Tag: cheltuieli

  • Motivul STUPID pentru care Coreea de Nord trebuie să plătească Statelor Unite peste 150.000 de dolari

    O echipă dela I-Team a descoperit că delegaţia coreenă la Organizaţia Naţiunilor Unite a strâns peste 1.300 de tichete de parcare în New York, fără a plăti vreun dolar.

    Oficialii coreeni au început să “adune” tichetele încă din anii ’90, iar valoarea acestora a ajuns la 156.000 de dolari.

    “Nu e adevărat”, a declarat celor de la I-Team Jung Jo, secretar al delegaţiei din Coreea de Nord. “De fiecare dată când primim un tichet, îl plătim. Dacă adunăm mai mult de trei bilete nu mai avem voie să refacem permisele de circulaţie în oraş.”

    Cei de I-Team scriu însă că datoria e reală, menţionând că există şi alte state care au strâns astfel de datorii. Suma totală pe care ar trebui să o încaseze autorităţile din New York se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari.

    Printre statele cu datorii mari “la parcare” se numără Siria (362.550 dolari), Iran (184.987 dolari) şi Rusia (104.231).

  • Motivul INCREDIBIL pentru care Coreea de Nord trebuie să plătească Statelor Unite peste 150.000 de dolari

    O echipă dela I-Team a descoperit că delegaţia coreenă la Organizaţia Naţiunilor Unite a strâns peste 1.300 de tichete de parcare în New York, fără a plăti vreun dolar.

    Oficialii coreeni au început să “adune” tichetele încă din anii ’90, iar valoarea acestora a ajuns la 156.000 de dolari.

    “Nu e adevărat”, a declarat celor de la I-Team Jung Jo, secretar al delegaţiei din Coreea de Nord. “De fiecare dată când primim un tichet, îl plătim. Dacă adunăm mai mult de trei bilete nu mai avem voie să refacem permisele de circulaţie în oraş.”

    Cei de I-Team scriu însă că datoria e reală, menţionând că există şi alte state care au strâns astfel de datorii. Suma totală pe care ar trebui să o încaseze autorităţile din New York se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari.

    Printre statele cu datorii mari “la parcare” se numără Siria (362.550 dolari), Iran (184.987 dolari) şi Rusia (104.231).

  • Cât se câştigă cu Uber în România? Un şofer a dezvăluit sumele

    Adrian Ciubotaru a distribuit o imagine cu câştigurile sale pe săptămână doar din condus pentru Uber, iar sumele au variat, în funcţie de numărul de ore lucrate.

    Ciubotaru a câştigat cel mai puţin în săptămâna 7-14 august, obţinând 306 lei pentru 11 ore de muncă, iar cel mai mult în săptămâna 21-28 august, 1748 de lei pentru 60 de ore de muncă. Sumele afişate reprezintă încasările după ce Uber şi-a luat partea de 25%.

    “Din suma totală săptămânală, 10% se duce la firma prin intermediul căreia colaborez cu Uber. De exemplu, în săptâmâna 21-28 august încasările au fost de 1748 de lei, în contul meu au intrat 1573 de lei”, scrie şoferul care mărturiseşte că săptămânal cheltuielile (combustibil -GPL, spălătorie, serveţele umede etc) sunt undeva la 22%

    “Cheltuielile cu maşina proprie, prevăzute şi neprevăzute, pe termen lung sunt altă discuţie”, scrie Ciubotaru.

    Aşadar, Ciubotaru a câştigat în ultimele 4 săptămâni 4999 de lei (fără a scădea costurile) şi a lucrat 172 de ore, adică a obţinut 29 de lei pentru fiecare oră petrecută în maşină. “În ultimele 4 săptămâni – cu 2 săptămâni lucrate aproape part-time – am rămas cu 3600 RON după ce am scăzut toate cheltuielile.”, a mai scris el.

  • Cum îşi cheltuie banii cel mai bine plătit actor de la Holywood

    Dwayne “The Rock” Johnson a fost numit recent cel mai bine plătit actor din lume, cu venituri de peste 64 de milioane de dolari anual. El i-a întrecut în acest clasament pe Robert Downey Jr. şi Brad Pitt.

    Johnson este şi unul dintre cei mai muncitori actori, acceptând aproape orice rol de film sau televiziune. Iar factura pentru orele sale nu este una de neglijat; actorul a dovedit însă că ştie ce să facă cu banii.

    Printre altele, el a pus bazele fundaţiei Dwayne Johnson Rock, organizaţie ce lucrează cu copii bolnavi în stadiu terminal.

    Pentru a se menţine în formă, Dwayne Johnson are mai mulţi traineri personali. Unul dintre ei este Aaron Williamson, care a lucrat alături de J.K. Simmons şi Jai Courtney.

    Johnson este însă şi un personaj care arată impecabil la fiecare ieşire în public, aşa că o sumă importantă merge lună de lună pe costume de lux. La premiera noului său serial “Ballers”, Johnson a venit într-o maşină Pagani Huayra customizată, având o valoare de piaţă de aproximativ 1 milion de dolari.

    Pentru drumurile mai lungi, actorul preferă un avion Gulfstream G650; nu e clar dacă a cumpărat avionul sau doar îl închiriază, dar valoarea unui astfel de jet se ridică la peste 65 de milioane de dolari.

    “The Rock” Johnson este un tip carismatic care câştigă din ce în ce mai mult simpatie din parte publicului, iar asta se vede în frecvenţa filmelor acestuia şi încasările pe care le fac. Central Intelligence, cel mai recent film al lui The Rock, a avut încasări de 180 milioane de dolari pe glob cu un buget de producţie de 50 de milioane.  San Andreas a strâns peste 473 milioane la un buget de 110 milioane, iar Furios 7 a obţinut nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari cu un buget de 190 milioane de dolari.

    Imaginea succesului lui The Rock se conturează din ce în ce mai clar. Johnson încasând 64,5 milioane de dolari anul trecut ajungând pe locul 19 în lista Forbes a celor mai bogate celebrităţi.

    Johson s-a născut pe 2 mai 1972 în Hayward California. Înainte de a ajunge vedetă pe marele ecran, The Rock a fost wrestler, ca şi tatăl său Rocky “Soul Man” Johnson şi bunicul său Peter Maivia.

    Sursa: Business Insider

  • Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

    Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

    Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

    Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.

    Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

    Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
    Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

    Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

    În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“

     

  • Cât de repede dau faliment restaurantele din România

    Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât românii sunt pe ultimul loc în clasamentul european al cheltuielilor la restaurante sau cafenele, ca procent din veniturile unei gospodării. Potrivit Eurostat, românii cheltuie doar 1,1% din venituri la restaurante sau cafenele, în timp ce spaniolii alocă 14,6%. Media UE este de 6,8%.

    În plus, economia românească se îndreaptă către o criză acută de personal calificat, în condiţiile în care datele statistice arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în 2016, potrivit unui studiu KeysFin – iar industria HORECA este printre cele mai afectate sectoare.

    Potrivit HORA, principala cauză pentru această întreagă situaţie o reprezintă lipsa educaţiei şi profesionalizării din industrie, care influenţează în mod direct politicile de personal şi managementul business-urilor.

    ”Să înţelegem o dată pentru totdeauna că nu mai putem face lucrurile după ureche! Educaţia şi formarea continuă reprezintă singura soluţie sustenabilă de a rezolva problema lipsei de personal calificat din industrie şi a combate managementul defectuos. Resursa umană este singura care poate, într-adevăr, să producă resurse noi. Un plan de business adaptat la realitatea economică românească este singurul care îţi poate oferi un viitor predictibil într-o piaţă mereu schimbătoare. De aceea, antreprenorii din HORECA trebuie să investească mai mult în obţinerea de know-how. Dacă vrei să fii mereu cu un pas în faţa celorlalţi, trebuie să participi constant la workshop-uri sau la cursuri de perfecţionare. Aşa că, înainte să dăm vina pe cauzele externe, să ne întrebăm dacă am făcut tot ce ţine de noi să ne asigurăm succesul”, arată Dragoş Petrescu, preşedinte HORA.

  • Ce înseamnă rectificare bugetară pozitivă? Guvernul Tudose ia 10 mld. lei de la investiţii şi dă la salarii şi pensii

    Guvernul Tudose propune la rectificarea bugetară scăderea cheltuielilor de investiţii cu 10 miliarde de lei şi supli­men­tarea cheltu­ielilor de personal cu 5 miliarde de lei, iar a celor cu pensiile cu 3 miliarde de lei.

    Este cea mai drastică tăiere de cheltuieli cu investiţiile făcută vreodată la o rectificare bugetară şi cea mai mare creştere de cheltuieli cu salariile bugetarilor an la an, de 12 mld. lei, de la 57 mld. lei în 2016 la 69 mld. lei în 2017.

    Scăderea cheltuielilor de investiţii se face jumătate de la bugetul de stat -5 mld. lei, şi jumătate de la fondurile europene -5 miliarde de lei. Totuşi, trebuie spus că investiţiile fuseseră bugetate de la început la un nivel considerat necredibil de toţi analiştii macro­eco­nomici, adică 39,4 miliarde de lei, cu 10 mld. lei mai mari decât în 2016, când execuţia a indicat cheltuieli de investiţii de 29,5 mld. lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • INS: Investiţiile nete, în scădere cu 0,2%, în primul semestru al anului

    În al doilea trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, investiţiile nete în alte cheltuieli şi în lucrări de construcţii noi, au scăzut cu 2,7%, respectiv cu 1,7%.

    În semestrul I 2017, faţă de semestrul I 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 0,2%, scădere înregistrată la următoarele elemente de structură: alte cheltuieli cu 10,1% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,6%. Investiţiile în lucrări de construcţii noi au crescut cu 2,2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a trezit cu 4 milioane de dolari în cont. Ce a urmat seamănă cu un scenariu de film

    În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.

    Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.

    Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”

    Procesul Christinei Jiaxin Lee a început pe data de 21 iunie la Sidney.

  • Încă o aroganţă a regelui saudit Salman. Suma COLOSALĂ pe care a cheltuit-o într-o singură vacanţă în Maroc

    Regele Salman a sosit pentru vacanţa pe care şi-o ia în fiecare an cu peste 1.000 de însoţitori: miniştri, consiglieri şi rude au făcut parte din alai şi au fost cazaţi la cel mai luxos hotel din oraş, informează Haaretz. 
     
    În 2016 proprietatea a intrat în lucrări masive de renovare, la care s-a adăugat şi construirea unor noi corpuri, heliporturi, dar şi un cort imens pe acoperiş în care să se poată ţine petreceri. 
     
    Vizita din acest an este privită ca un stimulant extraordinary pentru economia locală, iar toată această vacanţă a regelui Salman va da, cel mai probabil, 1,5% din totalul veniturilor pe care ţara le obţine din turism, scriu şi cei de la ziarul spaniol La Vanguardia.
     
    Citiţi mai multe pe www.gandul.info