BusinessMagazin

Tag: acuzatii

  • NASA acuzată că întrerupe transmisia staţiei spaţiale în momentul apariţiei unor OZN-uri

    Agenţia Spaţială Americană este acuzată de internauţii din întreaga lume că a întrerupt, în mod voit, semnalul prin care transmite în direct pe internet imagini din spaţiu captate de pe Staţia Spaţială Internaţională, fix în momentul în care un obiect misterios trece prin dreptul acesteia. Potrivit postărilor, incidentul s-ar fi petrecut în data de 9 iulie, când în dreptul ISS ar fi apărut un obiect luminos, moment în care transmisia live a căzut brusc.

    Cei de la NASA se apără şi susţin că nu au întrerupt ei emisia, nimeni nu controlează streaming-ul venit de pe Staţia Spaţială. NASA pretinde că transmisia se mai întrerupe în momentul în care ISS se află într-o zonă în care sateliţii care transmit semnalul pe Pământ nu au o acoperire atât de bună:

    „Staţia Spaţială Internaţională trece în mod regulat prin zone unde acoperirea sateliţilor nu este tocmai bună, de aici şi calitatea transmisiei noastre în unele momente. Camerele de luat vederi afişează un ecran albastru indicând faptul că nu există semnal. Nu există vreun obiect neidentificabil observat de pe ISS. De cele mai multe ori reflexiile de la ferestrele staţiei sau luminile de pe Pământ apar ca fiind obiecte, la fel de bine cum şi în imaginile pe care le filmăm sau fotografiem aici pe Pământ pot apărea reflecţii”, se arată în comunicatul semnat de departamentul Human Exploration and Operations Mission Directorate al NASA.

    Clipul video a adunat într-un timp extrem de scurt peste 2 milioane de vizualizări, oamenii fiind de părere că obiectul nu este neapărat un OZN; acesta ar putea fi la fel de bine un meteorit de mici dimensiuni sau un gunoi spaţial, însă faptul că NASA întrerupe emisia în momentul în care acesta trece prin dreptul camerei, ridică un semn de întrebare cu privire la deschiderea agenţiei americane în a oferii informaţii, mai ales că nu este pentru prima dată când NASA întrerupe emisia în momentul în care un obiect trece prin faţa staţiei, după cum o dovedesc cele două clipuri de mai jos. Coincidenţă?

     

  • Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a fost trimisă în judecată de DNA

    Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a fost trimisă marţi în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţiile de luare de mită, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani.

  • Lovitura de stat din Turcia. Fethullah Gülen şi mişcarea care s-ar fi răsculat împotriva regimului Erdogan

    Clericul Fethullah Gülen şi mişcarea sa ”gulenistă” sunt acuzate de către Recep Erdogan, preşedintele Turciei, şi de către premierul Binali Yildirim că ar fi în spatele loviturii de stat organizată de o parte a armatei turce, vineri seara, în urma căreia au fost arestaţi sute de oficiali militari şi au fost rănite peste 1.000 de persoane.

    O declaraţie a mişcării clericului Gülen a negat însă implicarea în criza din Turcia şi a condamnat lovitura de stat.

    Vezi aici cine este Fethullah Gülen şi mişcarea care s-ar fi răsculat împotriva regimului Erdogan

     

  • De la Ataturk la Erdogan. Tot ce trebuie să ştii despre istoria modernă a Turciei

    1923 – Mustafa Kemal Ataturk a instaurat Republica modernă Turcia 

    1946 – Se ţin primele alegeri democratice

    1950 – Partidul lui Ataturk pierde alegerile în dauna partidului democratic al lui Adnan Menderes

    1960 – Lovitură de stat organizată de armată. Menderes este judecat şi executat în 1961. Puterea revine oamenilor

    1971 – Situaţia din Turcia era tulbure. Armata dă o nouă lovitură de stat şi se impune legea marţială timp de 2 ani. Partidul lui Ataturk revine la putere în 1973.

    1980 – Cea mai sângeroasă lovitură de stat din istorie: sute de morţi, 50 de execuţii şi au loc peste 500.000 de arestări. Armata renunţa la putere în 1983, dar Generalul Evren rămâne preşedinte până în 1989. Constituţia scrisă de armată în 1982 este valabilă şi astăzi, cu amendamente.

    1994 – Recep Tayyip Erdogan este ales primar al Istanbulului cu  25% din voturi

    1996 – Şeful partidului islamist, Necmettin Erbakan, din care făcea parte si Edogan, devine prim-ministrul Turciei, fiind primul premier islamist al ţării

    1997 – O altă lovitură de stat. Armata îl îndepărtează pe Necmettin Erbakan de la putere.

    1999 – Erdogan este închis pentru patru luni de zile pentru incitare la islamism, fiind acuzat că aduce atingere secularismului.

    2002 – Erdogan a înfiinţat în anul 2002  partidul AKP, şi a câştigat alegerile. Erdogan şi-a proclamat atunci public ruptura cu trecutul său islamist, spunând că noul partid nu are la bază religia.

    2003- Erdogan devine prim-ministru.

    2007 – Recep Tayyip Erdogan convoaca alegeri anticipate, dupa ce opozitia, justitia şi armata îşi unesc forţele pentru a opri alegerea aliatului său Abdullah Gul în funcţia de preşedinte. Câştiga 47% din voturi, iar Parlamentul îl alege pe Gul preşedinte.

    2008-2010: Zeci de ofiţeri din armată sunt închişi în urma unor procese pornite de membrii unei mişcări islamiste “guleniste” (Gulen), care pe vremea aceea erau aliaţii lui Erdogan.

    2011: Erdogan obţine cel de-al treilea mandat cu 50% din voturi.

    2013: Are loc o ruptură înbtre Erdogan şi mişcarea Gulen când procurorii încep să ancheteze oamenii din cercul lui Erdogan. Zeci dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai premierului Erdogan sunt reţinuti. Politicienii reţinuti resping acuzaţiile. Drept răspuns, Erdogan realizează o remaniere a Cabinetului.

    2014: Erdogan devine primul preşedinte al Turciei ales direct de popor cu 52% dintre voturi. Ofiţerii şi politicenii ce au fost închişi în 2013 sunt eliberaţi.

    2015 – Partidul lui Erdogan, AKP, pierde apoi recâştigă majoritatea parlamentară. ISIS şi militanţii kurzi sunt acuzaţi de atacurile teroriste

    2016 – Violenţele continuă. Turcia este însângerată de un grav atac terorist. Trei bărbaţi au deschis focul, cu pistoale mitralieră, apoi s-au aruncat în aer pe aeroportul Ataturk, din Istanbul. Zeci de persoane au murit şi sute au fosr rănite.

    iulie 2016 – Lovitură de stat eşuată în Turcia, soldată cu cel puţin 60 de morţi şi sute de arestaţi. Şeful Statului Major al armatei a fost înlocuit.

  • De la Ataturk la Erdogan. Tot ce trebuie să ştii despre istoria modernă a Turciei

    1923 – Mustafa Kemal Ataturk a instaurat Republica modernă Turcia 

    1946 – Se ţin primele alegeri democratice

    1950 – Partidul lui Ataturk pierde alegerile în dauna partidului democratic al lui Adnan Menderes

    1960 – Lovitură de stat organizată de armată. Menderes este judecat şi executat în 1961. Puterea revine oamenilor

    1971 – Situaţia din Turcia era tulbure. Armata dă o nouă lovitură de stat şi se impune legea marţială timp de 2 ani. Partidul lui Ataturk revine la putere în 1973.

    1980 – Cea mai sângeroasă lovitură de stat din istorie: sute de morţi, 50 de execuţii şi au loc peste 500.000 de arestări. Armata renunţa la putere în 1983, dar Generalul Evren rămâne preşedinte până în 1989. Constituţia scrisă de armată în 1982 este valabilă şi astăzi, cu amendamente.

    1994 – Recep Tayyip Erdogan este ales primar al Istanbulului cu  25% din voturi

    1996 – Şeful partidului islamist, Necmettin Erbakan, din care făcea parte si Edogan, devine prim-ministrul Turciei, fiind primul premier islamist al ţării

    1997 – O altă lovitură de stat. Armata îl îndepărtează pe Necmettin Erbakan de la putere.

    1999 – Erdogan este închis pentru patru luni de zile pentru incitare la islamism, fiind acuzat că aduce atingere secularismului.

    2002 – Erdogan a înfiinţat în anul 2002  partidul AKP, şi a câştigat alegerile. Erdogan şi-a proclamat atunci public ruptura cu trecutul său islamist, spunând că noul partid nu are la bază religia.

    2003- Erdogan devine prim-ministru.

    2007 – Recep Tayyip Erdogan convoaca alegeri anticipate, dupa ce opozitia, justitia şi armata îşi unesc forţele pentru a opri alegerea aliatului său Abdullah Gul în funcţia de preşedinte. Câştiga 47% din voturi, iar Parlamentul îl alege pe Gul preşedinte.

    2008-2010: Zeci de ofiţeri din armată sunt închişi în urma unor procese pornite de membrii unei mişcări islamiste “guleniste” (Gulen), care pe vremea aceea erau aliaţii lui Erdogan.

    2011: Erdogan obţine cel de-al treilea mandat cu 50% din voturi.

    2013: Are loc o ruptură înbtre Erdogan şi mişcarea Gulen când procurorii încep să ancheteze oamenii din cercul lui Erdogan. Zeci dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai premierului Erdogan sunt reţinuti. Politicienii reţinuti resping acuzaţiile. Drept răspuns, Erdogan realizează o remaniere a Cabinetului.

    2014: Erdogan devine primul preşedinte al Turciei ales direct de popor cu 52% dintre voturi. Ofiţerii şi politicenii ce au fost închişi în 2013 sunt eliberaţi.

    2015 – Partidul lui Erdogan, AKP, pierde apoi recâştigă majoritatea parlamentară. ISIS şi militanţii kurzi sunt acuzaţi de atacurile teroriste

    2016 – Violenţele continuă. Turcia este însângerată de un grav atac terorist. Trei bărbaţi au deschis focul, cu pistoale mitralieră, apoi s-au aruncat în aer pe aeroportul Ataturk, din Istanbul. Zeci de persoane au murit şi sute au fosr rănite.

    iulie 2016 – Lovitură de stat eşuată în Turcia, soldată cu cel puţin 60 de morţi şi sute de arestaţi. Şeful Statului Major al armatei a fost înlocuit.

  • Argeş: Douăzeci de suspecţi în cazul Berevoeşti au fost arestaţi

    Douăzeci de suspecţi dintre cei 38 reţinuţi în cazul grupărilor din Berevoeşti acuzate că exploatau persoane au fost arestaţi, joi seara, de Tribunalul Argeş, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Tribunalul Argeş a decis, joi seara, arestarea pentru 30 de zile a douăzeci dintre suspecţi, acuzaţia fiind de constituire de grup organizat şi trafic de persoane.

    Audierea celorlalţi 18 suspecţi, dintre cei 38 reţinuţi, va avea loc tot joi seara, dar de la ora 19.00, tot la Tribunalul Argeş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţia londoneză raportează o creştere importantă a infracţiunilor motivate de ură, după referendum

    Potrivit datelor prezentate de Scotland Yard, în perioada 24 iunie – 2 iulie, poliţia a primit informaţii în legătură cu 599 de incidente în legătură cu infracţiuni motivate de ură, adică în medie 67 de acuzaţii pe zi, comparativ cu o medie zilnică de 44, înainte de 24 iunie.

    Mak Chishty, un oficial din cadrul poliţiei metropolitane, a declarat că “Putem observa o creştere a numărului infracţiunilor motivate de ură după referendumul din Marea Britanie.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Chiliman a scăpat de controlul judiciar. Procurorii nu au mai cerut prelungirea măsurii

    Fostul primar al Sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman, a scăpat de măsura controlului judiciar, în dosarul în care DNA Ploieşti îl acuză de complicitate la trafic de influenţă şi constituire de grup infracţional organizat, după ce procurorii nu au mai cerut prelungirea măsurii preventive.

    Fostul primar Andrei Chiliam a fost scos de sub control judiciar în dosarul în care în iunie 2015 a fost pus sub urmărire penală şi reţinut pentru trafic de influenţă şi constituire de grup infracţional organizat, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX. Aceleaşi surse precizează că măsura preventivă a expirat pe 12 iunie iar procurorii DNA Ploieşti nu au mai cerut prelungirea ei, pe motiv că s-au încheiat cercetările în dosar şi urmează să fie trimis în judecată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice, pus oficial sub urmărire penală în dosarul Rompetrol II

    Fostul ministru al Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu, a ajuns, vineri dimineaţa, la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul Rompetrol II, Tănăsescu fiind suspectat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

    Mihai Tănăsescu a ajuns vineri dimineaţa la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul Rompetrol II, la intrare refuzând să facă vreo declaraţie.

    Tănăsescu este suspectat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare

    Mircea Băsescu a fost condamnat, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa l-au condamnat pe Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte al României Traian Băsescu, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care acesta a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel.

    Decizia este definitivă astfel că Mircea Băsescu trebuie să se predea de îndată pentru încarcerare.

    Judecătorii au menţinut, în acelaşi dosar, decizia Tribunalului Constanţa în cazul lui Marian Căpăţână şi l-au condamnat pe acesta la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 265.000 de euro de la Marian Căpăţână, dar şi ridicarea sechestrului instituit pe bunurile lui Mircea Băsescu.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, în primă instanţă, pe 8 ianuarie 2016, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Cei doi au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Magistraţii au mai dispus în cazul celor doi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.

    Pe de altă parte, instanţa a respins ca nefondată cererea formulată de Florin Anghel de restituire a sumei de 600.000 de euro pe care membrii familiei acestuia susţineau că i-ar fi dat-o drept mită lui Mircea Băsescu pentru a interveni pentru obţinerea unei decizii favorabile într-un dosar al lui Bercea Mondial.

    Mircea Băsescu a fost judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări realizate pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele fostului preşedinte al ţării.