BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Cât câştigau actorii din “Seinfeld” pentru fiecare replică rostită

    O analiză realizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la primul episod al popularului serial de comedie “Seinfeld” scoate la iveală sumele fabuloase câştigate de protagoniştii sitcom-ului, în frunte cu Jerry Seinfeld.

    În ciuda profitului de circa 200 de milioane de dolari obţinut de “Seinfeld” pentru fiecare sezon în parte, costurile pentru producerea episoadelor se situau la cel mai ridicat nivel din televiziune la vremea respectivă.

    Potrivit unor surse citate de presa americană mai multe companii se află în negocieri avansate ce vizează posibilitatea de a difuza toate cele 180 de episoade ale serialului “Seinfeld” pe un serviciu de streaming online. În urma acestei tranzacţii, producătorii serialului ar putea obţine alte câteva sute de milioane de dolari.

    CÂT AU CÂŞTIGAT, PENTRU FIECARE REPLICĂ ÎN PARTE, ACTORII DIN SEINFELD

  • Business Magazin a lansat a zecea ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”

    Revista Business Magazin a lansat, pe 25 mai, cea de-a zecea ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”. Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    “După afirmaţia (justificată) că, fie şi cu 100 de nume, lista tot rămâne deschisă, o altă întrebare logică ar putea fi: «Ei bine, atunci cum i-aţi ales?»“ se întrebau redactorii Business Magazin în editorialul care deschidea primul catalog „100 tineri manageri de top“ şi primul demers editorial de tip catalog al publicaţiei.

    Iniţiativa de a face un catalog a venit în contextul în care la Business Magazin apăruse ideea de a face „ceva“ despre tinerii manageri. Redactorii revistei nu ştiau dacă va fi un cover story sau o analiză de tendinţe, poate un top al celor mai bine plătiţi sau al celor mai şcoliţi tineri din afaceri.

  • Operatorii telecom din Europa pot economisi circa 39 de miliarde de euro prin reconfigurarea reţelelor

    Reconfigurarea reţelelor de telecomunicaţii este necesară pentru că au apărut noi competitori pe piaţă, iar deţinerea în proprietate a unei licenţe nu mai este o condiţie obligatorie pentru livrarea de servicii, acum, oricine poate deveni furnizor, potrivit unei analizei “Reshaping the future with NFV and SDN”, al companiei de consultanţă de management Arthur D. Little (ADL) şi Bell Labs Consulting, ramura de cercetare şi consultanţă a Alcatel-Lucent.

    Clienţii companii, precum băncile, retailerii sau companiile media, pot deveni alternative importante ale furnizorilor tradiţionali de servicii de telecomunicaţii.  “Trecerea la noua reţea în cloud nu mai reprezintă pentru furnizorii de servicii o chestiune de dacă se va întâmpla; adevăratele întrebări se referă la cum şi când,” spune

    Cassidy Shield, managing partner Bell Consulting. Este o perioadă în care industria telecom din Europa intră în era cloud; programarea şi automatizarea trebuie să fie la o scară care să garanteze succesul. Acest lucru le va permite să intre pe segmente de produse şi servicii cu valoare mare, precum: piaţa de soluţii de securitate IT, aflată pe un trend ascendent şi estimată la 18 miliarde de euro, sau piaţa serviciilor de cloud, în valoare de 17 miliarde de euro.

    Analiza asupra valorii strategice şi a impactului pe care Network Functions Virtualization (NFV) şi Software-Defined Networks (SDN) le au în reţeaua operatorilor a a scos la iveală că o mai bună automatizare şi simplificare a proceselor de afaceri vor reduce costurile cu 14 miliarde de euro pe an doar în domeniul reţelisticii şi costurile  operaţionale în afara reţelei până la 25 de miliarde de euro.

    Tehnologiile Network Functions Virtualization (NFV) şi Software-Defined Networks (SDN) reprezintă o oportunitate strategică şi o necesitate pentru industria telecom care sub presiunea noilor competitori trebuie să se dezvolte şi să investească permanent în reţele. Soluţia este formarea unei organizaţii similare celor din industria aeriană, operatorii trebuie să lucreze şi mai îndeaproape cu producătorii, furnizorii şi autorităţile.

    Pentru acest studiu, au fost intervievaţi operatori din 35 de ţări europene. Împreună, aceşti operatori au realizat venituri ajustate de 250 de miliarde de euro în 2013, cu cheltuieli operaţionale anuale de 150 de miliarde de euro.

     

  • O aplicaţie îţi spune ce salariu trebuie să ceri la interviul de angajare

    Negocierea salariului poate fi o sarcină dificilă, iar cei mai mulţi candidaţi aleg pur şi simplu un număr şi speră ca angajatorul să îl găsească rezonabil.

    Compania Adzuna a găsit o soluţie la această problemă – o aplicaţie care îţi examinează CV-ul pentru a determina cât de mult valorează serviciile tale.

    Pentru a determina cu acurateţe nivelul utilizatorului, Adzuna analizează CV-urile comparându-le cu cele existente deja în baza de date. Un factor important este şi nivelul de educaţie al celui în cauză.

    Adzuna, unul dintre cele mai mari motoare de căutare de job-uri din Marea Britanie, îşi îndeamnă utilizatorii să încarce CV-urile pentru a merge pregătiţi la interviurile de angajare. Mai mult, site-ul prezintă şi ofertele disponibile care oferă salarii asemănătoare celor determinate de aplicaţie

  • Compania care a câştigat 15 miliarde de dolari într-o singură săptămână. Cât de greşită este logica investitorilor?

    Este vorba de Uber, care a devenit cea mai valoroasă companie privată din tehnologie, pe plan mondial: compania a obţinut recent o finanţare de 5,9 miliarde dolari, finanţare care aduce valoarea companiei la 41 miliarde de dolari şi plănuieşte o a doua rundă de finanţare, de 1,5 – 2 miliarde de dolari, caz în care ar valoarea ar urca la peste 50 de miliarde de dolari.

    Mike Novogratz, preşedintele fondului Fortress Investment, care administrează 70 de miliarde de dolari, spune că valoarea Uber a crescut cu 15 miliarde de dolari în doar o săptămână, în momentul în care a început demersurile pentru runda recentă de finanţare. La o emisiune televizată Novogratz a spus că a avut o întâlnire interesantă cu fostul CFO al Uber Brent Callinicos, în timpul căreia acesta i-a oferit un motiv pentru valoarea de 50 de miliarde şi creşterea de 15 miliarde înregistrate; în prezent Uber primeşte între 20 şi 25% din tariful pe care îl încasează şoferii, dar în viitor procentul ar putea creşte până la 30%. “Dacă invesitorul caută creştere şi compania oferă câştig pur, poţi face o mulţime de bani şi poţi justifica evaluari de zeci de miliarde”, a spus Novogratz.

    Interesat este că Novogratz şi Fortress au invertit în Lyft, principalul competitor al celor de la Uber.

    Un aspect pe care investitorii par a-l ignora este recţia pe care şoferii Uber ar putea să o aibă în momentul în care va creşte procentul din încasări perceput de companie şi va scădea suma pe care ei o câştigă.

    Uber, cu sediul în San Francisco, a întâmpinat în general dificultăţi în Europa. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Platforma Uber este disponibilă din luna februarie şi în România, primul oraş în care poate fi folosită fiind Bucureştiul.

    Autorităţile de reglementare europene analizează din luna aprilie reclamaţiile făcute de Uber Technologies împotriva legislaţiei din mai multe state europene şi, pentru a clarifica problema, au pus o întrebare serioasă referitoare la companie şi anume dacă este o aplicaţie web sau un serviciu de taximetrie. Executivul UE analizează problema în urma reclamaţiilor făcute de compania din San Francisco împotriva Spaniei, Germaniei şi Franţei.

  • Unul dintre cele mai mari evenimente de ecommerce se organizează în luna mai la Bucureşti

    Participantii vor avea sansa sa afle tendintele 2015 in ecommerce, modele de business, modalitati de finantare, optimizare si eficientizare a costurilor, workshopuri tehnice din comertul online de la specialisti internationali in vanzari online din Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia, Cehia şi Olanda, notează un comunicat de presă.

    Prin prima editie din Bucuresti, TeCOMM ajunge acum in patru orase importante din tara: Bucuresti, Cluj-Napoca (29-30 octombrie 2015, editia a 5-a), Timisoara (editia 1) si Iasi (6 noiembrie 2015, editia a 2-a).

    Printre speakerii de la această editie se numără Martin Newman (CEO, Practicology), Ralf  Haberich (CCO, Webtrekk) şi Florian Jansen (Managing Director & Co-founder, LaModa).

  • Esop: În 2014 s-au închiriat cu 60% mai multe spaţii de birouri decât în 2013

    Principalele trei oraşe de interes au fost Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, ce deţin şi printre cele mai ridicate stocuri de spaţii de birou de clasa A şi B din afara Bucureştiului. 

    “Am observat că după primul val al dezvoltării oraşelor mari din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, urmează al doilea val de centre universitare, în cadrul ESOP derulând în prezent analize şi negocieri de închiriere spaţii de birouri în oraşe precum Craiova, Târgovişte  şi Târgu-Mureş”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner ESOP Consulting l CORFAC International.  

    Printre marii chiriaşi care au ales alte oraşe decât Capitala se numără Recall, Bombardier, E On, EBS Romania, HP, Accesa şi Genpact –care au ales oraşul Cluj-Napoca, ZTE, Microsoft, Linde Gaz, Accenture şi Continental –care au preferat Timişoara, OSF şi GFK ce au mers la Iaşi şi Webhelp ce s-a îndreptat spre Ploieşti. 

    În comparaţie cu anul 2013, cand majoritatea tranzacţiilor erau generate de companii din domeniul IT&C, 2014 şi începutul lui 2015 a consemnat relocări sau preînchirieri pentru companii din mai multe industrii: energie, automotive, industrie, IT&C. Astfel, putem constata diversificarea companiilor ce îşi mută zona de interes din Capitală către principalele oraşe, pe fondul dezvoltării de proiecte de calitate şi al ofertei superioare de forţă de muncă. În ceea ce priveşte topul oraşelor la nivelul întregii ţări, orase alese pentru sedii de birouri sau puncte de lucru pentru marile companii, în 2014, pe primul loc se află Bucureştiul, pe locul doi Cluj-Napoca,  pe locul trei – Timişoara, pe locul patru – Iaşi şi pe locul cinci oraşul Ploieşti.

    Compania Esop activează în segmentul închirierilor de birouri către companii mici şi medii, start-up-urilor româneşti şi reprezentanţelor străine care deschid filiale în România. 

  • Kaspersky: Agresiunile din mediul cibernetic afectează tot mai mulţi copii

    Kaspersky Lab a organizat o dezbatere în cadrul evenimentului Mobile World Congress 2015, pentru a analiza această situaţie. Iniţiativa face parte parte dintr-o campanie globală pentru educarea şi asistarea copiilor şi a părinţilor în lupta împotriva cyberbullying-ului (agresiunilor din mediul cibernetic).

    „Internetul are multe beneficii, însă, din păcate, oferă posibilitatea unor utilizatori să-şi expună trăsăturile dăunătoare, iar cyberbullying-ul a devenit o problemă la scară largă,” a avertizat Eugene Kaspersky, Chairman şi CEO Kaspersky Lab. „Pentru victime, impactul psihologic poate fi serios şi durabil. Probabil că nu există o soluţie strict tehnologică, însă trebuie să discutăm despre toate aceste lucruri şi să-i informăm atât pe părinţi, cât şi pe copii, pentru a le permite să se bucure de toate lucrurile bune pe care le oferă internetul,” a declarant Eugene Kaspersky.

    Cercetarea Kaspersky Lab arată şi că intenţiile bine intenţionate ale adulţilor de a oferi spaţiu privat copiilor pot, de fapt, să îi facă pe aceştia mai vulnerabili la hărţuirile şi abuzurile din mediul online. De exemplu, doar 19% dintre părinţi afirmă că îi au pe copii în listele de prieteni sau că îi urmăresc pe reţelele sociale şi doar 39% le monitorizează activităţile online.

    Impactul emoţional pe termen lung poate fi semnificativ, iar părinţii trebuie să fie informaţi pentru a face demersurile necesare ca să oprească cyberbullying-ul. Studiul Kaspersky Lab arată că 44% dintre părinţii care au aflat că cei mici sunt agresaţi au intervenit – în timp ce peste jumătate dintre părinţi nu au luat măsuri.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare: Carrefour – cel mai mediatizat dintre marii retalieri – INFOGRAFIC

    Mediafax Monitorizare a realizat pe parcursul a 13 luni (ianuarie 2014 – ianuarie 2015) o analiză de amploare privind apariţia în media a marilor retalieri prezenţi în România (Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Penny Market, Real şi Selgros). Au fost monitorizate în acest scop 52.641 surse, repartizate după cum urmează: 150 de publicaţii centrale şi suplimente, 230 de publicaţii locale, 8 de posturi radio, 13 de posturi TV, 1.200 de site-uri, 22.000 de bloguri, 12.000 de pagini de Facebook, 17.000 de conturi de Twitter şi 40 de publicaţii internaţionale.

    Cele mai multe menţiuni în presa tradiţională le-a înregistrat Carrefour. Astfel, din totalul de 9.254 menţiuni 21,6% fac referire la Carrefour, 12,7% la Auchan, 11,2% la Kaufland, 10,6% la Metro, 8,7% la Mega Image, 8,0% la Cora, 7,4% la Selgros, 5,8% la Real, 5,7% la Lidl, 4,9% la Billa şi 3,6% Penny Market.

    Carrefour înregistrează cele mai multe menţiuni în presa centrală (1.130), presa locală (616) şi TV (239), iar Metro înregistrează cele mai multe menţiuni la posturile de radio (70).

    Tot Carrefour înregistrează cele mai multe menţiuni şi pe paginile de internet – 30% din total. Celelalte 70% de procente au fost distribuite astfel: Kaufland – 17%, Auchan – 17%, Metro – 15%, Cora – 12%, Selgros – 8% şi Real – 1%.

    În perioada de referinţă, Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland, Metro, Real şi Selgros au fost menţionate de 53.560 ori în 2.357 surse online.

    Cele 7.823 menţiuni în social media (Facebook, Twitter şi Bloguri) au fost distribuite astfel: Carrefour – 27%, Auchan – 19%, Kaufland – 18%, Cora – 18%, Metro – 13%, Selgros – 5%, şi Real – 0,05%.

    Cora, Billa şi Kaufland au fost preferatele presei centrale, iar Carrefour, Auchan şi Metro au atras mai mult atenţia presei locale.

    În ceea ce priveşte presa centrală, 53% dintre menţiuni au apărut în publicaţiile cu profil economic, 17% în cele de retail, 12% în cele cu profil generalist–quality, 5% în cele cu profil generalist–tabloid şi 13% în publicaţii cu alt profil.

    Principalele tipuri de materiale publicate care au conţinut referiri la marii retalieri au fost: ştiri – 46%, analize – 22% şi prezentări – 9%.

    Principalele trei posturi de radio interesate de marii retalieri au fost: Europa FM (41% din menţiuni), RFI (19% din menţiuni) şi Radio Bucureşti (13%). Iar primii trei retalieri prezenţi în jurnalele radio au fost Metro (27% dintre menţiuni), Mega Image (17%) şi Selgros (15%).

    Cei mai prezenţi retalieri în jurnalele TV au fost: Carrefour (25% din numărul apariţiilor), Metro (13%), Mega Image şi Auchan (cu câte 12%). 23% din numărul ştirilor despre magazinele de retail au aparţinut Digi 24, 16% – Realitatea TV şi 15% – B1TV.

    Referitor la presa internaţională, Metro conduce detaşat la numărul de apariţii – 70,48% dintre acestea aparţinându-i – şi este urmat de Carrefour cu 20,41%, Cora cu 4,98%, Auchan cu 3,79% şi Kaufland cu 0,35%.

    (Pentru detalii suplimentare referitoare la această analiză şi la alte analize pe care le putem oferi puteţi accesa: http://www.monitorizare.mediafax.biz/Site/Pages/Public/contact.aspx.

    Ne puteţi contacta şi prin: e-mail la monitorizare@mediafax.ro sau la numărul de telefon: 031/82.56.152)
     

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare: Carrefour – cel mai mediatizat dintre marii retalieri – INFOGRAFIC

    Mediafax Monitorizare a realizat pe parcursul a 13 luni (ianuarie 2014 – ianuarie 2015) o analiză de amploare privind apariţia în media a marilor retalieri prezenţi în România (Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Penny Market, Real şi Selgros). Au fost monitorizate în acest scop 52.641 surse, repartizate după cum urmează: 150 de publicaţii centrale şi suplimente, 230 de publicaţii locale, 8 de posturi radio, 13 de posturi TV, 1.200 de site-uri, 22.000 de bloguri, 12.000 de pagini de Facebook, 17.000 de conturi de Twitter şi 40 de publicaţii internaţionale.

    Cele mai multe menţiuni în presa tradiţională le-a înregistrat Carrefour. Astfel, din totalul de 9.254 menţiuni 21,6% fac referire la Carrefour, 12,7% la Auchan, 11,2% la Kaufland, 10,6% la Metro, 8,7% la Mega Image, 8,0% la Cora, 7,4% la Selgros, 5,8% la Real, 5,7% la Lidl, 4,9% la Billa şi 3,6% Penny Market.

    Carrefour înregistrează cele mai multe menţiuni în presa centrală (1.130), presa locală (616) şi TV (239), iar Metro înregistrează cele mai multe menţiuni la posturile de radio (70).

    Tot Carrefour înregistrează cele mai multe menţiuni şi pe paginile de internet – 30% din total. Celelalte 70% de procente au fost distribuite astfel: Kaufland – 17%, Auchan – 17%, Metro – 15%, Cora – 12%, Selgros – 8% şi Real – 1%.

    În perioada de referinţă, Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland, Metro, Real şi Selgros au fost menţionate de 53.560 ori în 2.357 surse online.

    Cele 7.823 menţiuni în social media (Facebook, Twitter şi Bloguri) au fost distribuite astfel: Carrefour – 27%, Auchan – 19%, Kaufland – 18%, Cora – 18%, Metro – 13%, Selgros – 5%, şi Real – 0,05%.

    Cora, Billa şi Kaufland au fost preferatele presei centrale, iar Carrefour, Auchan şi Metro au atras mai mult atenţia presei locale.

    În ceea ce priveşte presa centrală, 53% dintre menţiuni au apărut în publicaţiile cu profil economic, 17% în cele de retail, 12% în cele cu profil generalist–quality, 5% în cele cu profil generalist–tabloid şi 13% în publicaţii cu alt profil.

    Principalele tipuri de materiale publicate care au conţinut referiri la marii retalieri au fost: ştiri – 46%, analize – 22% şi prezentări – 9%.

    Principalele trei posturi de radio interesate de marii retalieri au fost: Europa FM (41% din menţiuni), RFI (19% din menţiuni) şi Radio Bucureşti (13%). Iar primii trei retalieri prezenţi în jurnalele radio au fost Metro (27% dintre menţiuni), Mega Image (17%) şi Selgros (15%).

    Cei mai prezenţi retalieri în jurnalele TV au fost: Carrefour (25% din numărul apariţiilor), Metro (13%), Mega Image şi Auchan (cu câte 12%). 23% din numărul ştirilor despre magazinele de retail au aparţinut Digi 24, 16% – Realitatea TV şi 15% – B1TV.

    Referitor la presa internaţională, Metro conduce detaşat la numărul de apariţii – 70,48% dintre acestea aparţinându-i – şi este urmat de Carrefour cu 20,41%, Cora cu 4,98%, Auchan cu 3,79% şi Kaufland cu 0,35%.

    (Pentru detalii suplimentare referitoare la această analiză şi la alte analize pe care le putem oferi puteţi accesa: http://www.monitorizare.mediafax.biz/Site/Pages/Public/contact.aspx.

    Ne puteţi contacta şi prin: e-mail la monitorizare@mediafax.ro sau la numărul de telefon: 031/82.56.152)