BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • John Kerry: Avioanele ruseşti care au încălcat spaţiul aerian turc ar fi putut fi doborâte

    “Suntem foarte preocupaţi de acest lucru, pentru că este exact genul de lucruri pentru care Turcia îşi apără drepturile şi ar fi putut doborî” aceste avioane, a declarat Kerry în Chile, unde participă la conferinţa internaţională “Oceanul nostru”.

    El a precizat că a discutat cu omologul său turc, Feridun Sinirlioglu, şi a dat asigurări că va îndemna Rusia să comunice mai bine cu privire la operaţiunile sale militare.

    “Este exact genul de lucruri cu privire la care am avertizat” şi “de aceea am început discuţii cu Rusia, pentru a fi siguri că nu există posibilitatea unui conflict accidental”, a precizat secretarul de Stat american.

    Anterior, un oficial american din domeniul apărării declarase că nu poate fi vorba despre un accident în ceea ce priveşte incidentele dintre avioanele ruse şi cele turce la frontiera turco-siriană.

    “Acest lucru confirmă îngrijorarea noastră profundă în legătură cu ceea ce fac ei acolo. Acest lucru ridică întrebări cu privire la intenţiile, comportamentul şi profesionalismul lor în spaţiul aerian”, a adăugat el.

     

  • Avioane turceşti de tip F-16 au interceptat un avion rusesc de vânătoare în spaţiul aerian turc

    Ambasadorul Rusiei la Ankara a fost convocat, iar autorităţile turce i-au transmis un “protest puternic”, se arată într-un comunicat.

    Ankara a cerut totodată Moscovei să “evite o repetare a acestui incident” şi a subliniat că, altfel, “Federaţia rusă va fi considerată responsabilă de orice eveniment nedorit” care ar putea avea loc.

    Ministrul turc de Externe Feridun Sinirlioglu l-a sunat pe omologul său Serghei Lavrov şi i-a transmis acest punct de vedere, precizează ministerul.

    Şeful diplomaţiei turce urmează să discute despre acest incident cu secretarul general al NATO.

    Regimul islamo-conservator turc se opune participării Rusiei la războiul din Siria.

    Campania aeriană a Rusiei în Siria este “inacceptabilă”, a declarat duminică preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, subliniind că Moscova comite “o gravă eroare”.

    Rusia şi Turcia – o ţară membră NATO şi aliată a coaliţiei internaţionale care efectuează atacuri aeriene împotriva grupării Statul Islamic (SI) în Siria – au poziţii divergente cu privire la Siria încă de la începutul conflictului sirian, în 2011.

    Ankara cere plecarea de la putere a lui Bashar al-Assad, care beneficiază de susţinerea neclintită a Moscovei.

  • Premierul turc: Turcia a cheltuit opt miliarde de dolari în gestionarea crizei refugiaţilor

    Prim-ministrul Turciei, Ahmet Davutoglu, a spus că ţara sa a suportat povara crizei refugiaţilor, primind peste două milioane de sirieni şi 200.000 de irakieni care fugeau din calea violenţei – mai mult decât orice altă ţară vecină cu Siria.

    “Şi uşile noastre vor rămâne deschise”, a spus el, adăugând că Turcia îi primeşte “pe care care fug de război şi persecuţie”.

    Potrivit lui Davutoglu, Turcia a asigurat educaţie pentru 230.000 de copii sirieni, plănuind să integreze alţi 460.000 până la finalul anului. Nouă milioane de refugiaţi au primit îngrijiri medicale şi 66.000 de copii sirieni s-au născut în Turcia.

    Davutoglu a spus că suferinţa poporului sirian nu va lua sfârşit până când ţara nu va avea un Guvern legitim. În absenţa unei soluţii pe termen lung, el a propus comunităţii internaţionale să înfiinţeze rapid în Siria zone sigure, unde să nu aibă loc bombardamente aeriene.

  • Ţara unde se vând cele mai scumpe bilete la meciurile de fotbal

    Campionatul de fotbal, Premier League din Anglia, are cele mai scumpe bilete la meciuri. În medie, un bilet se vinde cu 82 de dolari. Podiumul este completat de Spania, 78 de dolari, şi de Italia cu 76. În timp ce biletul cel mai ieftin este în Africa de Sud, doar 9,6 dolari. Surprinzător, pe locurile 4 şi 5 se află Elveţia şi Statele Unite, cu bilete care se vând cu 52,8, respectiv 46,2 dolari.

    Însă cea mai bună ligă de fotbal (în funcţie de costul biletului şi valoarea fotbalului arătat) nu este Premier League, ci Bundesliga (Germania) cu o valoare de 12,6. În acest top, Bundesliga este urmată de La Liga (Spania), Primeira Liga (Portugalia), Premier League (Anglia) şi Primera Division (Argentina).

    Clasamentele au fost realizate de Compania de transport, Goeuro, împreună cu publicaţia OneFootball. 

    În 2014, Borussia Dormund a avut cea mai mare medie de spectatori (80.295), urmată de Manchester United (75.205) şi de Barcelona  (72.115). În topul 100 al echipelor de fotbal din Europa, din punct de vedere al spectatorilor, au fost 27 de cluburi din Angla, 23 din Germania, 12 din Spania, 10 din Italia, 8 din Franţa, 5 din Olanda, 4 din Belgia, 2 din Turcia, Portugalia, Ucraina, Scoţia şi un singur club din Elveţia.

  • Criza refugiaţilor, lecţia de la Ankara: Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume

    Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume, iar deschiderea arătată faţă de cei două milioane de sirieni şi irakieni care au fugit din calea războiului civil a protejat naţiunile europene de o criză a migraţiei mai gravă decât cea cu care se confruntă în prezent. În timp ce guvernele europene nu reuşesc să găsească o soluţie comună, iar Ungaria a ridicat un gard la graniţa cu Serbia pentru a stăvili valul de migranţi, liderii de la Ankara promit că vor continua să primească refugiaţi. Această politică riscă să devină o povară politică înaintea alegerilor anticipate din Turcia, programate în noiembrie, în special în oraşele din apropierea frontierei, unde numărul refugiaţilor sirieni a devenit mai mare decât cel al localnicilor.

    Când războiul din Siria a izbucnit în 2011, autorităţile din Turcia au crezut că zeci de mii de refugiaţi vor traversa frontiera de 900 de kilometri a ţării. De atunci, luptele au luat amploare, iar militanţii Statului Islamic au exploatat haosul pentru a impune o conducere brutală, în stil medieval, în mari părţi din Siria şi Irak.

    Turcia a cheltuit 6,5 miliarde de euro în scop umanitar, inclusiv pentru cele mai bine echipate tabere de refugiaţi construite vreodată, dotate cu şcoli, asistenţă medicală şi servicii sociale.

    „Este una dintre cele ample reacţii umanitare pe care le-am văzut vreodată. Este acceptarea faptului că, indiferent de inconveniente, Turcia trebuie să îşi ajute vecinii“, a declarat pentru Reuters Rae McGrath, din partea agenţiei americane Mercy Corps. El avertizează însă că abilitatea Turciei de a ajuta refugiaţii ajunge la saturaţie, iar Sinan Ulgen, preşedinte al Center for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM) din Istanbul, are o opinie similară. „Reacţia Turciei a fost mai umană decât cea a Europei şi mai aproape de valorile universale exprimate de liderii UE. Mulţi încearcă să înţeleagă până unde este dispusă Turcia să meargă. Cred că ajungem la limită“, consideră Ulgen.

    O explozie care a avut loc în luna iulie în oraşul de frontieră Suruc, atribuită organizaţiei Statul Islamic, a amplificat temerile că politica uşilor deschise facilitează intrarea militanţilor în Turcia, iar prăbuşirea armistiţiului cu insurgenţii kurzi, în aceeaşi lună, a sporit îngrijorarea.

    Cea mai mare provocare este însă una pe termen lung. Autorităţile de la Ankara au probleme cu integrarea unei populaţii de refugiaţi uriaşe, care nu vorbeşte turca şi are perspective limitate de a se întoarce prea curând acasă.

    Ministrul muncii a anunţat în august că nu va acorda permise de muncă refugiaţilor, explicând că un astfel de program ar fi incorect pentru turcii care caută locuri de muncă.

    Turcia a fost lăudată la nivel internaţional pentru adăpostirea a două milioane de refugiaţi, alungaţi de conflictul de patru ani din Siria. Marea majoritate a refugiaţilor caută însă să îşi contruiască o viaţă în afara taberelor de refugiaţi, astfel că efortul de ajutor devine mai complicat.

    Turcia se confruntă cu o rată a şomajului de aproape 10% şi cu încetinirea creşterii economice, autorităţile turce criticând în repetate rânduri reticenţa Europei de a suporta o parte din povara refugiaţilor. În prezent, cei care beneficiază de protecţie temporară în Turcia pot lucra în interiorul comunităţii de refugiaţi, ca medici sau profesori, dar ministrul muncii şi protecţiei sociale, Faruk Celik, a spus că nu există planuri de acordare a permiselor de muncă în cadrul unui program general. Decizia, criticată de reprezentanţii organizaţiilor umanitare, a determinat refugiaţii să se urce în bărci şi să ia drumul Europei.

    Spre deosebire de Grecia, care a permis multor refugiaţi să îşi continue drumul, forţele de securitate turce patrulează rutele către Europa, reţinând bărci şi refugiaţi. Deseori, aşa cum a fost cazul lui Aylan Kurdi, băieţelul de trei ani care s-a înecat cu fratele şi mama sa, forţele turce recuperează trupurile celor care îşi pierd viaţa în drum spre Europa.

    Turcia acordă refugiaţilor statutul de „protecţie temporară“, pentru a avea acces la şcolarizare, servicii de sănătate şi sociale. Dar costurile cresc exponenţial, iar indicatorii economici se contractă. Lira a atins minime record în raport cu dolarul, în luna septembrie, în timp ce economia a crescut în 2014 cu numai 2,9%, cu mult sub obiectivul guvernului, de 5%. Perspectiva economică negativă nu face decât să amplifice fluxul ilegal de refugiaţi către Europa. “Nu este viaţă aici. Trebuie să trăim o viaţă normală. Vreau să îmi găsesc de lucru“, a spus un tânăr de 32 de ani refugiat din oraşul sirian devastat Alep, care aşteapta să treacă ilegal din Bodrum, Turcia, în insula elenă Kos.

  • După 7 ani de corporaţie, a început o afacere în Bali şi trăieşte viaţa la care visează toată lumea

    Mihaela Delu şi-a început cariera în Bucureşti, când avea 19 ani şi era încă studentă, cu un loc de muncă în cadrul companiei franceză Ipso. Ulterior angajării a început să călătorească în afara ţării şi povesteşte că acest lucru a făcut-o să creadă că ceea ce are nu este suficient.

    Şi-a cunoscut viitorul soţ de origine americană în una dintre călătorii şi, pentru că acesta avea un loc de muncă în Singapore, numărul călătoriilor sale a crescut: Franta, Elvetia, Turcia, Italia, Lituatia, Thailanda, Indonezia, Singapore, Malaezia, etc. ”La fiecare 3 luni stabileam o destinaţie unde ne întâlneam” descrie ea perioada pe care o numeşte drept una dintre cele mai frumoase din viaţă. 

    Decizia plecării din România a venit după 7 ani petrecuţi în viaţa corporatistă. ”Mi-am putut întrevedea viitorul, care se descria într-un credit pe 30 de ani pentru un apartament, iar diferenţa o făcea dacă îmi puteam permite 2, 3 camere sau chiar o casă. Un job de birou cu stres şi compromisuri şi planuri pentru o vacanţă anuală”, descrie ea modul în care privea lucrurile la 27 de ani.

    A luat decizia să plece din ţară, atât pentru că voia să îşi întemeieze o familie, cât şi din cauza rigorilor din mediul corporatist. ”Simţeam că mă plafonasem mult, că trăiam între 7:00 şi 18:00, cu implicare totală în muncă şi cu trai dependent de fiecare salariu”, povesteşte Delu.

    S-a mutat în Singapore pentru a fi alături de soţul ei după ce s-a înscris la un master în managementul turismului în cadrul London School of Business and Finance.  După mutarea în Singapore, cei doi au continuat să viziteze Bali – destinaţie pe care o descoperiseră în repetatele lor călătorii – iar în iarna anului 2014 au decis să parieze pe un business acolo.  ”În aceeaşi călătorie am găsit un spaţiu comercial şi a fost mai mult o decizie pur sufletească”, povesteşte ea debutul aventurii antreprenoriale pe teritoriul asiatic.

    Au închiriat spaţiul pe o perioadă de şase ani, plătind pentru întreaga perioadă 30.000 de dolari, din cauza regulilor impuse de balinezi. Deşi făcuseră contractul, nu aveau încă idee care va fi destinaţia spaţiului.”La început, am vrut să dezvoltăm o cafenea/juice bar, în care să comercializăm şi alte produse alimentare. Ulterior am descoperit că pentru a vinde produse alimentare, inclusiv cafea, era nevoie de un lung proces administrativ”, explică antreprenoarea.

    Un consultant le-a recomandat să deschidă doar un magazin fără comercializare de alimente, pentru ca apoi să se ocupe de procesul de transformare în cafenea. Au trecut trei luni până să deschidă magazinul. ”La foarte scurt timp am realizat că nimic nu progresează în reparaţii dacă nu eram acolo”. A luat astfel decizia să renunţe la masterul din Singapore şi de a petrece mai mult timp în Bali. ”

    ”La început nu înţelegeam stilul încet de muncă al oamenilor, cât de mult timp au nevoie să se pregătească pentru o sărbătoare, de toate ceremoniile care păreau fără sfârşit şi în timpul cărora ei nu erau disponibili”, povesteşte Delu. S-a adaptat treptat la acest stil. ”Am înţeles că aceşti oameni încă nu au concept de motivare, target, competiţie, dar au concepte puternice legate de loialitate, onestitate, creativitate”.

    Au transformat spaţiul într-un concept store, unde comercializează de la haine handmade sau create din material eco-friendly – produse balineze, bijuterii, picture, sticlă pictată, cărţi. Se adresează mai ales turiştilor, dar au şi clienţi din rândul comunităţilor de expatriaţi ce ce trăiesc acolo.

    Antreprenoarea observă cum pe zi ce trece comunitatea persoanelor care aleg să spună nu vieţii în corporaţie aleg această destinaţie, mai ales datorită faptului că oraşul Ubud a fost pus pe harta turistică datorită cărţii şi filmului Eat Pray Love.

    Mihaela Delu spune că investiţia în magazin s-a ridicat la 50.000 de dolari, iar după două luni, afacerea producea suficient pentru a acoperi cheltuielile. ”Dacă totul va continua la fel de optimist, previzionăm recuperarea investiţiei iniţiale în mai puţin de un an”. 

    Printre planurile de viitor se numără dezvoltarea unui eco resort, departe de oraş, pentru care previzionează o investiţie de 800.000 de dolari. Speră să realizeze proiectul în peste şapte ani pentru că ”Dacă în România ne plângem de proiecte care durează prea mult, aici perioada se dublează”.

  • Două fetiţe siriene s-au înecat după scufundarea a două ambarcaţiuni cu imigranţi

    O fetiţă cu vârsta de cinci ani a murit sâmbătă, iar alţi 13 imigranţi sunt daţi dispăruţi, în largul insulei elene Lesbos, a anunţat Paza de Coastă greacă, citată de Reuters în pagina electronică.

    Nikos Lagkadianos, un purtător de cuvânt al Pazei de Coastă, a declarat că 11 persoane au fost salvate din mare, între Lesbos şi Turcia, iar o alta a ajuns înot la ţărm, sâmbătă dimineaţă. Supravieţuitorii au afirmat că alţi 13 imigranţi sunt dispăruţi.

    Fetiţa de cinci ani a fost găsită în stare de inconştienţă şi a fost declarată moartă la spital, a precizat Lagkadianos.

    O altă fetiţă siriană, în vârstă de patru ani, s-a înecat în largul coastelor turce vineri, în timpul eforturilor familiei sale de a ajunge în Grecia, relatează agenţia Anadolu, citată de site-ul Greek Reporter.

    Fetiţa a fost găsită pe o plajă din oraşul turc Cesme, după ce ambarcaţiunea pe care se afla s-a scufundat. Alţi 14 sirieni, inclusiv opt copii, care se aflau pe aceeaşi ambarcaţiune, au fost salvaţi în cadrul unei operaţiuni a autorităţilor turce.

    Aceste cazuri intervin la două săptămâni după apariţia imaginilor emoţionante cu trupul unui băieţel sirian de trei ani, Aylan Kurdi, găsit mort pe o plajă din Turcia.

    Cel puţin 22 de imigranţi, dintre care patru copii, au murit marţi dimineaţa în largul coastelor din sud-vestul Turciei după ce ambarcaţiunea în care se aflau a naufragiat în drum spre insula greacă Kos. Alţi 34 de refugiaţi, dintre care o jumătate copii, s-au înecat duminica trecută în largul insulei elene Farmakonisi, după ce ambarcaţiunea lor s-a scufundat.

  • ONU: Numărul refugiaţilor sirieni din Turcia este de aproape două milioane

    Numărul refugiaţilor sirieni din Turcia a crescut cu 200.000 în ultimele trei luni, atingând nivelul de aproape două milioane, potrivit purtătorului de cuvânt al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Selin Unal.

    Din Turcia, zeci de mii de refugiaţi încearcă să ajungă în Europa pe cale maritimă, prin Grecia, iar mulţi s-au înecat.

    Unal a explicat că autorităţile turce depun eforturi pentru a împiedica refugiaţii să ajungă în Europa.

    Numărul sirienilor din Liban a scăzut în ultima lună cu 60.000, fiind la nivelul de 1,11 milioane. Şi în Irak a scăzut numărul sirienilor, fiind de circa 250.000.

     

  • Infrasoft şi-a dublat veniturile în urma vânzărilor Documenta DMS

    Conform datelor financiare înregistrate la jumătatea exerciţiului financiar 2015, INFRASOFT, producătorul român al Documenta DMS – soluţie software de management al documentelor şi automatizare a proceselor interne de lucru ale companiilor private şi organizaţiilor publice, a înregistrat o creştere cu 100% în prima jumătate a anului 2015.

    Documenta DMS este o aplicaţie prin care companiile îşi administrează, automatizează şi controlează fluxul de informaţii şi documente, începând de la contactul cu clienţii şi furnizorii şi până la arhivarea contractelor, proiectelor şi a documentelor financiar-contabile, astfel încât folosirea hârtiilor în formă tipărită să se reducă la minimum.

    Creşterea are la bază doi factori importanţi în direcţiile de business adoptate de companie: majorarea vânzărilor pe piaţa internă şi creşterea exporturilor.

    La dublarea veniturilor au contribuit şi vânzările pe piaţa externă. Focalizată pe Europa, echipa Infrasoft a intrat pe pieţele din Turcia şi Germania, unde Documenta DMS a primit aprecierile unor companii de top în distribuţia de software.

    Infrasoft este o companie românească cu capital privat 100%, specializată în domeniul soluţiilor de stocare, arhivare, procesare şi management (date şi documente), având mai mult de 10 de ani de experienţă pe piaţa românească. Infrasoft are 35 de angajaţi, iar în a doua jumătate a lui 2015 se pregăteşte pentru încă 25 de angajări noi.

  • „Inovaţie, inovaţie, inovaţie!“

    A spus entuziasmat Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Arcelik, în timpul interviului de la târgul IFA 2015 de la Berlin. Un fel de motto care ar putea fi responsabil pentru rezultatele Beko şi viitorul grupului Arcelik.

    Grupul a fost prezent cu mărcile Beko şi Grundig în cadrul târgului de electronice şi electrocasnice IFA, unde reprezentanţii companiilor au ţinut conferinţe de presă şi au prezentat produsele menite să schimbe viaţa viitorilor consumatori. „IFA e cel mai mare târg de acest fel, cel puţin în Europa. E important pentru noi să fim prezenţi aici, foarte mulţi retaileri mari vin aici să ne vadă standurile şi este o ocazie bună să ne întâlnim cu ei“, a spus Hakan Bulgurlu.

    Arcelik este subsidiara Koc Holding, cel mai mare conglomerat de firme din Turcia, care deţine mai multe branduri precum Beko, Grundig sau Arctic, ultimul prezent exclusiv pe plan local. Hakan Bulgurlu se află la cârma companiei de şase luni, timp în care a învăţat, spune el,  mai mult decât a făcut-o în anii de când este angajat al grupului. Şi-a început cariera în cadrul grupului ca reprezentant de vânzări în 1995. Zece ani mai târziu, Hakan Bulgurlu conduce compania care a înregistrat cel mai puternic avans de pe piaţa electrocasnicelor din Europa din ultimii şapte ani. Iar acest lucru se datorează, cel puţin în parte, investiţiei în cercetare, dezvoltare şi inovaţie. „Singurul mod de a duce un brand mai departe este prin inovaţie pentru consumator. Ne-am dat seama de asta şi ne-am concentrat pe asta“, a spus Bulgurlu.

    Compania are 1.000 de ingineri angajaţi în cercetare şi dezvoltare şi, deşi Bulgurlu nu a dezvăluit suma investită, a spus că este considerabilă. „Investim în R&D un procent din profit, unul semnificativ.“  Angajamentul Arcelik în acest domeniu este dat şi de faptul că firma este prezentă în top 200 al celor mai inovatoare companii din lume, în funcţie de numărul de brevete înregistrate, dar şi de înfiinţarea unui nou centru de cercetare şi dezvoltare în Marea Britanie.

    În România, grupul Arcelik este prezent prin producătorul de electrocasnice Arctic, care a anunţat în iunie că a depăşit pragul de 25 de milioane de frigidere produse la fabrica de la Găeşti, în 45 de ani de activitate. 85% din producţia din fabrica de la Găeşti este destinată exportului, doar 15% dintre produse rămânând în ţară. Anul trecut, fabrica din judeţul Dâmboviţa a produs 1,9 milioane de frigidere, dintre care 1,6 milioane au luat drumul exportului, conform calculelor Ziarului Financiar. Dar cei de la Arcelik nu vor să se oprească aici. „O să creştem fabrica din Romania, o să mai investim în următorii doi ani, pentru că fabricile din Turcia funcţionează la capacitate maximă sau aproape de capacitate“, a spus el. „Suntem mulţumiţi de România,  de angajaţii noştri şi de stimulentele oferite de guvern pentru investiţii. Faptul că România este membru al Uninii Europene este un factor important, cum este şi proximitatea faţă de Europa de Vest“, a adăugat el.

    Arctic deţine cu toate mărcile sale şi pe toate segmentele de produse pe care activează o cotă de piaţă de 35% în Ro-mânia, însă Hakan Bulgurlu doreşte o felie mai mare, vrea să crească cota de piaţă a produselor Arctic la 50%. „Nu sunt niciodată mulţumit de România, din punctul de vedere al vânzărilor pe plan local. Vreau să creştem mai mult şi cred că există această posibilitate: economia creşte, piaţa la fel şi din ce în ce mai mulţi români se întorc în ţară, dintre cei plecaţi la studii sau la muncă“, a spus el.

    În prezent, în România mărcile predominante ale Arcelik sunt Beko şi Arctic, dar Bulgurlu nu exclude posibilitatea introducerii şi a altor branduri în România.  „Vrem să aducem şi alte produse Grundig în România, există piaţă pentru asta, dar nu avem o dată stabilită de lansare. Trebuie studiat acest lucru mai în detaliu“, a spus el.

    Pentru a câştiga şi mai multă vizibilitate, în urmă cu un an Beko a încheiat un parteneriat de sponsorizare pe patru ani cu echipa de fotbal FC Barcelona, lucru care a dus la creşterea vizibilităţii brandului, dar şi la rezultate pozitive în vânzări „Faptul că Beko a fost brandul cu cea mai mare creştere în volum (ca număr de unităţi) pe piaţa din Spania în prima jumătate a anului este o dovadă concretă că acest parteneriat este un succes“, a spus Bulgurlu.