BusinessMagazin

Tag: credite

  • Când şi la ce se foloseşte dobânda anuală efectivă

    Un credit de 1.000 de lei contractat pentru o zi de la unul dintre creditorii de pe piaţă are o dobândă anuală efectivă (DAE) de 7.678%. În termeni reali, clientul va restitui la scadenţă 1.012 lei, adică 12 lei în plus faţă de suma împrumutată sau o dobândă de 1,2%. De aceea, acest indicator este mai puţin folositor în cazul creditelor pe termen scurt de ordinul câtorva luni, ci ajută mai degrabă ca instrument de comparaţie între produse finan-ciare cu caracteristici similare, pentru a afla care împrumut este mai avantajos din punctul de vedere al preţului. Dacă nu e utilizat strict pentru a compara oferte, DAE poate fi înşelător şi la creditele pe termen lung oferite de bănci.

    De exemplu, la un credit de 5.000 de lei pentru doi ani o bancă poate propune un DAE de 22,28% cu o primă rată de 242 de lei şi o sumă totală plătită în cele 24 de luni de 6.068 de lei. La o perioadă de rambursare de cinci ani, deşi DAE scade la 18,8%, suma totală rambursată băncii ajunge la 7.387 de lei. Aceeaşi sumă împrumutată pe timp de un an ar genera o rată lunară de 451 de lei, un DAE de 28%, însă suma restituită în final ar fi cea mai mică, de 5.665 de lei.

    Din exemplul citat de totuldespredae.ro, un site dezvoltat de Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorilor, deşi rezultă astfel o valoare a DAE mai mică cu cât perioada de creditare este mai lungă, costul total al creditului este de fapt mai mare pentru perioade mai lungi de timp. Viva Credit, unul dintre creditorii cu activitate în segmentul finanţărilor pe termen scurt, propune chiar exemple clienţilor săi care se tem de indicatorii care arată dobânzi anuale de mii la sută pentru sumele împrumutate.

    „Probabil aţi fost nevoit să mergeţi cu taxiul odată şi aţi plătit fără probleme 10 lei pentru o cursă de aproximativ 5 kilometri care a durat 30 de minute. Dacă tariful ar fi fost afişat 178.000 de lei pe an (aprox. 40.000 de euro) ar mai fi avut sens?“ sau „Dacă în loc să vi se spună că o cameră la hotel costă 200 de lei pe noapte vi s-ar spune că tariful este de 73.000 de lei pe an? Pare enorm, dar cu siguranţă aţi fost în vacanţă şi aţi stat câteva zile la hotel.“ Reprezentanţii IFN-urilor recomandă o atenţie mai mare asupra costului total al creditului, adică valoarea finală de restituit, un indicator mult mai uşor de înţeles chiar şi de către clienţii cu studii medii. Dacă folosim indicatorul DAE pentru a compara ofertele IFN-urilor cu cele ale băncilor, adică exact scopul pentru care a fost introdus acest indicator, este clar că cele mai scumpe credite din România rămân cele de valoare mică pe termen scurt. 1.000 de lei împrumutaţi timp de un an de la o bancă din România, deşi cele mai multe nu acordă astfel de credite, au o dobândă anuală efectivă cuprinsă între 12% la OTP Bank şi 152% la Garanti Bank, potrivit datelor conso.ro. DAE practicată de bănci este un indicator demn de luat în calcul doar dacă împrumutul contractat are dobândă fixă, o eventuală dobândă variabilă influenţată de indici ai pieţei precum ROBOR sau EURIBOR determinând ca DAE să fie valabil doar la momentul semnării contractului.

    De sine stătătoare, valoarea DAE nu este relevantă, pentru că acest indicator nu este un preţ în sensul general valabil, potrivit totuldespredae.ro, însă DAE înglobează toate costurile cunoscute solicitantului la momentul respectiv, cum ar fi dobândă, taxe, comisioane, indiferent de modalitatea în care sunt percepute de bancă. „Dacă doriţi să ne referim la justificarea diferenţei de dobândă a IFN-urilor faţă de instituţiile bancare, clienţii beneficiază de servicii suplimentare, cum sunt consultanţa gratuită in extenso pentru a înţelege toate condiţiile şi implicaţiile fiecărui tip de produs, precum şi servisarea completă la domiciliu: consultanţii noştri vizitează fiecare client pentru a completa împreună cererea de credit, pentru a aduce banii şi pentru a încasa ratele săptămânale, bi-lunare sau lunare, conform produsului, programului şi dorinţelor exprimate de aceştia“, spune Adrian Staicu, directorul de marketing al Easy Asset Management, companie care a dezvoltat brandul iCredit.

    Interesant este că, în cazul companiei Provident, 94% dintre clienţii care optează pentru împrumuturi de la 500 la 5.000 de lei aleg să plătească acasă, deşi achită în plus pentru acest serviciu sume cuprinse între 186 de lei şi 3.162 de lei. La un împrumut de 5.000 de lei, clientul care ar depune săptămânal la bancă banii din rată ar restitui după circa un an şi jumătate 7.417 lei, însă cei mai mulţi preferă să fie vizitaţi de către agenţii companiei şi să plătească la final 10.579 de lei. Vlad Şandru, directorul de comunicare al Provident, companie care oferă credite cu durată între 44 şi 78 de săptămâni, spune că banii sunt livraţi în aceeaşi zi dacă viitorul client alege serviciul mai scump, acesta fiind, de fapt, unul dintre mecanismele comerciale ale produsului.

    Dacă optează să meargă săptămânal la bancă să depună banii personal sau să îi trasfere online din cont şi nu e interesat de plata ratelor de acasă, clientul primeşte împrumutul abia în maximum zece zile. La bancă, perioada medie de acordare este şi mai mare, de 10-12 zile. „Clienţii noştri locuiesc în zone în care alte forme de finanţare nu sunt neapărat imediat accesibile. Ca principiu de business ne adresăm foarte bine clienţilor din zonele rurale, unde ei nu au acces la modalităţi moderne de plată şi nici la o sucursală bancară. (…) Transparenţa nu e o problemă pe această piaţă, câtă vreme jucătorii, mai ales cei mari, comunică în mod clar avantajele şi dezavantajele unui astfel de credit.“

    În medie, un client al Provident împrumută 1.500 de lei timp de un an şi restituie 2.770 de lei. În succesul creditelor solicitate, oficialul de la Provident mizează şi pe faptul că mulţi dintre clienţi evită să vorbească în bancă despre problemele lor financiare şi preferă să discute cu un agent în propria locuinţă. „De cele mai multe ori DAE este un indicator mai puţin important pentru cei cu care vorbim. Ei vor să ştie cât au de plată, când plătesc şi ce se întâmplă dacă nu plătesc ratele la timp. Realitatea e că oricine calculează DAE pentru perioade scurte şi valori mici va vedea nişte cifre astronomice pentru că aşa a fost gândită formula. Formula fantastică a DAE presupune în mod eronat că toţi clienţii plătesc la timp şi că tot ce încasezi întorci în piaţă cu acelaşi cost. DAE trebuie folosit pentru a compara mere cu mere, nu mere cu pere“, mai spune oficialul de la Provident.

  • Cele mai scumpe credite din România. Sute de mii de clienţi au împrumutat 500 de milioane de euro

    “Dacă aş avea resurse, 
mi-aş deschide un business ca acesta mâine, mi se pare normal să speculez o nişă profitabilă în piaţă. Problema ţine de fapt de educaţia românilor, care, după atâţia ani de luat credite, ar trebui să ştie mecanismele pe de rost, dar nu pot scăpa de tendinţa de a se întinde mai mult decât plapuma.“

    Replica vine repede. „La ăştia cred că ajung doar oamenii fără prieteni. Dacă aş avea nevoie de sume aşa mici, aş putea la orice oră să cer unui prieten. Evident că şi prietenii mei ar putea să-mi ceară mie. Fără atâta dobândă, doar pe mulţumesc! În ce lume trăim?“ Comentariile la orice articol pe tema creditelor pe termen scurt cu dobânzi mari se transformă în dezbateri aprinse între cititorii împărţiţi în două tabere: unii invocă dobânzi enorme practicate în mod abuziv, referindu-se la indicatorul DAE (dobândă anuală efectivă) de 100%, 1.000% sau mai mult, în timp ce alţii îi acuză pe cei împrumutaţi că devin clienţii IFN-urilor fără să aibă cu adevărat nevoie de bani.

    Cele două şabloane de gândire sunt contrazise de puţinii comentatori neimplicaţi, observatori ai unei pieţe unde reglementări de bază lipsesc, iar clienţii sunt ademeniţi să cumpere produse de creditare fără să cunoască rostul acestora. Instituţiile financiare nebancare au speculat în anii de criză un segment de piaţă de care băncile s-au ferit, pentru că obţin beneficii suplimentare din credite de valoare mare acordate pe termen lung şi pentru că profitul consistent generat de credite cu valoare mică pe termen scurt vine numai dintr-un portofoliu numeros, de zeci sau sute de mii de clienţi. Piaţa împrumuturilor acordate acasă la client în aceeaşi zi cu cea a solicitării este astăzi concurată de jucători dispuşi să ofere bani în două ore, oriunde în România, fără ca potenţialul client să vadă la faţă vreun angajat al instituţiei.

    Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invenţiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienţi şi adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, organizaţie unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piaţa creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 şi de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituţiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienţii care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau şcoala profesională, iar unul din şapte şi-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaţilor câştigă între 500 şi 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.

    „Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituţiile de credit tradiţionale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condiţiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opţiune decât microcreditarea. BNR şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilităţile de abuz, în condiţiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puţin familiarizate cu terminologia contractelor de credit şi cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.

    Business Magazin a discutat cu toate părţile implicate în procesul de creditare pentru a afla cum funcţionează piaţa creditului cu valoare mică şi dobândă mare, ce puncte vulnerabile permit abuzuri şi cine reglementează dobânzile şi regulile jocului.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE ->

  • Dolarul şi francul elveţian ar putea trece de 5 lei în 2015, în timp ce cursul leu-euro va rămâne stabil

    Francul a început raliul în ianuarie, cotaţia dintre leu şi moneda elveţiană atingând valori record după ce banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul de 1,2 franci pentru un euro. Francul elveţian a crescut atunci cu peste 20% în numai câteva zile, iar cursul a atins un vârf de aproape 4,6 lei/franc elveţian în a doua jumătate a lunii ianuarie. Ulterior, cotaţiile au scăzut spre 4,1 lei, dar cursul este în continuare cu circa 12% peste nivelul din decembrie. Debitorii în franci suportaseră deja o apreciere a monedei elveţiene cu 60% la începutul crizei, iar mulţi au ajuns să plătească acum rate duble faţă de cele ini-ţiale.

    Primăvara a venit cu un nou episod de volatilitate pe piaţa valutară. Dolarul a început să accelereze în martie, cursul trecând  în premieră peste pragul de 4 lei/dolar. Faţă de acum un an moneda americană a câştigat 30%. Dolarul se mai ap-ropiase de pragul de 4 lei şi la jumătatea lunii ianuarie, dar atunci nu a reuşit să treacă peste acest nivel, iar în săptămânile următoare chiar a consemnat o tendinţă de depreciere. În martie însă, dolarul a urcat puternic şi a depăşit până şi francul elveţian la cursul BNR.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Stocul creditelor în valută acordate persoanelor fizice era în noiembrie de echivalentul a 62 mld. lei (14 mld. euro), din care aproape 84% erau împrumuturi acordate în euro şi 15,7% reprezentau finanţările în franci elveţieni, potrivit datelor BNR. Creditele în dolari americani reprezentau numai 0,5%.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în valută, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză.
    Raiffeisen Bank anticipează un curs de 4,45 lei/euro pentru jumătatea acestui an şi de 4,40 lei/euro pentru sfârşitul anului. Cotaţia leu/franc va rămâne în jurul pragului de 4, în timp ce cursul leu/dolar ar urma să ajungă în iunie la 4,45, iar în de-cembrie la 4,9 lei/dolar, în viziunea Raiffeisen Bank. „În scenariul nostru de bază ne aşteptăm la o evoluţie stabilă a cursului leului faţă de euro. Cu toate acestea, episoadele de volatilitate sunt foarte posibile, generate atât de factori externi, cât şi interni“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Pe plan intern, eventualele tensiuni la nivel politic şi în relaţia cu FMI/CE ar putea crea volatilitate în pieţele financiare lo-cale. În particular, materializarea propunerilor recente legate de noul Cod fiscal ar putea atrage deraierea şi de jure a acor-durilor cu FMI/CE, şi în mod special o reacţie negativă din partea Comisiei Europene. Factorii externi sunt legaţi de evoluţia evenimentelor din Grecia şi Ucraina, dar şi de modul cum FED-ul american va gestiona procesul de normalizare a dobânzilor în SUA, în opinia economistului-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşteptările BCR sunt pentru un curs leu/euro tranzacţionat în jurul unei valori medii de 4,45, iar grupul Erste anticipează pentru sfârşitul anului un curs EUR-CHF în jur de 1,13 şi un curs EUR-USD în jur de 1,04, ceea ce sugerează rate de schimb potenţiale pentru leu/franc şi leu/dolar: respectiv 3,94 şi 4,28, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
    „Episoadele de volatilitate cred că sunt posibile şi vor fi cauzate mai degrabă de evoluţiile din regiune, precum cele legate de relaţia Greciei cu zona euro sau de Ucraina.

    Devalorizarea leului faţă de franc şi dolar influenţează diferit actorii economici. Astfel, cei care au credite în franci şi dolari vor avea rate de plată în creştere, în această categorie intrând şi România pentru obligaţiunile denominate în dolari. În ceea ce priveşte comerţul exterior, impactul major va veni din partea aprecierii dolarului care va face importurile de hidrocarburi mai scumpe, iar exporturile spre SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, de obicei denominate în dolari, mai competitive“, susţine Radu Crăciun.

    În scenariul macrofinanciar central, Banca Transilvania previzionează o medie anuală pentru cursul leu/euro de 4,42 în 2015 şi de 4,39 în 2016. „Din perspectiva termenului mediu ne aşteptăm la o apreciere uşoară a leului în raport cu moneda unică europeană, pe fondul intrării economiei interne într-un nou ciclu investiţional, cu impact asupra direcţiei de circulaţie a fluxurilor financiare internaţionale“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
     

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în februarie cu 3,7% anualizat

    “Soldul creditului neguvernamental în lei acordat de instituţiile de credit s-a majorat la 28 februarie 2015 cu 7,1% (6,7% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014 pe seama majorării cu 16,5%(16% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,8% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,6%)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Faţă de ianuarie 2015, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,1% (-0,4% în termeni reali) până la nivelul de 210,22 miliarde lei. Creditul în lei s-a majorat cu 0,7% (0,3% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,5%).

    Creditul guvernamental a crescut în februarie, comparativ cu ianuarie, cu 5%, până la 91,17 miliarde lei, şi cu 8,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus cu 0,6% în februarie faţă de ianuarie, până la nivelul de 228,8 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 0,2%, până la 87,21 miliarde lei. La 28 februarie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5% (6% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 2,6%, până la 63,53 miliarde lei. La 28 februarie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 7,7% (7,3% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 0,2%, până la nivelul de 78,07 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,3 %, până la 17,59 miliarde euro).

    Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 4,6%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,6 % (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 0,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 1,9%).

  • Guvernul discută un proiect privind conversia creditelor, cu discount 15% şi garanţii de stat

    Pe agenda şedinţei de Guvern se afla un proiect de ordonanţă de urgenţă privind programul de protecţie a populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociate expunerii la creditele în valută. La cererea premierului, ordonanţa de urgenţă a fost transformată în proiect de lege, care urmează să fie discutat în Parlament.

    Proiectul include valutele care s-au apreciat cu peste 50% faţă de leu de la momentul acordării creditului. Băncile ar urma să acorde un discount de 15% din valoarea în lei după conversie, iar creditul să fie garantat în proporţie de 50% de către stat, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Potrivit acestora, băncile şi-au dat acordul de principiu pe proiectul de lege şi se aşteaptă şi acordul BNR.

    Discuţiile pe noua soluţie luată în calcul de Finanţe au început în prima parte a lunii februarie, când ministrul Darius Vâlcov, care a demisionat între timp, s-a întâlnit cu băncile care au dat credite în franci elveţieni. La acel moment, Vâlcov a precizat doar că “se lucrează la un produs nou”.

    Ulterior, reprezentanţi ai băncilor în cauză au afirmat că este vorba despre o schemă de conversie în lei a creditelor în franci, cu discount, iar statul să garanteze pentru 50% din soldul rămas, în condiţiile în care valoarea garanţiilor aferente creditelor s-a redus la circa jumătate.

    Cele mai multe instituţii de credit care au participat la discuţii nu au primit propunerea lui Vâlcov cu entuziasm, susţinând că reducerile de datorie care ar urma să fie aplicate trebuie aprobate de acţionari.

    Discuţiile pe “noul proiect” au fost îngheţate o perioadă, după cum afirma ministrul Finanţelor la sfârşitul lui februarie, întrebat fiind în ce stadiu se află cu această variantă. El spunea la acel moment că băncile nu au fost de acord cu schema propusă.

    Săptămâna trecută, Vâlcov a meţinonat că proiectul este în lucru la minister, într-o formă avansată, lucrându-se împreună cu reprezentanţi ai băncilor şi ai BNR.

    Pe de altă parte, Banca Naţională a creat cadrul necesar băncilor pentru a realiza conversiile în lei fără a cere garanţii suplimentare, chiar dacă acestea nu mai acoperă creditul, prin modificarea a două regulamente. Cu alte cuvinte, conversia nu va fi tratată ca un credit nou, ci mai mult ca o restructurare.

    Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.

    Clienţii cu creditele în franci au invitat băncile la negocieri, alături de reprezentanţi ai Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Acestea ar urma să aibă loc la sediul ANPC, care şi-a asumat rolul de mediator, în cursul lunii aprilie, pentru prima săptămână fiind programate întâlnirile preliminare.

    Cele şapte bănci invitate Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank.

    Clienţii vizează reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

  • Vânătoarea de neperformante

    Banca Naţională cere astfel băncilor şi IFN-urilor să declare suplimentar date referitoare la expuneri neperformante, improbabilitate de plată, restructurări/refinanţări ale creditelor, gradul de îndatorare, dobânzi, valoarea activului ponderat la risc. În plus, vor fi raportate informaţii cu privire la detalierea serviciului datoriei în funcţie de numărul zilelor de întârziere la plată, detalierea tipului de ipoteci imobiliare şi respectiv a valorii acestora. Conform ARB, ponderea creditelor neperformante a scăzut anul trecut de la peste 23% la aproape 14%, majoritatea fiind generate de persoane juridice.

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în ianuarie cu 3,8% anualizat

    Astfel, soldul creditului neguvernamental în lei acordat de bănci s-a majorat la 31 ianuarie 2015 cu 6,7% (6,2% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014, pe seama majorării cu 16,3% (15,8% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,5%), arată Banca Naţională a României, într-un comunicat.

    Creditul neguvernamental total s-a redus cu 3,8% (-4,2 la sută în termeni reali).

    Faţă de 31 decembrie 2014, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,3% (-0,7% în termeni reali), la 210,348 miliarde lei.

    Creditul în lei s-a diminuat cu 0,5% (-0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7%).

    Creditul guvernamental a crescut în ianuarie cu 1,5%, la 86,801 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 4,6% (4,1% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus în luna ianuarie 2015 cu 1% faţă de luna decembrie 2014, până la nivelul de 230,182 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1%, la 87,014 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,4% (6% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 5,9%, la 65,259 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 10,8% (10,4% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,1%, până la 77,908 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 2%, la 17,537 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 4,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 5,9%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6,1%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 4,1% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 5,4%).

    Masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie un sold de 259,248 miliarde lei. Faţă de luna decembrie 2014 aceasta s-a diminuat cu 0,7% (-1,1 la sută în termeni reali), iar în raport cu ianuarie 2014 masa monetară s-a majorat cu 7,8% (7,3% în termeni reali).

    Anul trecut, creditele pentru populaţie şi firme au scăzut cu 3,1%, respectiv cu 3,9% în termeni reali, ca urmare a reducerii împrumuturilor în valută.

  • Dobânda anuală efectivă la împrumuturile mai mici de 2.000 de lei poate ajunge până la 7.000%

    Instituţiile financiare nebancare acordă credite de valori mici pe termen scurt doar cu cartea de identitate a clientului şi un extras de cont şi percep dobânzi anuale efective de până la 7.000%, respectiv o dobândă de peste 1% pe zi.

    Un client care împrumută 1.000 de lei pe termen de cinci zile va returna creditorului suma de 1.060 de lei, însemnând 60 de lei în plus faţă de suma acordată, adică o dobândă anuală efectivă (DAE) de 6.936%.

    Un client care împrumută 1.000 de lei pe termen de 45 de zile va returna creditorului suma de 1.540 de lei, adică 540 de lei în plus faţă de suma acordată, adică un DAE de 3.219%.

    De cealaltă parte, instituţiile financiare nebancare susţin că microcreditele reprezintă soluţii pentru nevoi financiare mici şi urgente şi încurajează creditarea responsabilă, aliniată cu capacitatea de rambursare a fiecăruia. 

    “Nu recomandăm solicitarea unui microcredit pentru nevoi de tipul vacanţelor lungi, reparaţiilor majore ale casei, achiziţie de electrocasnice mari. Aceste nevoi se acoperă cu soluţii de finanţare acordate pe termen lung (cel puţin 12 luni) şi, deci, cu rate lunare reduse. De asemenea, pentru a evita îndatorarea excesivă, nu poti solicita încă un credit dacă precedentul credit nu este rambursat. Un microcredit poate fi util pentru o urgenţă medicală minoră sau atunci când trebuie reparate fie instalaţia de încălzire, fie aerul conditionat, fie autoturismul, fie instrumentele care permit desfăşurarea activităţii profesionale (calculator, imprimanta, scule pentru construcţii). Un microcredit este util atunci când vrei să faci un cadou persoanelor dragi, iar ocazia nu poate aştepta până când vei primi salariul sau banii pe lucrarea în derulare”, susţin oficialii Ferratum S.R.L.

    Dobânda anuală efectivă exprima sub forma procentuală costul anual al unui credit. Acesta este un concept impus prin lege, cu scopul de a permite consumatorilor să compare uşor costul creditelor.

    Potrivit ZF, grupul britanic Provident, cel mai mare IFN pe piaţa creditelor pe termen scurt, are 314.000 clienţi activi în România şi Bulgaria. Provident Financial este specializată pe credite de mică valoare acordate direct la domiciliul clientului, cu plata săptămânală a ratei, iar dobânda anuală efectivă ajunge la 90%. La un credit de 5.000 de lei clientul plăteşte înapoi după 68 de săptămâni 7.400 de lei, iar dacă optează pentru serviciul de gestionare la domiciliu suma rambursată urcă la 10.500 de lei. În cazul unei bănci, suma totală de plată pentru un credit de 5.000 de lei pe un an este de 5.300 de lei. Dobânda efectivă porneşte în cazul băncilor de la 11% pe an.

    “În ultimii ani, ideea de a oferi mici împrumuturi oamenilor săraci a devenit o marotă a lumii dezvoltate, lăudată ca formula îndelung visată de a-i propulsa şi pe cei mai defavorizaţi către un standard de viaţă mai bun. Doar că dobânzile practicate o aseamănă tot mai mult cu cămătăria, dezgolind-o de aspectul caritabil”, spunea anterior  Neil Macfarquhar, în New York Times în urmă cu patru ani, când publicaţia americană, preluată la acea vreme de Business Magazin, analiza discursul lui Muhammad Yunus, economistul pionier în domeniul microcreditării, care i-a împrumutat pe săracii Bangladeshului şi a câştigat în 2006 un premiu Nobel pentru asta: “Noi am creat microcreditele ca să luptăm cu rechinii creditelor, nu ca să încurajăm noi rechini ai creditelor”. Creditele de valoare redusă, dar cu dobânzi mari au câştigat sute de mii de clienţi în România şi, dacă privim înspre cifrele raportate oficial, criza economică n-a făcut decât să le stimuleze.

  • Dănescu, ARB: Creditele neperformante ar putea să scadă la 10%, de la 14% anul trecut

    “Anul trecut creditele neperformante au scăzut de la peste 23% la 13,99%. Dacă se menţine scăderea de până acum, neperformantele ar putea fi şi mai jos, dar nu cred că vom asista la un ritm similar de reducere. Totuşi peste un an s-ar putea ca neperformantele să ajungă la 10%, este un nivel aşteptat”, a spus Florin Dănescu la conferinţa “Noua direcţie în materie de insolvenţă”, organizat joi de Ziarul Financiar.

    El a mai precizat că, în prezent, 75% din creditele neperformante sunt generate de persoane juridice, iar din acestea jumătate de companiile aflate în insolvenţă. Valoarea creditelor neperfomante este de peste 6,7 miliarde de euro, având în vedere un sold al creditelor de 48 miliarde de euro.

  • CEC Bank va putea acorda în acest an credite de 735 milioane lei prin programul “Prima casă”

    Creditul se acordă în lei, pe o durată de până la 30 de ani, cu o perioadă de graţie de maximum 180 de zile. Aportul propriu este de minimum 5% din preţul de achiziţie/costul de construire a locuinţei. Dobânda efectivă (DAE) va fi de 3,67% pe an pentru un credit de 200.000 lei contractat pentru 360 de luni, arată CEC într-un comunicat.

    Anul trecut, CEC Bank a acordat peste 3.800 de împrumuturi “Prima noastră casă”.