The Force Awakens e un film bine realizat, cu un regizor care a dorit să aducă un omagiu lui George Lucas amintind, în mai multe rânduri, de trilogia originală din anii ’70 şi ’80.
Episodul VII este superior, din toate punctele de vedere, celor trei filme lansate între 1999 şi 2005. Fiind un fan Star Wars, l-aş plasa imediat după A new hope şi The Empire strikes back.
The Force Awakens revine la genul mai întunecat, mai sumbru al primelor filme. Chiar şi peisajele amintesc mai degrabă de acestea; veţi regăsi în film numeroase elemente preluate din povestea de început a Star Wars.
Fără a include vreun spoiler, am să menţionez că actorii îşi fac bine treaba şi se potrivesc rolurilor primite. Efectele speciale sunt de primă clasă, dar JJ Abrams a încercat, acolo unde era posibil, să folosească vechi trucuri cinematografice. Aş spune că în mare măsură acest lucru i-a reuşit.
Nu ştiu cum vor primi povestea cei care nu au văzut primele şase episoade sau cei care nu mai ţin minte prea multe din cele întâmplate anterior. Tranziţia dintre generaţia veche şi cea nouă este impecabil făcută, astfel încât cred că şi cei care nu sunt neapărat fani ai Star Wars se pot bucura de acest film.
John Williams este din nou la înălţime, coloana sonoră fiind excelentă.
În concluzie, Star Wars: The Force Awakens este cel mai bun film al seriei din ultimii 30 de ani; este, de asemenea, unul dintre cele mai bune filme ale anului. Pentru o experienţă completă, vă recomand să îl urmăriţi la IMAX sau în format 3D.
Banca nu este doar un “scaun lung şi îngust pentru două sau mai multe persoane” sau o insituţie financiară, ci şi o comună din judeţul Vaslui. Comuna Banca a ieşit în evidenţă datorită investiţiilor făcute în dezvoltare, investiţii coordonate de primarul Vasile Vînătoru, potrivit banca.ziare.com
Aceasta a reuşit să asfalteze drumul spre satul Banca (parte a comunei), iar locuitorii satului Salcioara sunt racordaţi la reţeaua de gaz.
“Primarul nu are culoare politică. Şi de aceea toţi pun umărul la realizarea proiectelor lansate de administraţia locală. Împreuna trebuie să lucrăm în folosul cetăţenilor din comună. Un primar trebuie să aibă continuitate ca să poată finaliza proiectele”, a spus Vînătorul pentru sursa citată.
“Cu forţe proprii am împădurit alte 10 hectare de teren. De asemenea, avem apoi un alt proiect pentru împădurirea unor suprafeţe de teren care-i realizat în proporţie de 70%. Am reuşit să asfaltam drumul pana la Banca sat şi avem proiecte de alimentare cu apa, canalizare şi drumuri asfaltate pentru fiecare sat al comunei. O reuşită este reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare din satele Tîfu şi Miclesti. “, a adăugat el.
Nu i-a fost uşor să realizeze aceste lucruri deoarce opozanţii i-au pus beţe în roate la fiecare ocazie, potrivit spuselor lui. “”Au spus la un moment dat ca sunt arestat. Au reclamat totul, orice lucrare. Raspunsurile primite arata clar ca nu s-au comis ilegalitati. Obligatia mea acum este sa discut cu oamenii. Am asteptat sa vina raspunsurile oficiale pentru a avea ce sa le arat. Voi merge si le voi arata oamenilor cum sta realitatea. “, s-a apărat el.
“Numai cine este bolnav de răutate nu se poate bucura când vede cum o comunitate se dezvoltă, când vede cum apar şi în această zonă vitregită comune europene.”, a concluzionat el.
62% dintre românii emigraţi vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România, conform rezultatelor studiului despre diaspora românească realizat de Open-I Research pentru Asociaţia Romanian Business Leaders. Ei consideră că cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) şi agricultura (44%), însă principala barieră pe care o sesizează este gradul ridicat de corupţie din ţară.
Principalul motiv pentru care românii emigrează este posibilitatea de a avea o situaţie materială şi loc de muncă mai bune (70%), dar recunosc că ajung să le lipsească cei dragi (73%) şi interacţiunile sociale (33%). Interesant este faptul că, deşi 70% dintre respondenţi îşi doresc să se întoarcă în ţară, 46% dintre ei nu au nici un plan concret în această direcţie. Mai mult decât atât, cei mai mulţi consideră că viitorul lor în România ar fi incert, în special din cauza gradului ridicat de corupţie din ţară. Astfel, acesta este principalul motiv pentru cei care nu îşi mai doresc să revină în ţară (83%), iar lipsa corupţiei este menţionat de 56% dintre respondenţi ca fiind unul dintre cele mai importante avantaje oferite de ţara de adopţie (56%), depăşit doar de nivelul de trai mai bun.
„Veniţi dintr-o cultură în care familia şi sentimentul de apartenenţă reprezintă valori esenţiale, românii au, de cele mai multe ori, dificultăţi în a se adapta într-un mediu nou, departe de familie. Pe de altă parte, oricât de mult şi-ar dori să revină în România, corupţia, nivelul scăzut de trai şi diferenţele de mentalitate reprezintă cele mai importanteimpedimente”, a spus Adina Nica, Managing Director Open-I Research.„ Ei sunt interesaţi să investească în deschiderea unei afaceri în România, iar un procent de 81% dintre ei trimit regulat bani în România.”, a adăugat Nica.
Din studiu mai rezultă că jumătate dintre emigranţii români (48%) sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul ţării, în timp ce 34% consideră că nu se va schimba nimic. Deşi îşi doresc să revină în ţară, cei mai mulţi respondenţi (43%) îi încurajează pe cei care vor să emigreze să o facă, în timp ce doar 27% îi descurajează.
Studiul privind românii din diaspora a fost iniţiat în noiembrie 2015 de către agenţia de cercetare Open-I Research, la cererea Asociaţiei Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de peste 300 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania şi Belgia. Chestionarul va rămâne deschis până la finalul lunii ianuarie 2016.
Locuitorii oraşelor din România vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun şi Revelion) de 1.590,16 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori),
Potrivit studiului, peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei.
Dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.), clienţii români vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare ei alocă un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de români pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei).
În ceea ce priveşte excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).
Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Astfel, dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei.
Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei.
Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.
Pentru zborul demonstrativ cu al nouălea model de 787 am plecat spre Amsterdam tot cu KLM, iar la îmbarcare m-a întâmpinat un steward în vârstă, aranjat în ţinuta binecunoscută a membrilor echipajelor de zbor, care vorbea o engleză perfectă. Întâmpina călătorii cu un „hello” sau „bună ziua”. Doi britanici vorbeau în spatele meu despre cât de bine vorbeşte stewardul româna şi despre cât de bine cunoaşte România. Unul dintre ei era convins că avea o soţie româncă sau pe cineva în ţara noastră deoarece româna vorbită de el nu era una învăţată la şcoală, ci, mai degrabă, dobândită din conversaţii. Îşi dăduse seama de asta mai demult, când mai călătorise cu el şi acesta îi povestise despre Transilvania sau despre alte locuri din România când zburau deasupra acestora.
Stewardul cu pricina ştia că mergeam la Amsterdam pentru o călătorie cu noua vedetă a flotei KLM, un Boeing 787-9, un gigant destinat curselor lungi, intercontinentale. Înainte să ajung să văd exact cum arată noua aeronavă KLM, stewardul, al cărui nume l-am ratat, mi-a arătat fotografii pe telefonul mobil cu aeronava din hangar. Mi-a confirmat că avionul va zbura iniţial la Abu Dhabi, apoi la Dubai şi mai târziu spre Rio de Janeiro. „Aeronava este o soluţie pentru zborurile lungi. Vom zbura în Dubai, Canada, peste tot”, a spus mai târziu Pieter Elbers, CEO-ul KLM. „O să vă placă, sunt sigur. Şi eu abia aştept să zbor cu acest avion”, mi-a mărturisit însoţitorul de zbor.
Imediat ce am aterizat şi am ieşit din Schiphol, hubul care leagă Amsterdamul cu toată lumea, vântul mi-a fluturat paltonul şi mi-am dat seama că nu venisem pregătit pentru vremea rece cu pale de vânt tăioase şi duşuri de ploaie. Nu a fost prima dată când am vizitat capitala Olandei, oraşul cu 165 de canale, recunoscut în lume pentru districtul unde vitrinele cu becul roşu aşteaptă clienţii, pentru cafenele unde, pe lângă cafe latte sau cappuccino, se găsesc şi ţigările cu marijuana, dar la fel de cunoscut şi pentru arhitectura sa unică. Amsterdam mi-a redevenit familiar abia după ce am ajuns cu trenul în gara centrală a oraşului, locul unde pleacă mii de trenuri în fiecare zi către aeroport sau către alte oraşe naţionale sau internaţionale. O gară cu 15 linii de tren pe unde trec 250.000 de oameni în fiecare zi, potrivit amsterdam.info. Imediat cum ieşi din Amsterdam Centraal, oraşul se deschide, iar bulevardul Damrak, chiar şi pe o vreme vitregă, abundă de oameni, turişti şi localnici.
În jur de 15-20 milioane de oameni vizitează Amsterdam în fiecare an. Un adevărat hub al planetei, după cum îl descria o reclamă pe lângă care am trecut. În două zile am auzit cel puţin 7-8 limbi diferite. De înţeles: statisticile spun că în oraş sunt prezente nu mai puţin de 170 de naţionalităţi. Sâmbătă noaptea străzile plouate erau pline de oameni, chiar şi străduţele late de doi metri clocoteau, dar cele mai multe dintre vitrinele roşii pe care miile de turişti veniseră să le vadă erau închise, cu draperiile trase şi becurile stinse. Localurile erau însă ticsite cu oamenii care urmăreau meciul de fotbal „El Clasico”, duelul Real Madrid – Barcelona, iar intrările localurilor erau blocate de fumători, nepregătiţi să întâmpine frigul pe deplin.
A doua zi dimineaţă am mai dat o fugă pe canalele Amsterdamului. De data aceasta, peisajul era aproape pustiu, turiştii probabil încă dormeau. Oraşul era atât de liniştit, încât nu ai fi ghicit că este o atracţie turistică pentru milioane de oameni, ci mai degrabă un oraş de provincie. Asta mi-a convenit de minune, pentru că am reuşit să mă plimb nestingherit pe poduri, să fotografiez canalele şi clădirile. Numai că, din nou, vremea nu a ţinut cu mine şi m-a obligat să mă plimb cu mâinile în buzunare şi cu gulerul paltonului ridicat. Am intrat să mă încălzesc într-o cafenea şi apoi am făcut din nou drumul spre aeroport.
KLM a organizat mai multe zboruri pentru a-şi promova noua aeronavă. Reprezentanţi de companii, oameni de afaceri, jurnalişti, dar şi entuziaşti au avut ocazia să experimenteze zborul cu Boeing‑ul 787-9. Am mers cu autobuzul trei‑patru kilometri până în locul unde era parcat avionul. O prezenţă impunătoare. Are 62 de metri lungime şi în jur de 25.000 de kilograme, iar aripile se întind pe 60 de metri. Are o capacitate maximă de 294 de pasageri şi locurile sunt împărţite între world business class, economy comfort şi economy.
Dacă locurile de la economy sunt aranjate în mod tradiţional (3-3-3), clasa business se prezintă într-o aranjare diferită (1-2-1). Un loc la fereastra din dreapta, unul la cea din stânga şi două locuri în mijloc. Fiecare loc este spaţios, complet întins ajunge la 2 metri, ca un fotoliu, fiecare având acces pe culoar. „Anul trecut ne‑am hotărât să schimbăm ceva şi am decis să ne întoarcem spre client. Ştim cât de obositoare pot fi cursele de 9-10 ore şi am dorit să facem zborul mai plăcut şi mai relaxant pentru pasagerii noştri. După un zbor cu 787-9 te vei simţi mai bine, vei coborî mai fresh din avion. Am decis să facem astfel locurile ca atunci când un pasager se aşază pe scaun, să intre în lumea lui, să nu fie deranjat de ceilalţi”, a spus Elbers. Scaunele se acţionează electric prin câteva butoane aflate la îndemână, se pot pune în poziţie dreaptă sau se pot întinde ca un pat. Pe lângă o consolă mică de jocuri şi un monitor touchscreen rabatabil, aeronava oferă şi Wi-Fi, însă doar până la 3.000 de metri înălţime.
Nu numai segmentul de business prezintă îmbunătăţiri. Potrivit companiei, şi pasagerii de la economy se vor bucura de scaunele îmbunătăţite, care se rabatează cu 40% mai mult decât scaunele obişnuite. De asemenea, pasagerii au ecrane tactile unde pot vedea filme, acces la prize pentru a-şi încărca dispozitivele electrice, dar se pot bucura şi de privelişti mai bune, datorită ferestrelor mari. Spre deosebire de alte aeronave, 787-9 este construit din material compozit, dar şi din aluminiu, iar din acest lucru rezultă un interior mai spaţios şi posibilitatea creării unor ferestre mai mari. Interiorul aeronavei a fost realizat de designerul olandez Hella Jongerius, ea fiind responsabilă pentru organizarea zonei de business class 1Ă2Ă1. Deşi sunt aranjate altfel, densitatea de locuri este aceeaşi ca la un 787-9 normal, anume 30 de locuri. KLM a comandat 15 aeronave de acest fel, urmând ca alte şase să se alăture flotei în curând. Planurile companiei vizează însă ca în 3 ani să ajungă la 50 de aeronave 787-9, potrivit spuselor lui Pieter Elbers, CEO-ul KLM.
Zborul de o oră deasupra Olandei a trecut într-o clipă şi nu a arătat deloc ca un zbor normal. Foarte puţini oameni au rămas în scaunele lor, cei mai mulţi se aflau pe culoar povestind, alţii fotografiau interiorul şi studiau atent fiecare detaliu al designului, iar alţi admirau priveliştea superbă.
A doua zi după acest zbor demonstrativ, aeronava KLM a făcut prima cursă, aterizând pentru prima dată în Abu Dhabi. Compania va avea şapte curse săptămânale între Amsterdam şi Abu Dhabi.
Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.
Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.
Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.
În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.
În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.
În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.
În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).
Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.
Oamenii care pleacă pentru a munci în străinătate nu fac altceva, de multe ori, decât să schimbe un birou de lemn cu un altul, indiferent cât de exotică sau specială ar fi noua adresă. Potrivit unui studiu recent realizat de UBS, există însă mai multe oraşe în lume care oferă în jur de 30 de zile libere pe an, adică şase săptămâni de concediu, fără a pune la socoteală zilele libere oferite de stat.
Oferta e mai mult decât generoasă dacă o comparăm cu cele din Bangkok, Beijing sau Los Angeles, unde numărul zilelor libere variază între 10 şi 14 pe an. Cei de la BBC au realizat o listă a oraşelor cu cel mai “lejer” program de muncă.
Sao Paulo, Brazilia – locuitorii s-au grăbit să-l numească un oraş al dependenţilor de muncă, chiar dacă guvernul impune ca fiecare angajator să ofere 31 de zile libere în fiecare an. Cu toate acestea, singurii angajaţi care beneficiază de această ofertă sunt bugetarii sau angajaţii din comerţ.
“Oamenii de afaceri sau cei care lucrează în domeniul artistic nu îşi pot permite 30 de zile libere, pentru că afacerile s-ar prăbuşi”, explică Julienne Gananian, locuitor din Sao Paulo.
Roma, Italia – Numărul mediu de zile libere oferite în Roma este de 32, însă condiţiile economice actuale, precum rata şomajului de 12,5%, îi forţează pe italieni să rămână mai mult la birou.
“Piaţa are foarte multe limitări în acest moment”, povesteşte Maria Pasquale, care s-a mutat din Melbourne la Roma în urmă cu patru ani. “Cei care au o slujbă bună evită concediile lungi pentru a nu-şi pune în pericol locul de muncă.”
Lima, Peru – profitând de un număr mediu de 31 de zile libere, rezidenţii din capitala statului Peru au suficiente locuri în care îşi pot petrece vacanţele: munte, mare, păduri tropicale şi plaje de vis sunt doar la câteva ore distanţă.
Moscova, Rusia – cu cele 31 de zile libere oferite anual, unii locuitori pleacă şi de trei ori în vacanţă în timpul unui an.
“O vacanţă în timpul verii, una în ianuarie şi ultima în timpul primăverii”, spune David Lashki, care locuieşte în Moscova de 10 ani. Cele mai populare destinaţii par a fi cele de pe ţărmul Mării Negre.
Manama, Bahrain – Cu 34 de zile libere anual, Manama se află în fruntea listei alcătuite de UBS; pe lângă acestea, locuitorii se bucură şi de cele aproape 20 de sărbători naţionale. Cei mai mulţi angajaţi pleacă în concediu vara, atunci câmd temperaturile depăşesc în mod uzual 40 de grade Celsius.
“Cele mai populare destinaţii sunt Asia şi Europa, cu precădere Turcia, Georgia şi Armenia”, explică Amal Dashti, cetăţean al Bahrainului.
La data de 01.12.2015 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpatului B. I. A. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale prev.de art.412 alin.2 rap.la art.397 alin.2 Cod penal şi nerespectarea regimului materiilor explozive prev.de art.346 alin.1 Cod penal săvârşită în condiţiile art.32 alin.1 lit.”o” din Legea nr.535/2004 – privind prevenirea şi combaterea terorismului.
În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naţionalist-extremistă ”Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM Ungaria le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violenţă îndreptate împotriva cetăţenilor români şi a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităţilor române în actul de exercitare a puterii de stat în zona aşa-zisului ”Ţinut Secuiesc”, ca etapă a procesului ce vizează refacerea ”Ungariei Mari”, inculpatul B. I. A., membru marcant al extensiei în România a HVIM Ungaria, şi-a asumat, şi ulterior a procurat mijloacele şi instrumentele necesare confecţionării unui dispozitiv exploziv improvizat pe care intenţiona să-l detoneze în public, pe raza localităţii Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie.
Materialele şi dispozitivele ridicate la percheziţiile efectuate ar fi fost apte să pună în pericol cetăţenii români şi bunurile acestora, acţiunile inculpatului fiind stopate prin măsurile legale dispuse de către procurorii D.I.I.C.O.T. cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii.
Acţiunea a fost efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.
Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă.
Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul IPJ Covasna şi Jandarmeriei Braşov.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
Jerome Jarre, 24 de ani, este una dintre personalităţile celebre pe platforma video, Vine, unde are nu mai puţin de 8.5 de milioane de fani.
Jarre s-a născut în Albertville, Franţa unde a fost crescut de mama sa. La vârsta de 19 ani a renunţat la facultate şi s-a mutat în China pentru un an. Acolo a învăţat engleză, chineză şi a dezvoltat mai multe start-up-uri. A învăţat engleză ascultând audiobook-ul “Crush it” a lui Gary Vaynerchuk. Un start-up fondat de el în China a avut succes, iar cu banii obţinuţi s-a mutat la Toronto, unde a co-creat o companie de software, Atendy, alături de Christopher Carmichael.
Ştia de Vine încă de la lansare şi a făcut primul clip video în ianuarie 2013. După şase luni strânsese deja 20.000 de fani, iar acum are peste 8 milioane de fani, iar clipurile lui au peste 1 miliard de vizualizări. Jerome Jarre s-a mutat şi pe Snapchat unde a realizat proiecte narative de 2 minute. Show-ul este susţinut de nimeni altul decât Robert De Niro.
A făcut un clip în fiecare zi şi a căştigat popularitate, iar asta i-a atras atenţia lui Vaynerchuk cu care a început o agenţie de talente pentru vedetele de pe platformele online precum Vine sau Snapchat.
S-a mutat la New York în 2013 doar cu 400 de dolari în buzunar şi nu avea un loc unde să stea. “În primele două săptămâni am dormit pe podeaua unui tip, apoi l-am convins pe Gary Vaynerchuk să facem o afacere. Nu i-am spus, dar în primele şase luni am dormit la birou”, a declarat el.
A fost invitat de Ellen DeGeneres să prezinte pe Vine ceremonia premiilor Oscar, unde realizat clipuri cu celebrităţi precum Pharrell Williams, Ashton Kutcher sau Kristen Bell.A refuzat o ofertă de sponsorizare în valoare de 1 milion de dolari deoarece nu a vrut să susţină un produs alimentar nesănătos.
Companiile îl plătesc cu 25.000 de dolari pentru un clip pe Vine şi cu 35.000 pentru un video Snapchat.
Potrivit studiului, toate companiile care activează pe nişa de IT şi tehnologie din România au generat, în 2014, venituri cumulate de 4 mld. euro şi oferă locuri de muncă permanente pentru 75.500 de angajaţi, potrivit softlead.ro.
Studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES , realizat în baza veniturilor oficial declarate ale tuturor celor 14.000 de companii analizate, dar şi pe un eşantion de 393 reprezentanţi ai celor mai mari firme de profil din ţară, arată că Bucureştiul şi Clujul conduc detaşat în topul regional al zonelor cu cele mai numeroase companii de profil, cu 48% din totalul lor. Pe de altă parte, Cluj – Napoca are cei mai mulţi specialişti IT la nivelul întregii populaţii a oraşului, 1 dintre 25 de clujeni lucrând în acest domeniu.
În ceea ce priveşte forţa de muncă activă, în Bucureşti şi judetele Cluj, Iaşi şi Timiş sunt prezenţi 73% din totalul angajaţilor din industria IT locală. Bucureştiul se remarcă de departe ca fiind oraşul cu cei mai mari angajatori, asigurând aproape jumătate din totalul locurilor de muncă în IT din România. Pe de altă parte, din perspectiva evoluţiei anuale a numărului de angajaţi, judeţele Iaşi, Dolj, Bihor, Constanţa şi Gorj se evidenţiază prin creşterea numărului total de angajaţi în domeniu, cu peste 30%, comparativ cu 2013.
Celor peste 75.000 de angajaţi permanenţi ai jucătorilor din IT-ul românesc li se alătură specialiştii PFA, numărul lor ridicându-se la circa 17.000 în 2014, la nivelul întregii ţări.
Datele analizate de Clusterul iTech Transilvania by ARIES relevă şi zonele cu cei mai mari angajatori din ţară, din nou, Bucureştiul şi Clujul fiind, în egala măsură, ”gazdele” celor mai mari, cu peste 1.000 de angajaţi/companie.
„Industria IT este cel mai mare generator de business şi locuri de muncă din România şi va continua să fie mulţi ani de aici înainte. Ne-am dorit o imagine coerentă şi detaliată a tot ceea ce înseamnă această piaţă: câţi bani generează, care este nevoia concretă de specialişti, ce salarii se practică, pe ce tehnologii se axează”, declară Voicu Oprean, Preşedinte ARIES Transilvania, potrivit softlead.ro.
Cifra de afaceri însumată a industriei IT din Romania a fost de aproximativ 16 miliarde lei în 2014 (circa 4 miliarde euro), în creştere cu 26% faţă de 2013. Din totalul acestor venituri, aproape 60% au fost realizate de companiile localizate în Bucureşti, urmate de cele din Cluj (11%), iar celelalate oraşe sub 10%.
Profil de angajat în IT-ul românesc: Un sfert sunt seniori. Cât câştigă?
Referitor la remuneraţiile din IT-ul românesc, salariul mediu net la jumătatea anului 2015, declarat de către reprezentanţii companiilor în cadrul studiului, este de circa 2.600 lei. Peste jumătate dintre companiile participante la studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES (54%) au operat sau urmează să opereze creşteri salariale, până la finele anului, cu aproximativ 16%.
„Concluzia este simplă: IT-ul va continua să susţină economia românească şi să fie un angajator de top. Aşteptarea noastră este ca numărul angajaţilor direcţi, altături de cei care colaborează în regim de PFA în IT, să atingă peste 100.000 persoane la finalul lui 2015, comparativ cu 93.000 în decembrie 2014”, adaugă Voicu Oprean.
Beneficiile oferite în cea mai mare proporţie de către firmele de IT din România sunt trainingurile şi bonusurile de Sărbători sau vacanţă (aproximativ 58%), bonusurile de performanţă (55%) şi evenimentele dedicate angajaţilor (51%). De asemenea, angajaţii primesc, în proporţie ridicată, sprijin financiar pentru evenimente deosebite în familie, asigurări medicale, dar şi tichete de masă, mai scrie sursa citată.
