Tag: angajare

  • A fost primul angajat al Epson pe plan local şi acum conduce afacerile japonezilor din România şi Bulgaria

    40 DE ANI   /   SALES & MARKETING MANAGER EPSON ROMÂNIA ŞI BULGARIA   /  EPSON

    Simona Decuseară vinde imprimante din 1993. A fost primul angajat al importatorului Epson pe piaţa locală şi acum conduce afacerile japonezilor din România şi Bulgaria. Deşi are mai bine de 23 de ani de carieră în aceeaşi companie, managerul spune că nu a vrut niciodată şi nu vrea nici acum să încerce altceva. Spune că Epson nu se încadrează în tiparul standard de corporaţie – stufoasă, cu multe niveluri de management, cu o parte consistentă de raportare şi de execuţie –, ci echipele locale sunt consultate de superiorii de la centru, iar şeful din România nu este „doar un post într-o schemă organizatorică“.

    Nu a fost şi nu este interesată de o carieră în afara României în cadrul grupului, iar dacă ar vrea într-o zi să încerce altceva ar alege antreprenoriatul într-un domeniu diferit faţă de cel în care activează. „Eu am făcut vânzări dintotdeauna. Pot să-mi valorific competenţele legate de vânzări făcând orice altceva, dar nu într-un viitor foarte apropiat“, spunea managerul într-un interviu acordat Business Magazin.

    Simona Decuseară crede că anii petrecuţi în aceeaşi companie reprezintă un avantaj şi nu un minus, câtă vreme are o imagine bună în faţa şefilor şi a angajaţilor şi a construit o echipă stabilă. Îşi asumă riscul de a se identifica cu brandul Epson pe piaţa locală – „am primit mai multe oferte de-a lungul timpului să plec la alte companii din domeniu, dar nu am simţit nevoia“. „Pentru 2016 compania şi-a propus să-şi păstreze poziţia de lider pe piaţa locală de proiectoare, pe care am redobândit-o în ultimele două trimestre ale anului 2015. Ţintim anul acesta o creştere de peste 30% a numărului de proiectoare vândute pe piaţa din România“, spune Simona Decuseară, menţionând că vânzările din această industrie vor fi impulsionate anul acesta de competiţiile sportive şi de investiţiile din segmentul horeca.
     

  • Zeci de mii de români vor avea salariile cu 400 de lei mai mari din 2017

    Peste 36.000 de angajaţi din România care au salarii mai mari de 15.000 de lei brut pe lună vor câştiga, în medie, la salariu, câte 400 de lei net pe lună, ca urmare a plafonării contribuţiilor de sănătate la 5 salarii medii brute pe economie. Această măsură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, fiind prevăzută în Codul Fiscal.

    Astfel, potrivit Codului Fiscal de anul viitor, salariile în valoare de peste  5 salarii medii brute pe economie (adică mai mari de 15.000 de lei brut pe lună) vor plăti contribuţii de sănătate (CASS) doar până la acest prag. Până în prezent, CASS se plătea pentru întreaga sumă, indiferent de care era nivelul salariului,  contribuţia angajatului fiind de 5,5% din salariul brut, iar a angajatorului de 5,2 % din salariul brut.

    Potrivit datelor de la Ministerul Muncii de la jumătatea acestui an, circa 36.000 de angajaţi din România, adică 0,7% din totalul salariaţilor cu contracte de muncă, au salarii brute mai mari de 15.000 de lei brut pe lună. Tot datele oficiale arată că, în rândul salariaţilor care fac parte din grupa celor cu salarii de peste 15.000 de lei brut pe lună, venitul mediu este de 26.192 de lei brut pe lună.

    Astfel, la un salariu brut de 26.192 de lei pe lună, un angajat primeşte „în mână” circa 19.500 de lei, potrivit legislaţiei în vigoare în prezent. Potrivit legislaţiei din 2017, un angajat care are acelaşi salariu brut de 26.192 de lei pe lună va primi un salariu net de circa 19.900 de lei net pe lună (cu 380 – 400 de lei mai mult). Calculul a fost realizat de reprezentanţii www.calculatorvenituri.ro, un software gratuit de calcul al veniturilor salariale creat şi administrat de furnizorul de soluţii software dedicat resurselor umane Romanian Software.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de mii de români vor avea salariile cu 400 de lei mai mari din 2017

    Peste 36.000 de angajaţi din România care au salarii mai mari de 15.000 de lei brut pe lună vor câştiga, în medie, la salariu, câte 400 de lei net pe lună, ca urmare a plafonării contribuţiilor de sănătate la 5 salarii medii brute pe economie. Această măsură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, fiind prevăzută în Codul Fiscal.

    Astfel, potrivit Codului Fiscal de anul viitor, salariile în valoare de peste  5 salarii medii brute pe economie (adică mai mari de 15.000 de lei brut pe lună) vor plăti contribuţii de sănătate (CASS) doar până la acest prag. Până în prezent, CASS se plătea pentru întreaga sumă, indiferent de care era nivelul salariului,  contribuţia angajatului fiind de 5,5% din salariul brut, iar a angajatorului de 5,2 % din salariul brut.

    Potrivit datelor de la Ministerul Muncii de la jumătatea acestui an, circa 36.000 de angajaţi din România, adică 0,7% din totalul salariaţilor cu contracte de muncă, au salarii brute mai mari de 15.000 de lei brut pe lună. Tot datele oficiale arată că, în rândul salariaţilor care fac parte din grupa celor cu salarii de peste 15.000 de lei brut pe lună, venitul mediu este de 26.192 de lei brut pe lună.

    Astfel, la un salariu brut de 26.192 de lei pe lună, un angajat primeşte „în mână” circa 19.500 de lei, potrivit legislaţiei în vigoare în prezent. Potrivit legislaţiei din 2017, un angajat care are acelaşi salariu brut de 26.192 de lei pe lună va primi un salariu net de circa 19.900 de lei net pe lună (cu 380 – 400 de lei mai mult). Calculul a fost realizat de reprezentanţii www.calculatorvenituri.ro, un software gratuit de calcul al veniturilor salariale creat şi administrat de furnizorul de soluţii software dedicat resurselor umane Romanian Software.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când a fost angajat erau puţin peste 20 de oameni în firmă, acum compania are sute de angajaţi şi afaceri de aproape 2 miliarde de lei, iar el se află la conducere

    32 DE ANI   /  GENERAL MANAGER EMAG  ROMÂNIA   /   EMAG

    CIFRĂ DE AFACERI A COMPANIEI ÎN 2014: 1,246 mld. lei (280,5 mil. euro)

    CIFRĂ DE AFACERI A COMPANIEI ÎN 2015 : 1, 95 mld. lei

    PROFITUL COMPANIEI ÎN 2014: 58,3 mil. lei (13,1 mil. euro)

    Tudor Manea este în prezent general managerul eMAG România, însă este alături de companie încă de la înfiinţare, de când a pus bazele departamentului IT. Înainte de a prelua această poziţie Tudor Manea a coordonat echipa de 350 de specialişti IT la nivel local şi regional în ţările în care eMAG este prezent (România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia).

    Tudor Manea s-a alăturat companiei în 2005 şi a fost al 23-lea angajat al eMAG. De-a lungul anilor a ocupat diferite posturi în departamentul IT al retailerului online de la IT & service, la IT manager, software development manager sau VP HR, technology director. eMAG a avut în 2015 o creştere semnificativă a întregului business, pe fondul investiţiilor importante în dezvoltarea echipei, extinderea portofoliului de produse şi dezvoltarea tehnologică.

    Echipa pe care o coordonează în prezent (1.000 de angajaţi) a crescut cu aproximativ 200 de angajaţi anul trecut, iar numărul de vizite pe site a ajuns la 191 de milioane, cu 47% mai mult faţă de 2014. Una dintre cele mai mari provocări ale lui Manea a fost preluarea postului de general manager şi este responsabil pentru dezvoltarea afacerii pe toate zonele de business (comercială, operaţiuni, IT).

    Manea spune că un moment important în carieră a fost a fost introducerea conceptului de Black Friday în România. Tudor Manea lucrează în comerţul online de peste zece ani şi în următorii zece ani se vede activând tot în acest domeniu.

    Tudor Manea este absolvent al Facultăţii de Electronică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti. Între 2011 şi 2013 a urmat  cursurile EMBA Maastricht School of Management în prima academie de business online, eMAG Academy.

  • O angajată s-a plâns că nu îi ajung banii de salariu să cumpere de mâncare şi a avut ”curajul” să îi spună asta şefului. Răspunsul şocant pe care l-a primit a ajuns viral

     Talia Jane, un angajat Yelp care lucra la serviciul de relaţii cu clienţii, a publicat o postare numită „Dragă Jeremy” – o scrisoare deschisă adresată CEO-ului Yelp, Jeremy Stoppelman, susţinând că unii dintre angajaţii lui nu se pot întreţine din banii de salariu până la următoarea lună, scrie Business Insider.

     „Fiecare zi care trece pentru colegii mei este un chin. Au şi alte locuri de muncă în afară de acesta şi lucrează de acasă. Unul dintre ei a început o campanie de strângere de fonduri, GoFundMe, pentru că nu îşi poate plăti chiria”, a scris Talia Jane. „Un bărbat care abia fusese angajat nu mai lucrează acolo şi nu are unde să locuiască.”

    Talia Jane a vrut să rămână sub anonimat şi nu şi-a dezvăluit numele întreg pentru a nu putea fi identificată. Postarea ei conţinea şi o imagine sumbră cu San Francisco, locul unde se află Yelp Eat, un restaurant de tip fast-food deschis non-stop, o subsidiară a firmei unde lucra aceasta şi era plătită foarte prost în comparaţie cu viaţa extrem de costisitoare din San Francisco Bay Area.

    După ore de la postare, Talia Jane a scris pe contul ei de Twitter că a fost concediată de la Yelp. Ea a spus că nu a primit niciun avertisment, ci doar un telefon de la departamentul de resurse umane pentru a discuta despre faptul că povestea pe care a spus-o în mod public poate duce spre concediere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vrei să te angajezi la Apple? Vezi la ce întrebări bizare trebuie să răspunzi

    De la conducerea excelentă, până la salariile foarte bune, Apple este o companie cunoscută pentru mediul de lucru plăcut.  Însă, pentru a ajunge a face parte din echipa gigantului tech, potenţialii angajaţi trebuie să treacă cu brio printr-o serie de întrebări tehnice, personale, dar şi unele destul de enigmatice. Solicitaţi de Mail Online, candidaţii au împărtăşit unele dintre întrebările dificile sau bizare pe care le-au primit la interviu:

    1.      Scrie o bucată de cod prin care să afli dacă computerul care rulează programul are memorie Little Endian sau Big Endian 

    2.      Care este mancarea ta preferată?

    3.      Ai un cub de gheaţă (1m-1m-1m)  într-o cameră, aşezat pe o masă de lemn. Cubul se află la un metru de pereţi, distanţa faţă de cele patru feţe ale sale, cu excepţia uneia, care se află la distanţă de 30 cm. Ai la dispoziţie două pături ilozante (1m – 1m), care pot fi utilizate pentru a acoperi blocul de gheaţă. Obiectivul este de a menţine gheaţa solidă cât mai mult timp posibil. Unde vei aşeza păturile?

    4.      Ce produs Apple preferi şi de ce?

    5.      Câte produse Apple deţii?

    6.      Dacă ai avea un cub Rubic alb, câte feţe şi câte colţuri ale acestuia ar fi albe?

    7.      Ai un client care vrea să-şi cumpere un Mac la cel mai bun preţ. Cum îl convingi să aleagă Apple?

    8.      Cum te ajută tehnologia în viaţa de zi cu zi?

    9.      Ai încrederea în Apple?

    10.  Dacă ai putea să schimbi ceva la Apple ce ai schimba?

    11.   Ce ar însemna pentru tine să fii angajat la Apple?

    12.  Sunt în luna de miere pe o plajă din Hawaii şi am iPhone-ul în geanta cu echipamentul pentru sală. Se pare că în timp ce am fost să înot, sticla cu apă s-a vărsat în geantă. Ce fac? Toate pozele de la nuntă sunt în telefon. Le voi pierde?

    13.  Vinde-mi acest stilou!

    14.  Cum ai sparge sistemul Apple?

    15.  Dacă ar trebui să-ţi creezi un slogan pentru propria persoană, care ar fi?

    16.  Enumeră cinci metode de a extinde durata de viaţă a bateriei unui iPhone!  

    17.  Explică-i unui copil de opt ani ce este un modem/router şi cum funcţionează!

    18.  Cu ce companie a încheiat Apple cel mai recent parteneriat?

    19.  Dacă ai fi un produs Apple, ce ai fi?

    20.  Care este plăcerea ta vinovată de pe iPod?

     

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.


    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 


    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Confesiunile angajaţilor Google:”Singura stimulare intelectuală de care am avut parte la Google a fost în procesul de angajare. Am întâlnit mulţi oameni mediocri care se considerau geniali”

    Google pare angajatorul ideal, doar din afară: se pare că în spatele mâncării şi turelor cu bicicleta gratuite prin campus se ascund lucruri mai puţin plăcute, potrivit unui articol Business Insider în care sunt citaţi angajaţi nemulţumiţi de mediul de lucru din cadrul gigantului american.  
     
    Joe Cannella, fost senior account manager: ”În cele din urmă, ajungi să îţi petreci majoritatea timpului mâncând mâncarea Google, înconjurat de angajaţi ai Google, folosind echipamente Google, vorbind în acronime Google, trimiţând e-mailuri Google de pe telefoane ale Goole şi, în cele din urmă, începi să uiţi de lucrurile care sunt independente de Google, fiecare colţ din viaţa ta este creat pentru a face mai puternică ideea că este absolut nebunesc să vrei să fii altundeva decât la Google”.
     
    Vlad Patryshev, fost inginer software al Google: ”Este cu adevărat greu să discuţi orice problem cu colegii tăi. Discuţiile obiective sunt destul de rare, colegii nu sunt interesaţi de părerile altor oameni în cazul în care nu sunt ”Zei Importanţi”.
     
    Katy Levinson, fost inginer software: ”Oamenii simt că au dreptul să te întrebe de ce ai plecat sau dacă lucrezi în continuare acolo şi insistă că totul trebuie să fie perfect. Nu vor să audă nimic altceva decât entuziasm pentru norocul tău de a face parte din Google şi cât de mult vrei să stai acolo. Dacă pleci şi vrei să vorbeşti orice altceva în afară de lucruri pozitive, aproape oricine, de la mama mea, la şoferul de taxi, aşteaptă să explici de ce nu eşti încântat să lucrezi la Google.”
     
    ”Cele mai evidente zone în care se manifestă corporatismul companiei sunt legate de managementul performanţei şi recrutare. Pentru a promova pe cineva, trebuie să începi să construieşti un caz cu aproape un an în avans”, explică şi un angajat anonim.
     
    ”Există suficienţi oameni talentaţi, dar să fii talentat nu îţi garantează că vei fi cooptat în proiecte bune, există mii de oameni la fel de inteligenţi care se află la rând înaintea ta”, spune un fost inginer.
     
    ”Am fost abordat de Google pentru a prelua un post de management. Concomitent cu angajarea mea, o altă persoană cu acelaşi nume ca mine a fost angajată. Departamentul de resurse umane a greşit, iar atunci când am început, eram pe un post diferit, de junior, care ar fi fost potrivit pentru candidatul care avea acelaşi nume ca şi mine. Contractul de angajare era ambiguu, iar personalul de HR care poate repara această situaţie a plecat între timp să lucreze pentru o altă companie”, a spus un alt anonim.
     
    ”Cel mai mare aspect negativ pentru mine a fost anularea arbitrară a proiectelor”, a mai declarat un anonim.
     
    Adrian Carballo, fost inginer software la Google: ”În Bay Area, costul traiului este extraordinar de mare, iar dacă ieşi din campus, nu prea ai ce altceva să faci în afară de muncă şi ieşiri cu colegii de muncă. Ai într-adevăr mâncare gratis tot timpul, cafenele, săli de sport, curăţătorii, etc, dar pe măsură ce foloseşti aceste beneficii ajungi să petreci din ce în ce mai mult din timpul tău la birou. Ajungi să faci aceleaşi alegeri în afara zilei de muncă, la fel ca şi pe parcursul acesteia. Începi să petreci din ce în ce mai mult timp cu oamenii cu care lucrezi.”
     
    ”Oamenii sunt promovaţi în poziţii de management – nu fiindcă ar avea abilităţi de leadership sau management, dar pentru că se întâmplă să fie suficient de inteligenţi sau pentru că nu există o altă cale de a avansa în funcţie pentru ei”, spune un fost manager tehnic de program. ”Există mulţi indivizi inteligenţi care sunt manageri şi lideri groaznici.”
     
    ”Angajează persoane cu aceeaşi tipologie”, a spus un comentator anonim. ”Acelaşi background, aceleaşi 10 şcoli, aceeaşi viziune asupra lumii, aceleaşi interese. Nu exagerez când spun că am întâlnit 100 de alergători de triatlon în cei trei ani pe care i-am petrecut la Google. Doar câţiva dintre ei erau oameni cu adevărat interesanţi.”
     
    ”Cel mai rău lucru pe care l-am simţit în munca la Google a fost pentru mine, la fel ca pentru mulţi alţii, faptul că nu am putut lucra la adevăratul meu potenţial. Aveam 25 de ani de experienţă în programare şi management şi nu făceam nimic altceva din ce nu ar fi putut face  un absolvent de facultate cu doi ani de experienţă. Este o situaţie deprimantă”, spune John L. Miller, fost inginer software la Google.
     
    ”Multe dintre lucrurile pe care le auzi despre Google – din afara Google – nu sunt adevărate. De cele multe ori, acestea sunt răspândite de angajaţii Google în scopul îmbunătăţirii reputaţiei companiei. Când cineva vine cu o idee de zvon ce ar putea ajuta la acest lucru, ar putea câştiga respect în rândul celorlalţi ingineri. Crearea ideii că Google este un loc extraordinar în care să lucrezi are şi un nume: Googley”, spune Jeff Nelson, inventatorul Google Chrome.
     
    ”Mie mi-a displăcut că la Google nu se poate lucra remote, lucru pe care îl făceam cu succes în ultimii cinci-şase ani pentru alte companii”, spune şi freelancerul Dimitar Bojantchev.
     
    ”Singura stimulare intelectuală de care am avut parte la Google a fost în procesul de angajare. Am întâlnit mulţi oameni mediocri care considerau că erau geniali. Eu am lucrat sub o echipă de lideri care nu au scris o linie de cod de mai bine de doi ani şi au fost incompetenţi ca programatori atunci când au avut această funcţie.
  • Confesiunile angajaţilor Google:”Singura stimulare intelectuală de care am avut parte la Google a fost în procesul de angajare. Am întâlnit mulţi oameni mediocri care se considerau geniali”

    Google pare angajatorul ideal, doar din afară: se pare că în spatele mâncării şi turelor cu bicicleta gratuite prin campus se ascund lucruri mai puţin plăcute, potrivit unui articol Business Insider în care sunt citaţi angajaţi nemulţumiţi de mediul de lucru din cadrul gigantului american.  
     
    Joe Cannella, fost senior account manager: ”În cele din urmă, ajungi să îţi petreci majoritatea timpului mâncând mâncarea Google, înconjurat de angajaţi ai Google, folosind echipamente Google, vorbind în acronime Google, trimiţând e-mailuri Google de pe telefoane ale Goole şi, în cele din urmă, începi să uiţi de lucrurile care sunt independente de Google, fiecare colţ din viaţa ta este creat pentru a face mai puternică ideea că este absolut nebunesc să vrei să fii altundeva decât la Google”.
     
    Vlad Patryshev, fost inginer software al Google: ”Este cu adevărat greu să discuţi orice problem cu colegii tăi. Discuţiile obiective sunt destul de rare, colegii nu sunt interesaţi de părerile altor oameni în cazul în care nu sunt ”Zei Importanţi”.
     
    Katy Levinson, fost inginer software: ”Oamenii simt că au dreptul să te întrebe de ce ai plecat sau dacă lucrezi în continuare acolo şi insistă că totul trebuie să fie perfect. Nu vor să audă nimic altceva decât entuziasm pentru norocul tău de a face parte din Google şi cât de mult vrei să stai acolo. Dacă pleci şi vrei să vorbeşti orice altceva în afară de lucruri pozitive, aproape oricine, de la mama mea, la şoferul de taxi, aşteaptă să explici de ce nu eşti încântat să lucrezi la Google.”
     
    ”Cele mai evidente zone în care se manifestă corporatismul companiei sunt legate de managementul performanţei şi recrutare. Pentru a promova pe cineva, trebuie să începi să construieşti un caz cu aproape un an în avans”, explică şi un angajat anonim.
     
    ”Există suficienţi oameni talentaţi, dar să fii talentat nu îţi garantează că vei fi cooptat în proiecte bune, există mii de oameni la fel de inteligenţi care se află la rând înaintea ta”, spune un fost inginer.
     
    ”Am fost abordat de Google pentru a prelua un post de management. Concomitent cu angajarea mea, o altă persoană cu acelaşi nume ca mine a fost angajată. Departamentul de resurse umane a greşit, iar atunci când am început, eram pe un post diferit, de junior, care ar fi fost potrivit pentru candidatul care avea acelaşi nume ca şi mine. Contractul de angajare era ambiguu, iar personalul de HR care poate repara această situaţie a plecat între timp să lucreze pentru o altă companie”, a spus un alt anonim.
     
    ”Cel mai mare aspect negativ pentru mine a fost anularea arbitrară a proiectelor”, a mai declarat un anonim.
     
    Adrian Carballo, fost inginer software la Google: ”În Bay Area, costul traiului este extraordinar de mare, iar dacă ieşi din campus, nu prea ai ce altceva să faci în afară de muncă şi ieşiri cu colegii de muncă. Ai într-adevăr mâncare gratis tot timpul, cafenele, săli de sport, curăţătorii, etc, dar pe măsură ce foloseşti aceste beneficii ajungi să petreci din ce în ce mai mult din timpul tău la birou. Ajungi să faci aceleaşi alegeri în afara zilei de muncă, la fel ca şi pe parcursul acesteia. Începi să petreci din ce în ce mai mult timp cu oamenii cu care lucrezi.”
     
    ”Oamenii sunt promovaţi în poziţii de management – nu fiindcă ar avea abilităţi de leadership sau management, dar pentru că se întâmplă să fie suficient de inteligenţi sau pentru că nu există o altă cale de a avansa în funcţie pentru ei”, spune un fost manager tehnic de program. ”Există mulţi indivizi inteligenţi care sunt manageri şi lideri groaznici.”
     
    ”Angajează persoane cu aceeaşi tipologie”, a spus un comentator anonim. ”Acelaşi background, aceleaşi 10 şcoli, aceeaşi viziune asupra lumii, aceleaşi interese. Nu exagerez când spun că am întâlnit 100 de alergători de triatlon în cei trei ani pe care i-am petrecut la Google. Doar câţiva dintre ei erau oameni cu adevărat interesanţi.”
     
    ”Cel mai rău lucru pe care l-am simţit în munca la Google a fost pentru mine, la fel ca pentru mulţi alţii, faptul că nu am putut lucra la adevăratul meu potenţial. Aveam 25 de ani de experienţă în programare şi management şi nu făceam nimic altceva din ce nu ar fi putut face  un absolvent de facultate cu doi ani de experienţă. Este o situaţie deprimantă”, spune John L. Miller, fost inginer software la Google.
     
    ”Multe dintre lucrurile pe care le auzi despre Google – din afara Google – nu sunt adevărate. De cele multe ori, acestea sunt răspândite de angajaţii Google în scopul îmbunătăţirii reputaţiei companiei. Când cineva vine cu o idee de zvon ce ar putea ajuta la acest lucru, ar putea câştiga respect în rândul celorlalţi ingineri. Crearea ideii că Google este un loc extraordinar în care să lucrezi are şi un nume: Googley”, spune Jeff Nelson, inventatorul Google Chrome.
     
    ”Mie mi-a displăcut că la Google nu se poate lucra remote, lucru pe care îl făceam cu succes în ultimii cinci-şase ani pentru alte companii”, spune şi freelancerul Dimitar Bojantchev.
     
    ”Singura stimulare intelectuală de care am avut parte la Google a fost în procesul de angajare. Am întâlnit mulţi oameni mediocri care considerau că erau geniali. Eu am lucrat sub o echipă de lideri care nu au scris o linie de cod de mai bine de doi ani şi au fost incompetenţi ca programatori atunci când au avut această funcţie.
  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.


    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 


    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.