BusinessMagazin

Tag: campanie

  • Tnuva si Vel Pitar lanseaza o campanie comuna de comunicare

    "Painea si lactatele sunt produsele care nu vor lipsi niciodată din cosul zilnic. Pornind de aici, intentia noastra a fost sa le oferim consumatorilor nostri si o recompensa pentru alegerea lor", a declarat Sagit Tzur Lahav, vicepresedinte de marketing Tnuva România.

    Din luna februarie, Sana mea face parte dintr-o promotie comuna cu French Toast, produs de Vel Pitar. Asocierea are la baza nu numai relatia dintre cele doua produse de baza ale alimentatiei zilnice, care sunt adesea consumate impreuna, dar si similitudinile dintre cele doua branduri, se arata in comunicatul remis presei.

    Promotia are ca scop maximizarea sinergiilor dintre bugetele de marketing ale celor doua firme si emiterea mesajelor catre un public mai extins, prin alaturarea clientilor celor doua companii.
    Promotia este comunicata atat pe ambalajele Sana mea cat si pe cele ale French Toast de la Vel Pitar.

    "Acest efort comun de comunicare va creste notorietatea celor doua marci. De asemenea, ne asteptam ca in urma acestei promotii vanzarile pentru produsul Sana mea sa crească cu 15%”, a adaugat Sagit Tzur Lahav.

    Cititi aici mai multe despre piata lactatelor in Romania si despre strategia companiei Vel Pitar.
     

  • Zentiva investeste 11,5 mil. euro in brandul Algocalmin

    „Algocalmin si-a dovedit eficienta in inlaturarea durerilor romanilor, din anii `60 pana astazi. Medicamentul a rezistat schimbarilor externe (politice, economice, cele ale industriei farmaceutice) si interne (achizitia companiei producatoare Sicomed de catre Zentiva), adaptandu-se noilor conditii […] Rolul campaniei este de a consolida perceptia medicamentului ca fiind cel mai de incredere brand de analgezice”, a declarat Iolanda Bilaus, marketing manager al companiei.

     

    Campania se adreseaza unui target national, cu varste cuprinse intre 25 si 55 de ani, in principal consumatorilor actuali, dar si celor la care a ajuns notorietatea marcii, insa nu sunt inca si utilizatori fideli ai acesteia. In prezent, Algocalmin are o cota de piata de 22%. Impreuna cu medicamentul Antinevralgic, detine o treime din piata locala de OTC-uri analgezice. Lunar, in Romania se vand aproximativ un milion de unitati de Algocalmin, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.

     

    Avand o traditie si o rezistenta indelungata pe piata, Algocalmin a evoluat de la statutul de “produs” la acela de “brand”, ajungand sa fie folosit ca substantiv comun in limba romana, sinonim al categoriei analgezicelor. Algocalmin a fost lansat pe piata in anii ‘60, iar istoria sa coincide cu cea a producatorului Sicomed.


    Click aici pentru a citi mai multe despre planurile Zentiva de revitalizare a brandurilor Algocalmin si Antinevralgic.

  • Miza alegerilor de la Bucuresti

    "Problema Bucurestiului este ca a fost tratat cu indiferenta; dupa 1990 s-a facut o singura lege a administratiei publice locale si chiar daca a mai fost ea amendata, Bucurestiul a fost tratat in continuare ca un judet mai mare cu sase orase mai mici, nu ca o capitala.”

    Astfel identifica specialistul in administratie publica Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), principala problema de sistem care afecteaza capitala Romaniei si prima mare deficienta care trebuie corectata in mandatul urmatorului primar general: sapte viziuni de multe ori nu diferite, ci contradictorii de administrare a unui oras care creste, dupa cum spune viceprimarul Razvan Murgeanu, “mai repede decat China, cu 10,2% pe an”.

    Pentru ca, dupa cum sunt de acord ambii, problema Bucurestiului nu sunt neaparat banii (Primaria Generala gestioneaza anual un buget de circa un miliard de euro, iar cele sase sectoare insumate tind si ele spre o valoare asemanatoare, la care se adauga alte cateva miliarde de euro care pot fi accesate de la UE prin diverse programe operationale), ci lipsa unei organizari administrative proprii unei capitale.

    Aceasta face de multe ori ca un proiect urban sa nu aiba un traseu liniar, ci sa intre intr-un cerc vicios datorita suprapunerii de competente dintre Primaria Generala si cele de sector, spre exemplu in ce priveste regimul constructiilor.

    Poate si din acest motiv, 24 de organizatii neguvernamentale au cerut cu doua saptamani in urma candidatilor la primariile de sectoare si la PMB sa-si asume in aceasta campanie electorala un “Pact pentru Bucuresti”, a carui coloana vertebrala este tocmai reglementarea unor raporturi de competenta in diverse domenii dintre sectoare si Primaria Generala, motiv care – afirma ONG-urile – a blocat sau sabotat inceperea unor proiecte urbanistice de amploare.

    Spre exemplu, cele 24 de organizatii cer elaborarea unui nou plan de urbanism general (PUG – radiografia urbanistica a Bucurestiului) si trecerea dreptului de a elabora planuri de urbanism zonal (PUZ) in competenta exclusiva a Primariei Municipale, dupa ce experienta a aratat ca multe PUZ-uri elaborate de primariile de sector contravin cu strategia urbanistica convenita la centru.

    Reprezentantul SAR merge insa si mai departe si anunta ca va lansa in aceasta perioada electorala chiar un proiect de “Constitutie pentru Bucuresti”, un document mai arid, dar care ar avea rolul sa decripteze un mecanism birocratic de functionare eficienta a Capitalei.

    Cum ar trebui insa impartit Bucurestiul astfel incat sa poata fi guvernat unitar?

    Sorin Ionita ar inclina spre exemplele capitalelor vecine, cu care Bucurestiul se poate compara ca numar de locuitori si ca suprafata: “Budapesta are 23 de sectoare, Bratislava si mai multe, spre 30, Varsovia are 11, mi se pare; decuparea in astfel de bucati mai mici, care sa tina cont si de specificitatile zonei, ar creste relatia de proximitate dintre sector si cetatean”.

  • Site-uri cu termen de garantie

    Un concert in Parcul Tineretului si oficializarea unei zile a barbatilor pe data de 5 mai ar putea fi punctul terminus al campaniei “Ziua Barbatului”, campanie lansata in luna martie a anului trecut. InBev, compania care detine brandul Bergenbier, si agentia Leo Burnett au gandit campania cu spoturi la televiziune si radio, machete in presa scrisa si reclame stradale, dar si cu un site pe care vizitatorii erau invitati sa voteze in favoarea unei zile nationale a barbatilor, sa trimita filmulete, fotografii si comentarii.

    “Site-ul ZiuaBarbatului.ro a fost un element esential al campaniei, deoarece publicul nostru tinta este in mare parte consumator de internet, mediu ce ofera cele mai bune premise pentru un contact de calitate cu cei care vor sa intre in dialog cu noi”, spune Mugur Patrascu, managing partner al iLeo, divizia de marketing interactiv a Leo Burnett. De la lansarea in martie 2007 si pana in mai, site-ul a inregistrat peste 200.000 de vizitatori unici, 300.000 de vizite si aproximativ 4.000.000 de afisari.

    “Microsite-urile reprezinta un instrument de marketing si apoi unul de informare. Intr-o campanie, microsite-urile se folosesc atunci cand mesajul transmis este diferit de mesajul pur corporatist transmis de site-urile advertiserilor si cand aceasta nuanta este perceputa de catre comunicatori”, spune Calin Rotarus, managing director al ARBOinteractive, divizie a regiei de publicitate online ARBOmedia. Faptul ca firmele apeleaza in campanii tot mai des la microsite-uri este un semn de crestere a interesului pentru particularitatile comunicarii online si al profesionalizarii celor implicati, adauga Rotarus.

    Mugur Patrascu subliniaza la randul sau ca avantajul principal al unui microsite este ca poate sustine intentia de a crea o comunitate de consumatori dispusi sa interactioneze cu brandul. Dezavantajul este insa legat de costuri. “Fata de faptul ca aceste microsite-uri au o durata de viata de maxim doua luni, investitiile sunt relativ mari”, declara Patrascu.

    Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv, divizia de internet a trustului MediaPro, precizeaza ca realizarea unui microsite poate costa intre 2.000 si 4.000 de euro, dar poate ajunge si la 10.000 de euro.

    Prima etapa din cele cinci care au stat la baza campaniei “Ziua Barbatului” a inceput inainte cu o saptamana de lansarea oficiala a microsite-ului, a constat in lansarea unei versiuni provizorii a acestuia si s-a desfasurat prin intermediul SMS-urilor si al catorva bloggeri de top. Rezultatul a fost inregistrarea unui numar de 5.000 de vizitatori unici pe site-ul temporar, pentru ca in primele zile dupa lansarea site-ului oficial numarul acestora sa atinga 15.000. Scopul a fost de a determina un numar cat mai mare de barbati sa-si voteze o zi a lor, pentru ca dupa o luna, la sfarsitul acestei etape, numarul de voturi stranse sa fie de aproximativ 410.000.

    Un rol important in obtinerea acestui rezultat l-au avut materialele video, audio si fotografiile introduse pe site, dar si cele 2.000 de texte ale consumatorilor cu privire la motivele declararii unei zile a barbatilor. Aceste texte au devenit principalul motiv de atractie al consumatorilor pe site. Pasii urmatori ai campaniei au constat in a le cere utilizatorilor sa se exprime pe site in legatura cu felul in care vor sa-si sarbatoreasca ziua si in crearea unui versiuni a site-ului pentru ziua de 5 mai. Inainte de lansarea site-ului nu s-a facut nici un fel de test: “Pur si simplu atat noi, cat si clientul am spus ca este o propunere care functioneaza si am mers mai departe. Nu credem ca internetul trebuie testat”, spune Patrascu.

    Printre alte branduri promovate astfel se numara si telefoanele Samsung, prin microsite-ul Sensational.ro, pentru a carui realizare au lucrat cinci oameni timp de aproximativ trei luni.

    Alice Herea, client service la Odyssey, agentia care s-a ocupat de realizarea site-ului, enumera printre motivele care au stat la baza deciziei designul si tehnologia brandului. “Acestea cer o abordare nonconformista, atipica, pentru ca vorbesc unui public atent la tendinte si la nou. Iar locul in care ii gasim pe acesti tineri din publicul nostru tinta este internetul”, explica Herea. Era necesar un site care sa evidentieze caracteristicile produselor, dar care totodata sa nu fie agresiv din punctul de vedere al brandingului sau al gradului de incarcare cu mesaje comerciale. “Am vrut sa mentinem interesul utilizatorului pentru toate componentele site-ului, sa il conducem la prezentarea produselor si nu in ultimul rand sa construim o baza de date”, spune Alice Herea.

  • La capat de drum

    In lupta pentru atragerea celor mai bine de 3,5 milioane de clienti potentiali ai sistemului de pensii private obligatorii au intrat peste 260.000 de agenti de vanzare care, intr-o structura sau alta, au avut ca sarcina sa incheie adeziuni pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati. Vanzarea s-a facut atat prin agentii directi ai companiei, cat si prin brokeri de pensii, intermediari sau consultanti. Pentru vanzatorii de pensii, campania de marketing pornita la 17 septembrie a insemnat o buna oportunitate de castiguri, in conditiile in care multe dintre companii au ajuns sa achite comisioane de ordinul zecilor de euro pentru fiecare client atras.

    Vanzarea pensiilor private obligatorii a inceput pe un teren cu totul arid, din punctul de vedere al informatiilor disponibile: pe de o parte, companiile de profil nu au avut voie sa isi faca nici un fel de publicitate inainte de 17 septembrie, iar pe de o alta parte Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu a apucat sa inchege nici un program mai consistent de promovare inainte de start.

    Chiar si asa insa rata de aderare a ajuns, in final, sa fie neasteptat de mare – in conditiile in care armata de agenti si-a facut bine treaba, companiile au investit sume consistente in promovare, iar romanii au demonstrat un interes surprinzator pentru acest produs. Asa se face ca, dupa penultima raportare (pe 10 ianuarie), aproape 3,18 milioane de clienti au ajuns sa fie validati de Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). In topul companiilor, pe primul loc se situeaza ING (cu peste 1.066.203 de clienti), urmat de Allianz-Tiriac (cu 799.000 de clienti), Generali (302.000 de clienti), Aviva (cu peste 247.000 de clienti) si Interamerican (cu 196.200 de clienti). Cumulat, primii cinci jucatori detin peste 82% din totalul adeziunilor validate pana in prezent.

    Incheierea perioadei de vanzare nu echivaleaza si cu terminarea „bataliei“ dintre administratori; miza va fi, insa, cu mult mai mica. Pe de o parte, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani au si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii, perioada de subscriere nefiindu-le limitata. Pe de alta parte, numarul celor care vor intra in campul muncii anul viitor este mic, cifra estimata situandu-se in jurul a 100.000-150.000 de oameni. Nu in ultimul rand, in anii urmatori (daca nu cumva cu mult mai repede), ar putea aparea un adevarat val de transferuri dinspre un fond spre altul. Pentru cei ce se gandesc sa se transfere in perioada imediat urmatoare, trebuie semnalat faptul ca aceasta decizie ii va costa, companiile de la care pleaca fiind autorizate sa perceapa penalizari. Maximul acestei penalizari poate urca, potrivit legii, pana la 5% din activul personal al participantului in primii doi ani de la aderare, ulterior transferul fiind gratuit. Procentul de penalizare poate diferi insa de la un administrator la altul si este prevazut in prospectul fondului. Pentru a se feri de un eventual val de plecari, majoritatea administratorilor au optat insa pentru a pastra nivelul maxim de 5%. Pe langa comisionul de transfer mai trebuie luate in calcul si comisioanele bancare pe care le presupune mutarea activului personal de la un administrator la altul – dat fiind ca, indiferent de momentul transferului, participantul este cel ce suporta aceste cheltuieli. Pana la momentul cand se va putea vorbi despre penalizari, va mai trece insa o vreme – in conditiile in care primele contributii spre fondurile private vor fi facute, cel mai probabil, in primavara acestui an. In 2008, contributia redistribuita din CAS spre un administrator privat va fi de 2% din venitul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa ani (zeci de ani) in care banii sunt investiti de catre administratori, dreptul la pensia privata obligatorie se deschide de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public, respectiv 65 de ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

    CSSPP mai are inca de adoptat o reglementare importanta pentru organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, dat fiind ca aceasta activitate nu cade automat in sarcina actualilor administratori. Plata pensiilor private va fi facuta cel mai probabil de companii distincte de actualii administratori – sau cel putin de companii autorizate in mod distinct de acestea. Pana la momentul in care vreunul dintre cei ce semneaza in aceste zile (sau au facut-o deja) adeziunea pentru pensia privata sa aiba parte de plata ei se vor mai scurge insa multi ani. Mai aproape de momentul actual, lupta administratorilor pentru a demonstra, prin randamentele obtinute, ca nu s-au laudat degeaba este cu mult mai aproape.

    Puncte cheie

  • A fi sau a nu fi cenzurat

    Dupa ce a anuntat ca vrea sa mearga la TVR in ultima zi de campanie, presedintele s-a razgandit cu mai putin de 24 de ore inainte, desi postul public isi anuntase disponibilitatea. Mai mult, dupa ce a anuntat ca, daca referendumul pe care l-a convocat nu va fi validat, atunci se va pastra actualul sistem de vot, pe liste – intrucat proiectul Guvernului ar fi „un fals“ – presedintele a admis ca va promulga legea respectiva dupa o decizie favorabila a Curtii Constitutionale, adaugand insa ca va fi nevoie de consultari cu partidele daca procentul de voturi favorabile sistemului de vot uninominal supus de el la referendum va fi covarsitor. In ce priveste aparitia la TVR, presedintele si-a luat o revansa in stilul caracteristic chiar in ultimele 24 de ore de campanie permise de Biroul Electoral Central: a aparut pe televiziuni vineri seara la ora de maxima audienta, sub pretextul unei declaratii de presa, gest care de atatea ori in trecut incinsese primele pagini ale ziarelor. Numai ca singurul mesaj transmis de presedinte a fost un rezumat al celor declarate anterior in aceeasi saptamana in mass-media, unde s-a bucurat de o prezenta consistenta, desi o acuzase ca-l cenzureaza.

    Intrucat rezultatele oficiale ale europarlamentarelor si ale referendumului (pe care estimarile il vedeau aproape sigur nevalidat) urmau sa-l prinda pe presedintele Basescu in Spania (unde avea programata inca din primavara o vizita oficiala), se asteapta ca disputa initiata de el privind varianta de vot la alegerile viitoare sa continue si in perioada urmatoare.

  • GHID DE PENSII: Doar de voie

    Primii administratori de fonduri facultative de pensii au fost autorizaţi încă de acum şase luni, iar primele contribuţii au început să se strângă de mai bine de patru luni – cu câteva luni înainte de data de începere a campaniei de vânzare pentru pensiile private obligatorii. Cu toate acestea, cele şapte fonduri facultative care funcţionează în prezent (aflate în administrarea a cinci societăţi) strângeau la finele lunii octombrie doar în jur de 20.000 de participanţi şi active sub 3 milioane de lei (891.000 de euro). Ritmul lent de vânzare pentru aceste produse se explică, de altfel, foarte simplu: administratorii sunt acum în plină „bătălie“ pentru atragerea clienţilor de pensii private obligatorii – produse pentru care perioada de vânzare este limitată doar până la jumătatea lunii ianuarie 2008. Este însă de aşteptat ca după încheierea campaniei de vânzare pentru produsele de pensie obligatorie, administratorii să înceapă să îşi îndrepte mai mult atenţia şi către pilonul III. Semnale există deja, multe dintre companiile de asigurare (active prin societăţi separate şi în zona pensiilor private) anunţând deja că de la anul vor intra şi pe piaţa pensiilor facultative. Nu cu multă vreme în urmă, Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) anticipa că numărul fondurilor de pensii facultative va creşte în 2008 până la 14 – faţă de doar şapte în prezent -, mai multe companii de administrare fiind in curs de autorizare pe acest segment de piaţă.

    Deşi promovată mai puţin de către administratori până acum, pensia facultativă este un produs ale cărui beneficii pot fi chiar mai mari decât ale pensiei obligatorii private. Un calcul al administratorilor ce funcţionează pe această piaţă arată că, dacă pensia de stat poate asigura la bătrâneţe un venit de circa 30% din cel actual, pensia obligatorie poate aduce un beneficiu suplimentar de alte 30 de procente. Venitul suplimentar pe care îl pot asigura cele două componente ale sistemului de pensii (pilonul I şi respectiv pilonul II) este cumva limitat de faptul că, în aceste cazuri, cuantumul contribuţiei este ante-stabilit (şi nu poate fi suplimentat în funcţie de dorinţa contributorului). Practic, pentru pilonul II al sistemului de pensii contribuţia este stabilită prin lege la 2% din venitul brut, procent ce va creşte progresiv cu 0,5% în fiecare an, ajungând la 6% în 2016. Aceşti bani sunt însă redistribuiţi din sistemul public de pensii, diminuându-l, iar câştigul suplimentar poate să vină din randamentele pe care le obţine administratorul privat.

    Un venit suplimentar mai consistent poate fi însă asigurat de pensiile facultative – produse din aşa-numitul pilon III al sistemului. Deşi contribuţiile pe care le poate face un angajat în acest sistem sunt şi ele limitate, la 15% din venitul lunar, pentru moment, o pensie facultativă are câteva avantaje evidente. În primul rând, angajatorul poate să participe şi el cu o cotă egală cu contribuţia angajatului – pensiile fiind considerate, ca atare, un mijloc bun de fidelizare a salariaţilor. Pentru contributor, avantajul este o sumă mai mare care se strânge într-un cont individual – spre deosebire de sistemul public, în care banii se strâng într-un cont unic şi nu sunt investiţi, ci doar redistribuiţi imediat în sistem. Un al doilea avantaj al acestor produse stă în deductibilitatea fiscală pe care legea o stabileşte pentru o contribuţie maximă de 200 de euro pe an (atât pentru angajat, cât şi pentru angajator). Practic, această deductibilitate asigură contributorului din start un randament de 16% al investiţiei făcute, fără a mai pune la socoteală câştigurile pe care (cel puţin teoretic) trebuie să i le aducă plasarea acestor sume în diferite instrumente financiare. Un alt avantaj ţine de faptul că acest sistem este deschis şi angajaţilor cu vârste mai înaintate – spre deosebire de pilonul II, în care nu pot intra decât cei de maxim 45 de ani (existând obligativitate doar pentru cei de maxim 35 de ani). Pentru a obţine o pensie facultativă, clientul unui asemenea fond are doar obligaţia de a vira minim 90 de contribuţii lunare (altfel spus, de a contribui minim 7,5 ani), iar aceste contribuţii nu trebuie să fie în mod obligatoriu consecutive. În plus, fără a scădea sub un minim impus de fiecare companie în parte (ce variază în prezent între 3,5 şi 6 lei pe lună) şi un maxim de 15% din venitul lunar brut, nivelul contribuţiei poate fi crescut sau diminuat în timp, în funcţie de disponibilitatea participantului. Plata pensiei private facultative se poate face după vârsta de 60 de ani, iar legea permite şi continuarea contribuţiei după această vârstă.

    În acest moment – la doar câteva luni de la lansarea sistemului – este aproape imposibil de estimat ce venit vor aduce pensiile facultative peste ani buni de acum înainte, cu atât mai mult cu cât acesta depinde mult de cuantumul şi perioada de contribuţie. Estimări există însă, făcute de companiile ce administrează astfel de fonduri. Spre exemplu, cu o contribuţie anuală de 200 de euro realizată timp de 35 de ani, un salariat poate obţine o pensie facultativă de circa 135 de euro pe lună, eşalonată pe o perioadă de pensionare de 15 ani – calculau mai demult specialiştii de la Raiffeisen Asset Management (RAM). Calculele iau în considerare un randament mediu anual de 5%. Pe site-ul Aviva, un instrument de calcul arată că pentru a avea o pensie suplimentară de 150 de lei pe lună (1.800 de lei pe an), o femeie cu vârsta actuală de 30 de ani ar trebui să contribuie timp de 30 de ani cu o sumă lunară de 71 de lei. Aceste valori sunt însă doar orientative – dat fiind că ele depind mult de randamentul pe care vor reuşi să îl obţină prin investirea activelor administratorii. Cu titlu de exemplu, fondurile de pensii din Bulgaria au înregistrat în perioada septembrie 2005-septembrie 2007 o rată medie anuală de creştere de aproape 13%, potrivit autorităţilor din această ţară, în timp ce randamentele anuale ale fondurilor private de pensii poloneze variază între 10% şi 13,5%.

    Cu titlu de exemplu, fondul facultativ ING Clasic (unul dintre primele autorizate, în aceeaşi zi cu AZT Moderato al Allianz Ţiriac şi Pensia Mea al Aviva) avea la sfârşitul lui octombrie active în administrare de 714.600 de lei (peste 212.000 de euro) şi peste 4.500 de participanţi. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei, în ultimele trei luni evoluţia valorii unităţii de fond la ING Clasic a consemnat un plus de 1,88%. Totuşi, evoluţiile de până acum nu sunt relevante pentru mersul acestor fonduri pe termen lung, dat fiind că până în momentul în care portofoliul ajunge la un milion de lei active nete (circa 300.000 de euro), nu se aplică structura de investiţii din prospect (iar banii sunt ţinuţi în depozite bancare). Până atunci, evident, şi randamentele sunt pe măsură.

    Puncte cheie

    FONDURI FACULTATIVE. AZT Moderato, administrat de Allianz-Ţiriac, este deocamdată cel mai mare fond de pensii facultative de pe piaţă, cu 7.930 de participanţi şi active administrate de 1,26 milioane de lei. Al doilea fond administrat de Allianz-Ţiriac, AZT Vivace, cumulează 2.981 de participanţi şi active de peste 300.000 de lei. ING Asigurări de Viaţă administrează, la rândul său, două fonduri: ING Clasic (cu 4.528 de participanţi şi active de 714.603 lei) şi ING Optim (cu 1.853 de participanţi şi active de aproape 250.000 de lei). Fondul Pensia Mea, administrat de Aviva, avea la finele lui octombrie 2.231 de participanţi şi active de 344.837 de lei), BCR Prudent, administrat de BCR Asigurări de Viaţă, avea 335 de participanţi şi 45.179 de lei active, iar OTP Strateg, administrat de OTP Garancia, strângea la acelaşi moment 73 de clienţi şi active de 6.269 de lei. Cel din urmă a intrat însă „în joc“ doar de curând, respectiv în luna octombrie. Pe piaţa pensiilor facultative mai este autorizat şi Raiffeisen Asset Management, însă fondul său nu este încă avizat pentru a putea vinde.

    VIITOR. Numărul fondurilor de pensii facultative se va dubla în 2008, mai multe companii de administrare fiind în curs de autorizare pe acest segment de piaţă, anticipa recent preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.

    CONTRIBUŢII: Prin lege, contribuţia maximă la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, iar în limita a 200 euro/an contribuţiile sunt deductibile fiscal. Opţional, şi angajatorul poate contribui în contul salariaţilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. Contribuţia netă (respectiv suma plătită de către participanţi şi/sau în numele acestora din care s-a dedus comisioanele) se transformă în unităţi de fond, într-un cont al participantului. Administratorul investeşte banii în instrumente financiare, potrivit politicii de investiţii, definită în prospectul schemei. Suma care se acumulează în contul contributorului (egală cu numărul de unităţi de fond înmulţit cu valoarea la zi a unei unităţi de fond) este activul său personal – care se transformă, după perioada legală de contribuţii, în pensie facultativă. Un contributor poate participa la oricâte fonduri de pensii facultative doreşte, legea nelimitându-i această opţiune, dar rămâne în picioare condiţia ca suma maximă a contribuţiilor să nu depăşească 15% din venitul lunar.

    PLATA PENSIEI FACULTATIVE: Contributorul are dreptul să îşi încaseze pensia facultativă dacă îndeplineşte cumulat trei condiţii: a împlinit vârsta de 60 ani, a plătit minim 90 de contribuţii lunare şi activul său este cel puţin egal cu o sumă minimă ce va fi stabilită prin lege. Dacă un participant nu îndeplineşte una dintre ultimele două condiţii, el poate să primească suma din contul său ca plată unică sau rate pe o durată de maxim cinci ani.

  • GHID DE PENSII: Cine nu e gata

    Greu de crezut, privind la rezultatele obtinute de administratori dupa doar prima luna de vanzare a pensiilor private obligatorii, ca dupa patru luni vor mai fi multi dintre cei ce ar trebui sa intre in sistemul privat de pensii care sa nu-si fi exprimat deja optiunea. Pe 15 octombrie, dupa a doua data de raportare, aproape 1,2 milioane de angajati – circa o treime din intreaga piata estimata de administratori – semnasera deja contractul cu o companie de pensii. Calculele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), ceva mai optimiste decat ale companiilor, estimeaza numarul total de clienti potentiali la aproximativ 4,5 milioane. Regulile „jocului“ spun ca toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani trebuie sa incheie un contract de pensie privata, in timp ce pentru cei de maxim 45 de ani intrarea in sistem este optionala. Pentru cei care au insa obligatia, dar nu isi exprima pana pe 17 ianuarie alegerea pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati de CSSPP, legea prevede o redistribuire automata, prin asa-numita „loterie“.

    Repartizarea aleatorie este definita in Norma nr. 31/2007, o reglementare adoptata recent de CSSPP pentru modificarea Normei nr. 18/2007 privind aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat. Potrivit acestei reglementari, „loteria“ este procesul prin care persoanele eligibile in varsta de pana la 35 de ani care nu au aderat din proprie initiativa la un fond de pensii privat in termenul stabilit de legislatie (17 septembrie – 17 ianuarie 2008) sau care au semnat mai multe acte individuale de aderare sunt repartizate aleatoriu. Pana in prezent, procentul celor ce au semnat mai multe contracte, care din acest motiv au fost invalidate de catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS), este foarte mic: doar 2% din total. Cel mai probabil acest procent va ramane la cote destul de scazute, odata ce CSSPP a modificat modalitatea in care se face validarea finala a adeziunilor – conform noilor reglementari, in trei etape (noiembrie, decembrie si ianuarie) si nu doar o data, la final, cum era prevazut anterior. Chiar si asa, probabil ca indecisi vor mai ramane, asa cum va exista si un numar – oricat de mic – de contracte invalidate. In cazul celor aflati in aceasta situatie, in ianuarie CNPAS va organiza „loteria“, respectiv repartizarea aleatorie.

    Regulile dupa care se va desfasura aceasta procedura sunt descrise in detaliu in Norma 18 a CSSPP, modificata de Norma 31 – ambele putand fi consultate pe pagina de internet a CSSPP, la sectiunea „legislatie“. Potrivit lor, CNPAS va realiza o prima clasificare a persoanelor ce trebuie repartizate in functie de varsta, in doua intervale: persoane cu varsta intre 16 si 25 de ani si cele intre 26 si 35 ani. Fiecare dintre cele doua categorii de mai sus va fi apoi organizata in functie de gen (femei si barbati). In acest fel se organizeaza, practic, patru urne din care se face ulterior repartizarea aleatorie.

    Prima grupa de persoane ce urmeaza a fi repartizata catre fondurile de pensii, potrivit specificatiilor din norma CSSPP, este cea a femeilor cu varsta intre 16 si 25 de ani; a doua a barbatilor din acelasi interval de varsta, urmand in grupele trei si patru femeile, respectiv barbatii din cel de-al doilea interval de varsta (26-35 de ani). Prin aceasta procedura, cu extrageri repetate, se asigura distributia relativ egala a persoanelor cu anumite caracteristici (de varsta, de sex si, respectiv, speranta de viata) intre toti administratorii. Repartizarea se va face, pentru persoanele din fiecare categorie de mai sus, spre toti cei 18 administratori autorizati – direct proportional cu numarul persoanelor validate pentru fiecare fond de pensii in parte raportat la totalul persoanelor validate pentru toate fondurile. Altfel spus, fondurile ce vor reusi sa atraga in perioada de campanie cel mai mare numar de contributori vor primi si cea mai mare parte dintre indecisi.

    La finalizarea procesului de repartizare aleatorie, CNPAS valideaza persoanele repartizate pentru fiecare fond in parte si transmite companiilor lista de persoane ce le-a fost alocata. Compania este cea care, in maxim 15 zile de la primirea acestei instiintari, este obligata sa instiinteze contributorii.

    Indiferent de modul cum au ajuns sa intre in sistem – prin propria adeziune sau ca urmare a „loteriei“ – niciun contributor nu se poate transfera la un alt fond pana cand nu se realizeaza plata primei contributii. Ulterior, transferul intre fonduri se va putea face de patru ori pe an (respectiv in lunile februarie, mai, august si noiembrie), potrivit unui proiect de norma al CSSPP supus in prezent dezbaterii publice (disponibil la sectiunea „dezbatere publica“ de pe site-ul Comisiei, cu data finala de transmitere a comentariilor pe 26.11.2007). Pentru cei ce aleg sa se transfere de la o companie la alta, penalizarea maxima ce poate fi perceputa este de 5% din activul personal al participantului in primii doi ani de la aderare, ulterior fiind gratuita. Procentul de penalizare poate diferi insa de la un administrator la altul si este prevazut in prospectul fondului. Pentru a se feri de un eventual val de plecari, majoritatea administratorilor au optat insa pentru a pastra nivelul maxim de 5%. Un motiv in plus – chiar daca transferul nu implica o penalizare fabuloasa, procentul fiind aplicat la o contributie destul de scazuta – pentru ca fiecare angajat ce are obligatia de a intra in sistem sa o faca dupa propria alegere si in deplina cunostinta de cauza.

    Puncte cheie

    IN DISCUTIE. Transferul intre fondurile de pensii private obligatorii se va putea face de patru ori pe an, respectiv in lunile februarie, mai, august si noiembrie, potrivit unui proiect de norma al CSSPP. Penalizarea de transfer este stabilita prin lege la maxim 5% din activul personal net al participantului pentru primii doi ani, ulterior fiind zero.

    VALIDARE. Comisia de Pensii a modificat recent norma privind aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat, stabilind ca validarea adeziunilor are loc de trei ori pe perioada campaniei, in mod definitiv. In forma initiala, regulile cereau ca validarea contractelor semnate sa fie facuta, definitiv, doar la finele celor patru luni ale campaniei de vanzare.

    PIATA. Pe piata pensiilor private obligatorii se lupta 18 companii, care administreaza tot atatea fonduri, dupa ce CSSPP a dat unda verde si pentru Zepter Fond de Pensii. Potrivit estimarilor Comisiei, numarul total al clientilor potentiali pentru administratorii de fonduri – respectiv persoane cu varsta de pana in 45 de ani – este de 4,5 milioane. Estimarile companiilor sunt ceva mai pesimiste, vorbind despre o piata potentiala de 3-3,5 milioane de contributori.

    CONTRIBUTORI. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat sunt obligati sa intre doar salariatii cu varsta de maxim 35 de ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 aderarea fiind optionala. Dupa terminarea celor patru luni de vanzare stabilite de catre CSSPP, respectiv pana in ianuarie 2008, cei care aveau obligatia, dar nu si-au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleatoriu si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera oricand in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani in momentul semnarii.

    VANZATORII DE PENSII. Pe lista celor ce pot incheia contracte de pensii se inscriu: agentii de marketing ai companiilor, brokerii de pensii (companii ce au ca obiect de activitate exclusiv intermedierea de pensii private), bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj de pe Bursa. Fara exceptie, pentru a putea incheia contracte toti trebuie sa fie in prealabil autorizati de catre CSSPP, iar verificarea lor se poate face pe site-ul Comisiei, www.csspp.ro, la sectiunea „registru“. Agentii de marketing pot lucra doar pentru o companie, in timp ce brokerii de pensii pot lucra pentru oricat de multi administratori. Bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj pot desfasura activitatea de marketing pentru un singur administrator sau, dupa caz, pentru un singur broker de pensii private. In prezent, aproape 250.000 de agenti sunt autorizati sa vanda produse de pensie.