe ori UAT-urile nu asigură paza unităţii de învăţământ, urmând ca elevii să asigure costurile pentru o firmă specializată de pază, aşa-numitul fond de pază. O altă problemă generalizată la nivelul judeţului este lipsa de cantine pentru elevi. Chiar dacă legea nu obligă primăriile să asigure acest lucru, noi considerăm că elevii au nevoie şi au dreptul legitim la o masă caldă. O altă problemă este asigurarea accesului pentru persoanele cu dizabilităţi. Legea obligă instituţiile publice să aibă rampe pentru persoanele cu dizabilităţi, dar la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Constanţa există această problemă, neexistând facilităţi pentru persoane cu handicap fizic”, a explicat preşedintele Asociaţiei Elevilor.

    În urma acestui studiu, nicio comunitate locală din judeţ nu a reuşit să obţină nota 10, cel mai bun rezultat fiind obţinut de comuna Mihai Viteazu – nota 9 pentru că asigură toate serviciile şi facilităţile evaluate în cadrul raportului, cu excepţia cantinei şi internatului.

    Comunele Ostrov, Peştera, Ciocârlia şi oraşul Eforie sunt următoarele patru unităţi administrativ-teritoriale în acest top, cu nota 8, toate oferind un grad ridicat de servicii şi facilităţi destinate asigurării accesului la educaţie al elevilor.

    Există 11 comunităţi locale care au obţinut nota 7 (Costineşti, Mangalia, Istria, Nicolae Bălcescu, Corbu, Băneasa, Murfatlar, Cumpăna, Ovidiu, Topalu şi Târguşor), problemele principale constând în lipsa burselor şcolare, în unele cazuri a pazei unităţilor de învăţământ şi a serviciilor de cantină sau internat.

    La mijlocul clasamentului se află 30 de unităţi administrativ-teritoriale cu note de trecere, între 5 şi 6,99. În acest grup se încadrează şi municipiul Constanţa, cu nota 6. Problemele constatate la aceste comunităţi au fost legat de absenţa burselor, lipsa serviciilor de cantină şi internat şi, în unele cazuri, a unor resurse financiare pentru fondul de carte al şcolilor sau chiar lipsa decontării transportului profesorilor.

    Nu au luat notă de trecere 16 unităţi administrativ-teritoriale, acestea având note între 2 şi 4.

    “Cu excepţia unor mici investiţii în unităţile de învăţământ şi a decontării navetei profesorilor, aceste comunităţi nu asigură aproape nicio formă de servicii de bază sau facilităţi pentru elevi. Cu excepţia comunelor Bărăganu şi 23 August, niciuna dintre acestea nu oferă burse şcolare elevilor. Aceste comunităţi, în general subdezvoltate şi cu un nivel de trai general precar, nu pot avea şanse reale de dezvoltare şi îmbunătăţire a situaţie economice în lipsa unor investiţii reale în capitalul uman din comune”, se arată în studiul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

    De asemenea, opt unităţi administrativ-teritoriale – Limanu, Lipniţa, Pecineaga, Cuza Vodă, Cerchezu, Techirghiol, Tortomanu şi Vulturu – nu au oferit date pentru realizarea studiului, motiv pentru care au primit din oficiu nota 1.

    Alexandru Manda a spus că pentru culegerea datelor au fost folosite informaţii publice aflate pe site-urile primăriilor din judeţul Constanţa, iar în cazul în care ele au fost insuficiente sau inexistente a fost contactată telefonic instituţia respectivă şi s-au solicitat datele necesare, într-o formă oficială. Totodată, în anumite cazuri şi pentru anumiţi indicatori, au fost preluate date publice de pe site-urile unităţilor de învăţământ sau prin contactarea telefonică a acestora, în cazul în care colectarea online nu a fost posibilă în totalitate, susţin reprezentanţii Asociaţiei Elevilor.

    Activitatea de culegere a datelor s-a desfăşurat în perioada 1-10 septembrie.

    Alexandru Manda a spus că doreşte să prezinte acest studiu Ministerului Educaţiei, Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Prefecturii şi Consiliului Judeţean Constanţa şi îşi propune realizarea unui raport similar şi în anii următori.

  • Pe când o “Mafie Românească”, asemănătoare cu “Indian Mafia”?

    Aşadar, avem un val de şefi de companii de origine indiană, o schimbare semnificativă, atât de importantă încât profesorii de economie au început să o analizeze, pentru a determina ce au aceştia în plus şi de unde vine calitatea managerului indian.

    Şi nu este vorba aici numai de executivii enumeraţi mai sus; practic putem lua orice mare companie din lume şi veţi descoperi lesne în top management cel puţin un indian, dacă nu mai mulţi. În Silicon Valley un inginer din trei este de origine indiană, şi mulţi dintre ei vor rămâne în istoria tehnologiei, pentru că au inventat sau au contribuit la portul USB, procesorul Pentium de la Intel, sistemul de operare Android, browserul Chrome sau serviciul de mesagerie electronică Hotmail; probabil, practic vorbind, orice produs major din zona tehnologiei apărut în ultimele două decenii are cel puţin un naş indian.

    Cunoscătorii vorbesc despre o „Indian Mafia” – formulare care defineşte influenta reţea de ingineri, antreprenori şi executivi de origine indiană din Silicon Valley. Indian Mafia este fie şcolită în occident, fie la IIT, Indian Institutes of Technology, un grup de 19 centre de studii superioare din mai multe oraşe indiene, socotite a fi cu nimic mai prejos decât MIT, Massachusetts Institute of Technology – este cazul chiar al lui Sundar Pichai.

    Atingem aici fondul problemei: unu, de ce au indienii succes? şi doi, cum au acţionat?

    Specialiştii spun că au succes pentru că ştiu bine engleză, pentru că sunt ambiţioşi, pentru că înţeleg în mod profund pieţele emergente, pentru că au vocaţia inginerească în sânge şi pentru că sunt persoane modeste. Engleza o stăpânesc pentru că sistemul educaţional a rămas profund influenţat de cel britanic, ambiţia se traduce prin dorinţa de a-şi depăşi condiţia, de a „ieşi din sărăcie”, cunoaşterea pieţelor emergente nu mai trebuie să o explic, dar o exemplific cu Skype Translator, instrumentul pus la punct de Gurdeep Singh Pall, cu Android One – sistemul de smartphone-uri accesibile propus de Sundar Pichai pentru India – sau cu lansarea Windows 10 în Kenya, la care a participat Satya Nadella, CEO Microsoft. Vocaţia de ingineri este cumva firească, iar modestia vine din educaţie şi din felul lor de a fi – Microsoft şi Google au căpătat, influenţate de Nadella şi de Pichai, dimensiuni mult mai „umane”, companiile au devenit mult mai apropiate de angajaţi decât au fost sub Bill Gates, Steve Ballmer sau Larry Page. 

    Cum au acţionat? Pomenitul IIT a apărut în 1961, printr-o lege specială, dar prima idee a unei astfel de reţele de şcoli a apărut încă din 1946. Primul institut a fost înfiinţat în 1950; iniţial au fost şapte instituţii de învăţământ, declarate de importanţă naţională, iar în 2008 au fost adăugate alte nouă. Sunt autonome, dar supravegheate de un consiliu, iar preşedintele Indiei este, practic, liderul organizaţiei. Şi chiar dacă în topurile universităţilor realizate de occidentali indienii nu se plasează pe poziţii tocmai fruntaşe, în ansamblu organizaţia a devenit un brand, iar rezultatele se văd cât se poate de limpede tocmai prin absolvenţii pe care îi livrează lumii, foarte bine pregătiţi, trecuţi prin filtrele unor examene şi având cunoştinţe la care occidentalii nici nu visează.

    De o bucată de vreme Business Magazin a început să identifice un contingent important de executivi români care lucrează în străinătate, în occident, în Japonia, în Rusia sau în Africa. Silviu Popovici tocmai a devenit expatul român cu cel mai mare business în administrare, director general al Pepsico pentru Rusia, Ucraina şi CIS, adică pentru 12 pieţe, 36 de fabrici, 27.000 de angajaţi şi peste 300 de milioane de consumatori, Călin Drăgan îl urmează îndeaproape din Japonia, unde conduce afacerile de 4 miliarde de euro ale Coca-Cola East Japan, iar Angela Creţu a preluat recent conducerea unei regiuni de 17 ţări din poziţia de group vicepresident pentru Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul Avon; românii conduc bănci, operaţiuni industriale şi companii în multe ţări ale lumii. Totuşi, nu se poate vorbi de o „Mafie românească”, asemănătoare cu „Indian Mafia” din Silicon Valley, ceva care s-ar dovedi cât se poate de folositor pentru amărâta Românie – un corp de executivi mai eficienţi şi mai influenţi decât ambasadorii, un grup de creiere care să educe, să influenţeze, să fie invocate drept exemple că „se poate” şi care să scoată ţara asta din mlaştină.

    Glumeţii care îmi vor oferi exemple de mafioţi români reali, de hoţi adică, să se abţină.

    Restul, să recapitulăm: educaţie de top, o acţiune coerentă a autorităţilor, limbi străine, ambiţie, vocaţie şi, partea care îmi place cel mai mult, modestia, umilinţa. Pare atât de simplu şi este, în realitate, atât de complicat.

  • Propunerile de majorare a salariilor din educaţie, discutate luni la Guvern

    Discuţiile ar urma să aibă loc, cel mai probabil, de la ora 14.00, potrivit unor surse oficiale.

    Întâlnirea a fost anunţată de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a spus că luni va discuta cu reprezentanţii sindicatelor şi cu premierul Victor Ponta despre salarizarea din învăţământ. Cîmpeanu a precizat că la întâlnire s-ar putea să participe şi ministrul Muncii, Rovana Plumb, şi cel al Finanţelor, Eugen Teodorovici.

    El a menţionat că Ministerul Educaţiei nu are alte propuneri privind creşterea veniturilor angajaţilor din sistem în afară de cele legate de proiectul Legii salarizării, transmise deja Ministerului Muncii.

    Sindicaliştii spun că întâlnirea de luni nu ar fi trebuit să aibă loc, dar au solicitat-o pentru că Guvernul a făcut “o serie de erori”.

    “Această întâlnire nu ar fi trebuit să aibă loc dacă lucrurile se derulau normal şi aveau loc creşteri salariale, etapizat, pentru tot sectorul bugetat. Dar prima greşeală pe care a făcut-o Guvernul a fost că a majorat indemnizaţiile demnitarilor, a urmat apoi creşterea pentru cei din Guvern, acum pentru sănătate. Ne aşteptam ca Legea salarizării să se aplice în acelaşi timp pentru toată lumea, dar lucrurile au luat-o razna”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu.

    El a amintit că, potrivit unui acord din 2014, încheiat de sindicatele din educaţie cu Guvernul, până în anul 2017, salariile ar fi trebuit să crească cu 34 la sută.

    “Noi nu am fost împotriva măririi salariilor din sănătate, pentru că e corect ca medicii să aibă venituri mai mari, dar era corect ca lucrurile să fie făcute la pachet, chiar dacă procentul de creştere ar fi fost mai mic în educaţie. Nu ar fi fost nicio problemă. Vrem să îl întrebăm pe premier ce se mai întâmplă cu Legea salarizării, vrem să ştim exact de când se aplică”, a spus Hancescu.

    El a precizat că sindicatele, împreună cu ministrul Sorin Cîmpeanu, au formulat o serie de propuneri de modificare a proiectului Legii salarizării prezentat de Ministerul Muncii.

    “Majorarea prevăzută iniţial pentru educaţie era de 60 la sută. Am regândit puţin grila, mărind salariile pentru debutanţi, pentru că toată lumea se plânge că nu mai vor să lucreze în educaţie. (…) Ceea ce am propus însemna un plus de 10 la sută, adică o creştere a veniturilor din educaţie de 70 la sută în preuniversitar şi mai mult în universitar”, a explicat Hancescu.

    Liderul sindical a mai spus că în întâlnirea de luni se va solicita găsirea unei soluţii pentru acordarea unei majorări de 10-15 la sută a salariilor din educaţie, pentru că astfel, având în vedere că dascălii au primit cinci la sută în plus în martie şi vor mai primi tot atât din septembrie, până la sfârşitul anului ar beneficia de o creştere apropiată de cea din sănătate.

    “Doleanţa noastră este să putem primi o suplimentare de 10 – 15 la sută, eventual să se aplice o primă tranşă din Legea salarizării din acest an. Trebuie găsită o soluţie echitabilă, care să nu producă dezechilibre şi nemulţumiri”, a mai spus liderul FSLI.

    Întrebat ce se va întâmpla dacă răspunsul premierului va fi negativ, Simion Hancescu a spus că liderii vor informa membrii de sindicat şi aceştia vor decide ce vor face, dar cel mai probabil, având în vedere gradul de nemulţumire, se vor dori proteste.

    FSLI a precizat că, în acest moment, salariu minim brut pe ţară este de 1050 lei, în timp ce salariul unui învăţător debutant este de 1.115 lei brut (780 de lei net) şi al unui profesor debutant de 1.133 de lei brut (830 de lei net), iar după majorarea de 5 la sută de la data de 1 septembrie 2015 prevăzută în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, acesta va ajunge la 1.170 de lei brut (857 de lei net, n.r.) pentru învăţătorul debutant şi la 1.189 de lei brut (871 lei de net, n.r.) pentru profesorul debutant.

    Federaţia sindicală a mai arătat că, potrivit deciziei Guvernului, începând din 1 ianuarie 2016, salariul minim pe economie va fi de 1.200 de lei.

    “În aceste condiţii, este imperios necesar ca Executivul să găsească soluţii de majorare suplimentară, faţă de cea prevăzută de lege, a salariilor în învăţământ cu cel puţin 15%, înainte de această dată, astfel încât un cadru didactic să nu aibă aceeaşi salarizare cu cea a unui muncitor necalificat. Astfel, un învăţător debutant ar ajunge la 1.345 de lei brut, iar un profesor debutant la 1.367 de lei brut, cu puţin peste salariul minim brut pe economie”, susţin reprezentanţii FSLI.

    Premierul Victor Ponta a anuntaţ, marţi, la finalul discuţiilor privind sectorul sanitar, că va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru şedinţa Guvernului de săptămana viitoare privind majorarea de 25 la sută a salariilor pentru tot personalul sanitar, de la 1 octombrie.

    Victor Ponta a precizat că majorarea salarială se va face “deocamdată doar pentru medici”, anunţul fiind făcut în contextul în care profesorii şi poliţiştii au reacţionat imediat la decizia Guvernului de a creşte salariile în sistemul medical şi au cerut şi ei bani mai mulţi.

    “Atunci când a fost vorba despre măririle la profesori, pe care le primesc anul asta, medicii nu au fost contra. Acum, când avem posibilitatea, prin economii în sistem, cred că aşa este corect faţă de medici. În rest, toată lumea îşi doreşte un salariu mai mare. Deocamdată se poate doar pentru medici. Azi, cu banii pe care îi avem putem să majorăm pentru medici, aşa cum anul trecut am făcut pentru profesori. Când se poate, se poate”, a arătat premierul.