BusinessMagazin

Tag: acord

  • Rolls-Royce va plăti 671 milioane de lire pentru a scăpa de acuzaţii de corupţie în SUA şi Marea Britanie

    Firma aerospaţială va plăti 497 de milioane de lire către Serious Fraud Office (SFO) din Marea Britanie, care investighează acuzaţiile de fraudă şi corupţie. SFO a început să investigheze reclamaţiile în 2012, când a cerut firmei informaţii despre suspiciunile de mită din China, Indonezia şi alte pieţe.

    Rolls-Royce a fost de acord să plătească 170 de milioane de lire Departamentului de Justiţie din Statele Unite. Alte 21,5 milioane de lire ar urma să fie plătite supraveghetorilor din Brazilia, a menţionat compania.

    Compania, unul dintre cei mai mari exportatori de bunuri din Marea Britanie, produce motoare pentru avioane, trenuri, vapoare şi submarine nucleare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 70% din IMM-urile care gestionează date cred că tehnologia digitală le-a crescut capacitatea de a inova

    84% din respondenţii români (lucrători IT din companii mici şi mijlocii) au declarat că se simt pregătiţi să folosească aplicaţiile şi dispozitivele pe care le au la dispoziţie în companie – comparat cu doar 59% în Europa Occidentală. În acelaşi timp însă mai puţine dintre companiile româneşti au un website (55%) sau o zonă online dedicată clienţilor (16%) faţă de media occidentală (69% respectiv 21%).
    Rezultatele sunt parte a unui studiu IPSOS MORI realizat în 2016, pentru Microsoft, la nivelul companiilor mici şi mijlocii – categorie ce formează aproape 99% din totalul companiilor de pe continent. Studiul a abordat teme legate de folosirea datelor şi a tehnologiilor de ultimă oră pentru a atrage noi clienţi, a creşte productivitatea şi a inova în domeniul de activitate în care activează.
     
    În antiteză cu aceste rezultate şi cu profilul respondenţilor (lucrători IT în companii mici şi mijlocii), la nivel general, România se plasează conform DESI pe penultimul loc în UE atunci când vine vorba de competenţe digitale, iar unul dintre factorii care ne ajută să nu ocupăm ultima poziţie poate fi tocmai numărul mare de specialişti IT din economie. Când vine vorba de integrarea tehnologiei în mediul de afaceri, însă, România se plasează pe locul 28 din 28.
    Un alt aspect relevat potrivit studiului constă în atitudinea pozitivă cu care afacerile româneşti privesc epoca digitală raportat la cele din vestul Europei – respondenţii consideră că tehnologia le va ajuta şi fluidiza deciziile operaţionale şi strategice (79% versus 59%)  sau le va aduce mai multe date relevante despre clienţi (67% VS 53%).
     
    În ceea ce priveşte mobilitatea angajaţilor, România are în continuare o rată scăzută faţă de majoritatea statelor europene, 7 din 10 angajaţi declarând că trebuie să fie prezenţi la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu; totuşi se constată o creştere a flexibilităţii faţă de 2015, când 8 din 10 angajaţi declarau că trebuie să fie prezenţi la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu.
    Foarte puţini din cei ce activează în domeniul informaţiei (information workers) simt că tehnologia digitală a avut un impact negativ asupra activităţii lor. Opt din zece (80%) spun că a avut un impact pozitiv asupra abilităţilor lor, trei sferturi confirmă acelaşi impact pozitiv cu privire la capacitatea lor de a inova (75%), cooperarea între echipe (76%) şi motivaţia lor de la locul de muncă (74%).
     
    Aceiaşi lucrători din România,  sunt în general de acord că tehnologia le îmbunătăţeşte relaţia cu clienţii şi le permite să îşi dezvolte afacerea. Şapte din zece (71%) sunt de acord că sunt în măsură să rămână conectaţi cu clienţii şi să îşi îmbunătăţească loialitatea clienţilor, în timp ce într-o proporţie similară sunt de acord că tehnologia le permite să construiască relaţii mai bune cu clienţii existenţi (73%).
    Lucrătorii români din sectorul IT consideră că dezvoltarea de competenţe (49%) şi strategia companiei lor (43%) sunt cele mai mari provocări interne cu care companiile lor se vor confrunta în următoarea perioadă. Două cincimi menţionează, de asemenea, inovarea de noi produse şi servicii (38%), vânzările companiei şi strategia de marketing (38%).
     
    Factorii de decizie români (BDMs) estimează că vânzările şi strategia de marketing vor reprezenta  provocările cele mai stringente cu care organizaţia se va confrunta în următoarele 12 luni; trei sferturi (76%) menţionează acest lucru. În acelaşi timp, şi aceştia sunt de acord că dezvoltarea competenţelor angajaţilor (72%) şi strategia companiei (72%) sunt, de asemenea, probleme care cer atenţie specială.
    80% din angajaţii chestionaţi în România simt că informaţiile proprii sunt protejate oriunde s-ar afla, comparat cu 67% în vestul Europei . Între manageri, 79% sunt de aceeaşi părere când vine vorba de datele firmei faţă de 58% în Europa occidentală . Dintre aceiaşi manageri, 72% declară că afacerea lor dispune de protecţie avansată a datelor faţă de media vestică de 54%. 
     
    Pe de altă parte, un raport Microsoft Security arată că ţara noastră are rate de apariţie a riscurilor de securitate consistent superioare mediei mondiale – (31,3% versus 20,8% pentru Q4 2015) şi o medie mai mare de calculatoare detectate ca infectate – 36,4 din 1000 faţă de 16,9 media mondială).
     

  • Trump, dispus să ridice sancţiunile impuse Rusiei în schimbul unui acord nuclear cu Moscova

    Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că va propune ridicarea regimului de sancţiuni impus Rusiei ca urmarea a anexării regiunii Crimeea în schimbul unui acord de reducere a arsenalului nuclear cu Moscova, potrivit unui interviu acordat cotidianului The Times.

    “Au introdus sancţiuni împotriva Rusiei – să vedem dacă putem obţine nişte acorduri bune cu Rusia”, a declarat Trump în cursul interviului acordat duminică pentru The Times, relatează Reuters.

    “În primul rând, cred că armele nucleare ar trebui să fie mult mai puţine, reduse substanţial. Însă Rusia suferă foarte mult din cauza sancţiunilor, dar cred că se poate întâmpla ceva de pe urma căruia să beneficieze foarte mulţi oameni”, a adăugat liderul american.

    Astfel, Trump semnalează posibilitatea primului pas important în domeniul controlului armelor nucleare după ce preşedintele Barack Obama a semnat noul tratat START cu Rusia, în anul 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump, dispus să ridice sancţiunile impuse Rusiei în schimbul unui acord nuclear cu Moscova

    Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că va propune ridicarea regimului de sancţiuni impus Rusiei ca urmarea a anexării regiunii Crimeea în schimbul unui acord de reducere a arsenalului nuclear cu Moscova, potrivit unui interviu acordat cotidianului The Times.

    “Au introdus sancţiuni împotriva Rusiei – să vedem dacă putem obţine nişte acorduri bune cu Rusia”, a declarat Trump în cursul interviului acordat duminică pentru The Times, relatează Reuters.

    “În primul rând, cred că armele nucleare ar trebui să fie mult mai puţine, reduse substanţial. Însă Rusia suferă foarte mult din cauza sancţiunilor, dar cred că se poate întâmpla ceva de pe urma căruia să beneficieze foarte mulţi oameni”, a adăugat liderul american.

    Astfel, Trump semnalează posibilitatea primului pas important în domeniul controlului armelor nucleare după ce preşedintele Barack Obama a semnat noul tratat START cu Rusia, în anul 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gheorghe Ştefan, fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ, a fost condamnat la trei ani de închisoare, după acordul cu procurorii DNA

    Gheorghe Ştefan a fost condamnat la trei ani de închisoare în dosarul în care fostul co-preşedinte PNL Vasile Blaga a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, după ce magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, vineri, acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu procurorii DNA.

    Judecătorii au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, cu procurorii DNA în dosarul în care fostul co-preşedinte PNL Vasile Blaga a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi l-au condamnat la trei ani de închisoare în regim de detenţie, în schimbul unui denunţ.

    De asemenea, de la Gheorghe Ştefan a fost confiscată suma de 1.650.000 de euro şi a fost menţinută măsura sechestrului până la concurenţa sumei de 2.350.000 de euro.

    La termenul din data de 06 ianuarie 2017, Gheorghe Ştefan le-a cerut judecătorilor şi înjumătăţirea pedepsei de şase ani de închisoare pe care o execută în urma condamnării din dosarul Microsoft, argumentând că a făcut un denunţ în urma căruia “o altă persoană a fost trimisă în judecată”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari

     

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • KMG International şi CEFC au încheiat acordul legat de tranzacţia de cumpărare a 51% din acţiunile KMGI

    Compania Naţională KazMunayGas Kazahstan şi CEFC (China Energy Company Limited) au încheiat la Bucureşti acordul care atestă angajamentul CEFC de a efectua tranzacţia de cumpărare a 51% din acţiunile KMGI, precum şi semnarea unui set de documente, confirmând astfel parteneriatul dintre cele două companii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii acestora.

    Discuţiile au devenit publice la finalul anului trecut şi au avansat chiar şi în ciuda reactivării dosarului Rompetrol de către pro­curorii români, lucru care a dus la inst­a­larea sechestrului asupra activelor rafinăriei Petromidia, principalul activ al grupului petrolier Rompetrol, potrivit ZF. 

    După o perioadă în care ambele părţi au clarificat anumite aspecte tehnice şi juridice ale acordului, KMG NC şi CEFC au reafirmat angajamentul de a sprijini implementarea planurilor de dezvoltare KMGI în România şi în regiunea Mării Negre. Acordul se va supune procedurilor standard şi etapelor de validare, incluzând aprobările din partea UE şi din partea autorităţilor cu competenţă în domeniu din România şi China.

    „Strategia KMG International cu noul acţionar vizează ample proiecte de dezvoltare, România fiind prioritatea de business. Având în vedere potenţialul energetic al Kazahstanului, resursele financiare ale Chinei, vom aduce un aport considerabil la dezvoltarea României. Ne propunem să creştem capacitatea de rafinare, la 10 milioane tone ţiţei pe an, să construim până la 200 de noi puncte de alimentare carburanţi, dezvoltarea serviciilor industriale în zona de upstream şi downstream, şi construcţia unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia. Investiţiile realizate până în prezent, modelul de afaceri implementat şi parteneriatele de afaceri care urmează să fie dezvoltate în viitor sunt factorii necesari care ne ajută să fim optimişti în ceea ce priveşte creşterea în continuare a businessului.” – a declarat Zhanat Tussupbekov, CEO KMG International.

    Activele şi operaţiunile deţinute şi desfăşurate de KMG International (KMGI) în Europa şi în regiunea Mării Negre vor servi drept platformă de dezvoltare, care vor viza atât creşterea performanţelor operaţionale şi financiare ale KMGI, cât şi extinderea activităţilor şi operaţiunilor efectuate de către CEFC la nivel internaţional, potrivit reprezentanţilor celor două companii.

    KMG va lua în considerare continuarea livrărilor de ţiţei către subsidiarele KMGI în scopul de a susţine şi de a extinde operaţiunile sale de bază în Europa, susţinând operaţiunile de rafinare de la Petromidia. ”Susţinem ferm toate angajamentele noastre derivate din Memorandumul de Înţelegere cu statul român, inclusiv stabilirea unui Fond de Investiţii Româno-Kazah în valoare de până la 1 miliard de dolari, în funcţie de condiţiile de piaţă în cursul perioadei de investiţie de 7 ani” spune reprezentanţii KMGI. Ei spun că au identificat deja o serie de proiecte profitabile pentru Fondul de Investiţii – extinderea reţelei de staţii de carburanţi de pe piaţa locală, construirea unei noi centrale de cogenerare pe platforma Petromidia şi continuarea investiţiilor în sectorul de upstream.

    Pentru a accelera aceste proiecte, KMG International se arată preocupată de procedurile administrative luate de către Guvernul României, care vor permite implementarea proiectelor.

    JSC NC KazMunayGas este Compania Naţională de Petrol şi Gaze a Republicii Kazahstan cu activităţi de explorare, producţie, rafinare şi transport de hidrocarburi din Kazahstan, care reprezintă interesele statului în industria de petrol şi gaze. KMG NC este o companie integrata vertical cu ciclu complet de upstream, transport şi prelucrare, până la furnizarea de servicii specializate în industria de profil. CEFC China Energy Company Limited este una din cele mai mari companii private din China. În 2016 a intrat în topul Global Fortune 500, pe poziţia 229. CEFC are operaţiuni în energie, servicii financiare şi investiţii. KMG International N.V. deţine şi desfăşoară operaţiuni importante în domeniul rafinării, petrochimiei, retail şi trading, pe mai multe pieţe internaţionale. Reţeaua de retail cuprinde peste 1100 puncte de alimentare carburanţi în România, Georgia, Bulgaria şi Moldova. Grupul derulează operaţiuni de upstream, servicii industriale şi la sondă.

     

  • Ambasador britanic la UE: Finalizarea acordului comercial între M.Britanie şi UE ar putea dura 10 ani

    Finalizarea unui acord comercial post-Brexit între Marea Britanie şi Uniunea Europeană ar putea dura zece ani şi există riscul că ar putea să eşueze, a declarat Ivan Rogers, reprezentantul permanent al Marii Britanii la Uniunea Europeană, potrivit BBC News online.

    În cadrul unei reuniuni private a Guvernului de la Londra, Rogers a avertizat că liderii europeni se aşteaptă ca un astfel de acord comercial nu va fi finalizat înainte de începutul sau mijlocul deceniului viitor.

    Diplomatul britanic a mai declarat că acordul ar putea fi respins de parlamentele statelor membre UE.

    Potrivit BBC News, Rogers ar mai fi sugerat că liderii europeni ar fi mai degrabă favorabili unui acord de liber schimb după Brexit, decât unei opţiuni prin care M.Britanie să rămână membră a pieţei comune.

  • De azi românii nu vor mai fi obligaţi să stea la cozi la ghişee pentru a-şi plăti taxele şi impozitele

    Persoanele fizice îşi pot plăti din 14 decembrie 2016 obligaţiile fiscale şi prin intermediul site-ului www.ghiseul.ro. ANAF a finalizat procedura de achiziţie publică a serviciilor de acceptare a plăţilor online de impozite, taxe şi contribuţii cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Naţional Electronic de Plăţi, şi a încheiat cu trei bănci un Acord cadru valabil 32 de luni.

    În prezent, există şi posibilitatea achitării obligaţiilor fiscale în numerar sau prin card bancar la casieriile unităţilor Trezoreriei Statului, prin virament (ordin de plata, internet banking etc) sau prin mandat poştal. Ultimele două zile au fost dedicate asigurării funcţionării optime şi compatibilizării sistemelor informatice ale AADR şi MFP – ANAF.
    Categoriile de impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi plătite online (prin internet) de către persoanele fizice, prin intermediul cardurilor bancare sunt prevăzute în OMFP nr. 1.376/2016

    “Pentru maximizarea eficienţei economice a achiziţiei şi păstrarea posibilităţii adaptării comisioanelor la volumul plăţilor, BCR, Banca Transilvania şi Garanti Bank au semnat cu ANAF Acordul cadru conform căruia, periodic, este aleasă oferta cu preţul cel mai mic şi este semnat un contract subsecvent pentru maxim 12 luni. Primul contract subsecvent va fi semnat cu Garanti Bank, care va percepe ANAF un comision de 0,24%, dar nu mai mult de 14,40 lei, din valoarea fiecărei plăţi efectuate electronic de contribuabil”, se arată într-un comunicat ANAF.

  • Care este legătura între deciziile lui Donald Trump şi puterea tot mai mare a Chinei

    Deşi ideea de piaţă liberă reprezintă un punct-cheie în discursul multor preşedinţi de stat, acordurile în acest sens presupun ani de negociere şi compromisuri. Ce se întâmplă însă atunci când statele ajung la un consens, dar schimbarea unui lider pune în pericol întreaga înţelegere?

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Barack Obama, preşedintele încă în funcţie al Statelor Unite, a considerat tratatele comerciale ca fiind prioritare, dar oponenţii TPP au caracterizat înţelegerea ca fiind una care favorizează companiile mari în detrimentul locurilor de muncă şi al suveranităţii naţionale.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Ideea unui acord transpacific a plecat de la un tratat semnat de patru state – Brunei, Chile, Noua Zeelandă şi Singapore – care a intrat în vigoare în 2006. Înţelegerea a dus la eliminarea taxelor de import şi la cooperarea în domenii-cheie, precum practicile de angajare, proprietatea intelectuală sau politicile concurenţiale.

    Cele mai multe bunuri şi servicii comercializate între state au fost definite şi în noul TPP; nu toate taxele pe import (aproximativ 18.000) aveau să fie eliminate. Spre exemplu, semnatarii spun că au decis să elimine sau să reducă taxele de import în ceea ce priveşte produsele agricole sau bunurile de origine agricolă, încă de la început. Când vine vorba de produse textile, înţelegerea prevede ca unele dintre taxe să fie eliminate după o perioadă mai lungă de timp.
    TPP a fost de multe ori confundat cu TTIP – Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii; cel din urmă se referă însă la cu totul altceva, respectiv comerţul dintre Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene. În acest caz, negocierile se află într-o fază incipientă.

    De când cu alegerea lui Donald Trump, există însă mai multe semne de întrebare decât certitudini în ceea ce priveşte TPP. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie semnat de cel puţin şase state care, cumulat, să genereze cel puţin 85% din puterea economică a grupului. Cu alte cuvinte, atât Japonia cât şi Statele Unite trebuie să semneze.
    Noua Zeelandă a sugerat că un anumit parteneriat se poate materializa şi în lipsa Statelor Unite; Japonia, pe de altă parte, a anunţat prin vocea premierului Shinzo Abe că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens”.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

    Retragerea SUA din Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, crede Christopher Dembik, director de analiză macro la Saxo Bank. Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia. A doua consecinţă este scăderea PIB-ul global, care se chinuie să atingă nivelurile precriză. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului. În al treilea rând, retragerea indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. În al patrulea rând, retragerea înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump.

    Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. În cele din urmă, decizia confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din zona Asia-Pacific, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu. „Lumea s-a schimbat. Regulile se schimbă odată cu ea, iar aceste reguli ar trebui scrise de Statele Unite, nu de ţări precum China”, declara Barack Obama recent. Dar Obama nu va mai fi preşedinte pentru mult timp, iar cel care îi va lua locul nu pare să-i împărtăşească opiniile.