BusinessMagazin

Tag: prognoza

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).

  • BNR a urcat prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3% la 3,2% şi estimează o rată de 3% în 2013

    “Până în trimestrul patru din 2013 vedem o anumită variaţie a inflaţiei pe care o ţintim, decembrie la decembrie, dar în limitele intervalului (…) peste 80% din variaţiile din acest an provin din efectul de bază. Modificările de prognoză sunt minore, dar echipa noastră de proiecţie este scrupuloasă”, a spus Isărescu. El a arătat că spre deosebire de datele anterioare, noile informaţii arată că minimul de inflaţie aşteptat să fie atins în primul trimestru din acest an nu va coborî sub 2%. “Efecte mai puţin favorabile vedem acum din partea preţurilor alimentare volatile. Impactul pe datele actuale este mai puţin favorabil. De aceea nu vedem că va mai putea să scadă IPC sub 2% în primăvara acestui an”, a continuat Isărescu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Situaţia drumurilor închise la această oră. Prognoza meteo

    • judeţul Vrancea – toate (12 artere);

    • judeţul Ialomiţa – toate (8 artere);

    • judeţul Galaţi – toate (7 artere);

    • judeţul Călăraşi – toate (7 artere);

    • judeţul Brăila – toate (5 artere);

    • judeţul Buzău – DN2 Urziceni – Buzău – Râmnicu Sărat – limita cu judeţul Vrancea;

    DN2B Buzău – Brăila;

    DN2C Costeşti – Padina;

    DN22 Râmnicu Sărat – Brăila;

    • judeţul Vaslui – DN2F Vaslui – Dragomireşti;

    DN11A Bârlad – Iveşti;

    DN15D Negreşti – limita cu judeţul Neamţ;

    DN24A Huşi – Murgeni;

    DN26 Murgeni – limita cu judeţul Galaţi;

    • judeţul Bacău – DN2F Bacău – Vaslui;

    DN2G Bacău – Moineşti – Comăneşti;

    DN11A Adjud – Podu Turcului – Oneşti;

    • judeţul Ilfov – DN2 Bucureşti – Urziceni;

    DN3 Bucureşti – Călăraşi;

    DN4 Bucureşti – Olteniţa;

    • judeţul Covasna – DN2D Ojdula – Tulnici;

    DN10 Buzău – Întorsura – Buzăului;

    • judeţul Argeş – DN7C Căpăţâneni – Piscu Negru;

    • judeţul Botoşani – DN24C Rădăuţi Prut – Manoleasa – Santa Mare;

    • judeţul Dâmboviţa – DN71 Moroieni – Sinaia;

    • judeţul Iaşi – DN24C Vânători – Tabăra;

    • judeţul Neamţ – DN15D Piatra Neamţ – Roman – limita cu judeţul Vaslui;

    • judeţul Prahova – DN1D Albeşti – Urziceni;

    • Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis avertizarea cu cod portocaliu, conform căreia, în intervalul 5 februarie, ora 18 – 8 februarie, ora 10 va ninge viscolit în sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, viteza vântului va depăşi la rafală 70-80 km/h, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m. Viscolul se va manifesta în noaptea de 5 spre 6 februarie în sudul Moldovei şi în Bărăgan, apoi se va extinde spre celelalte regiuni menţionate, atingând intensitatea maximă în perioada 6 februarie ora 14 – 7 februarie ora 18.

    La începutul intervalului, în Dobrogea şi estul Munteniei vor mai fi precipitaţii mixte şi se va menţine poleiul.

    De asemenea, pentru nordul şi centrul Moldovei, Banat şi zona de munte a fost emisă atenţionare cu cod galben. Va continua sa ningă, iar vântul va avea viteze de până la 30-40 km/h.

    În aceste condiţii, Poliţia le recomandă insistent conducătorilor auto să nu pornească la drum. Dacă nu pot amâna călătoria, Poliţia îi sfătuieşte pe şoferi să-şi echipeze corespunzător autovehiculele pentru circulaţia în condiţii de iarnă (anvelope specifice sezonului rece, lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, o rezervă de combustibil, sistem de climatizare-dezaburire funcţional etc.).

    De asemenea, trebuie luat în calcul şi riscul înzăpezirii, iar în acest caz din autovehicul nu trebuie să lipsească haine groase, pături, alimente, apă şi un telefon mobil cu adaptor la priza auto (recomandat ar fi mai multe telefoane mobile, conectate la reţele diferite).

    Dacă şoferii constată că stratul de zăpadă îngreunează din ce în ce mai mult circulaţia, este indicat să-şi continue drumul până în cea mai apropiată localitate, unde pot găsi adăpost, iar autovehiculul poate fi supravegheat. Acesta trebuie oprit în afara carosabilului pentru a nu împiedica intervenţia utilajelor de deszăpezire.

  • Prognoza hidrologica pentru weekend si saptamana viitoare. Ce rauri raman inghetate

    Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii, unde vor fi in diminuare si usoara restrangere. Se va mentine curgerea de naboi (zapada inghetata in albie) pe: Ruscova, Somes si Mures. Pe Aries, la statia hidrometrica Arieseni si Bistrita Aurie la statia hidrometrica Frumosu se vor mentine aglomerarile de gheturi.

    Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie.

    Vineri si sambata, pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur si cursurile inferioare ale Crisului Negru si Muresului s-au produs cresteri de debite si niveluri, datorita evolutiei formatiunilor de gheata si propagarii lor. Formatiuni de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata) s-au mentinut pe raurile din Dobrogea si bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, iar pe celelalte rauri au fost in usoara extindere si intensificare.

    Predomina podul de gheata pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Aries, Tarnave, Strei, Bega Veche, Timis, Moravita, pe cursurile superioare ale Crisului Alb si Muresului si pe majoritatea raurilor din sudul si estul tarii.

    Curge naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile la statiile hidrometrice: Ruscova-Ruscova, Somes-Ulmeni si Satu Mare, Mures sectorul Stanceni-Galaoaia, la Gelmar si Radna, Bega-Chizatau si Raul Targului-Piscani. S-au format aglomerari de gheturi (zapoare) pe Aries la Arieseni si Bistrita la Frumosu.

    Pe raul Bistrita se inregistreaza pod de gheata pe sectoarele Carlibaba-Brosteni si Straja-Frunzeni. Pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totata de 11,2 km pe urmatoarele sectoare: viaduct Poiana Largului pana aval pod Ruseni, comuna Poiana Teiului (6,9 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,2 si 2,5 m; pod Savinesti – amonte 300 m pod Frumosu, comuna Farcasa (4,3 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,1 si 1 m.

    Pe parcursul saptamanii urmatoare, pana vineri, formatiunile de gheata vor fi in extindere si intensificare. Pe unele rauri din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Somes, Mures, Aries si Bistrita Aurie este posibila aparitia aglomerarilor de gheturi, iar pe cursurile inferioare ale raurilor mari va continua fenomenul de naboi.

    In intervalul 4 februarie ora 07.00 – 11 februarie ora 07.00, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pe toata durata intervalului de prognoza, situandu-se la valori cuprinse intre 4.000-3.200 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5.300 mc/s).

    In aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere, exceptand sectorul Harsova-Tulcea, unde vor fi in crestere in prima parte a intervalului de prognoza.

    Se vor mentine curgeri de sloiuri care vor acoperi 10-40% din suprafata apei pe sectorul Zimnicea-Calarasi si 60-90% pe sectorul aval Calarasi. Incepand cu data de 9.02.2012 exista posibilitatea formarii podului de gheata la Cernavoda si in alte sectiuni de pe bratul Dunarea Veche, precum si in Delta.

    Este posibila depasirea cotei de atentie la statia hidrometrica Isaccea, din cauza blocajelor de sloiuri din aval.

  • Emil Boc: “Până miercuri va fi o stare în care vom avea şi viscol şi ninsori în diverse regiuni”

    “Într-o formă sau alta, în diverse regiuni va mai continua – potrivit afirmaţiilor celor de la meteo – situaţia de zăpadă şi viscol, dar este sub control toată situaţia”, a conchis Boc.

    Premierul Emil Boc a răspuns unei întrebări a presei privind o eventuală sancţionare a ministrului de interne, Traian Igaş, pentru declaraţia de joi potrivit căreia “s-au anticipat zăpezi mai mari ca în 1954”. “Sancţiunea este să-şi facă datoria. Vieţile oamenilor trebuie să fie salvate. Nu ştiu exact la care afirmaţii sau la ce declaraţii faceţi referire, pentru că ceea ce ne-a spus ANM s-a confirmat cu privire la viscol, cu privire la fenomenul poleiului, cu privire la menţinerea în continuare a vitezei viscolului, aşa încât nu văd ce motiv aş avea să iau decizii suplimentare”.

    La rândul său, ministrul Igaş a negat că ar fi avertizat joi că vor veni zăpezi ca în 1954, avertisment în urma căruia oamenii au luat cu asalt magazinele, ca să-şi facă provizii. “Nu am făcut niciun moment această declaraţie, dar sigur că presa, aşa cum ne-a obişnuit de foarte multe ori, pune în gura unor politicieni şi vorbe pe care nu le-au spus.”

  • Avertizare de la ANM de vant puternic si ninsori. Cum va fi perspectiva meteo pana in martie

    In judetele Calarasi, Ialomita, Braila, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, inclusiv municipiul Bucuresti, se vor semnala intensificari ale vantului cu rafale ce vor depasi local 50 km/h.

    In zona de munte a judeţelor Buzău, Prahova, Dâmboviţa şi Argeş, se vor semnala ninsori viscolite cu rafale ale vântului de 70-80 km/h.

    Potrivit avertizarii ANM de vineri, valabila pana sambata seara, va ninge in zona montana, in sud-estul Transilvaniei, apoi local si in Moldova. Vantul va avea intensificari in majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari la munte, in special in zona Carpatilor Meridionali si Orientali, unde rafalele vor depasi 90 km/h,viscolind sau spulberand zapada. Ninsori viscolite vor fi trecator si in Moldova, indeosebi pe parcursul zilei de sambata. In regiunile sudice si sud-estice vor fi mai ales ploi, iar cantitatile de apa vor depasi izolat 25-30 l/mp.

    Pentru luna ianuarie si februarie, perspectiva generala meteo transmisa de Centrul European pentru Prognoza Vremii pe termen mediu (ECMWF) arata ca temperaturile medii lunare ale aerului se vor situa in limite apropiate de normele climatologice in majoritatea zonelor, exceptand zonele sud-estice si sudice (ianuarie), respectiv sud-estul, sudul si vestul tarii (februarie), unde temperaturile pot fi mai ridicate decat in mod obisnuit.

    Cantitatile de precipitatii vor fi normale in cea mai mare parte a regiunilor, iar local in vestul tarii (ianuarie), respectiv in zonele sud-estice si sudice (februarie) pot fi peste normele climatologice lunare.

    In luna martie, temperaturile medii lunare ale aerului vor inregistra valori apropiate de normele climatologice la scara intregii tari. Cantitatile lunare de precipitatii vor prezenta valori apropiate de mediile multianuale in majoritatea zonelor, iar local in vestul si centrul tarii pot fi peste normele climatologice.

  • Ce ne-aşteaptă în următorii zece ani

    Fondator şi preşedinte al celei mai cunoscute agenţii private de analiză geopolitică a momentului (Stratfor), Friedman îşi restrânge unghiul de investigaţie, după ce, cu puţină vreme în urmă, lansase pe piaţă răsunătorul “Următorii 100 de ani”, care explora forţele impersonale ce schimbă cursul istoriei pe termen lung.

    “Într-un secol contează evenimentele. Într-un deceniu – oamenii”, scrie el. Noi trăim în intervale scurte, în care destinele ne sunt conturate nu atât de curente politice vaste, cât de de anumite decizii ale unor indivizi. Iar prezentul volum tratează intervalul scurt al următorilor zece ani, realităţile concrete pe care va trebui să le înfruntăm, deciziile ce vor fi luate şi consecinţele acelor decizii.

    Contrazicând prejudecata generală potrivit căreia previziunile sunt cu atât mai grele cu cât intervalul vizat de ele este mai lung, Friedman afirmă că acţiunile individuale (cele ce contează în spaţiul unui deceniu, dar se pierd în torentul judecăţilor care compun un secol) sunt cel mai dificil de prezis. Cu toate acestea, aventura lui “divinatorie” trasează un drum cât se poate de plauzibil al următorilor, puţini, ani (vorba celor de la New York Times Magazine: “Când citeşti cărţile lui Friedman, ai senzaţia că priveşti viitorul într-un glob de cristal”).

    Prin urmare, anticipează americanul, următorul deceniu va fi unul de tranziţie majoră: SUA (căreia Friedman îi analizează slăbiciunile şi polticile hazardate) vor resimţi nevoia de a reveni la strategia globală echilibrată, pericolul renaşterii Rusiei ca putere globală va fi cât se poate de real, expansiunea chineză se va estompa odată ce miracolul economic al ţării se va împlini (e un alt fel de a spune că Imperiul de mijloc va intra în criză), războaiele din lumea islamică se vor domoli, vom învăţa să trăim cu terorismul, SUA se vor apropia de înţelegere cu Iranul, raporturile Israelului cu America vor cunoaşte modificări profunde. Iar economic vorbin, criza ne va duce într-o epocă în care lipsa forţei de muncă se va resimţi pretutindeni.

    George Friedman, “Următorul deceniu, De unde venim… şi încotro ne îndreptăm”, Editura Litera, Bucureşti, 2011

  • Primiţi cu valul al doilea al crizei?

    Guvernul de la Bucureşti a fost “elevul model al FMI”, spunea recent ambasadorul Franţei, Acelaşi argument era reluat de ministrul Elena Udrea când susţinea ideea că România e acum mai bine pregătită de un eventual nou val al crizei nu doar decât în urmă cu trei-patru ani, dar şi în raport cu celelalte ţări europene. Iar cancelarul german Angela Merkel, în discursul de vinerea trecută în care a încercat să-i convingă pe parlamentarii germani să-i dea mandat pentru o înăsprire a regulilor fiscale în UE, a lăudat “sacrificiile” unor ţări din afara zonei euro, ca Bulgaria, România şi statele baltice, adică reformele acceptate în numele aderării la zona euro.

    România din 2011 a făcut într-adevăr progrese cu totul remarcabile faţă de 2008. Analiştii agenţiei de evaluare financiară Coface arată că România a avut una dintre cele mai mari rate de reducere a deficitului de cont curent din Europa, de la 13,4% din PIB în 2007, la 4,4% din PIB estimat pentru 2011, “deci o diminuare a dependenţei de capitalurile străine”. Economia “are însă un deficit de cont curent încă ridicat comparativ cu noile state membre UE, în medie de 1% din PIB la sfârşitul primului trimestru, în timp ce ţări precum Lituania, Letonia, Estonia înregistrează excedente ale contului curent”, spun analiştii Coface, adăugând că în condiţiile în care rata de economisire internă rămâne la niveluri scăzute, “este probabil ca aceste deficite să persiste în perioada imediat următoare”.

    Această situaţie este importantă pentru că, aşa cum atrag atenţia la unison economiştii români şi străini, va fi obligatoriu ca România să se descurce cu alte surse de finanţare decât banii aduşi în ţară de băncile străine – iar aceasta atât în privinţa nevoii de bani a statului, ale cărui costuri de îndatorare au crescut din cauza tensiunilor de pe pieţe, cât şi în privinţa nevoii de bani a afacerilor. Lucrurile sunt cu atât mai delicate cu cât investiţiile străine directe au scăzut cu 52% în primele opt luni, în timp ce gradul de acoperire a deficitului de cont curent cu investiţii străine directe s-a redus de la un maxim de 93% în septembrie 2009 la 24,10% în septembrie 2011.

    Celălalt capitol la care România a excelat comparativ cu celelalte ţări europene este, desigur, consolidarea fiscală – atât a deficitului bugetar general (de la 9% din PIB în 2009 la 6,9% anul trecut şi 4,9% anul acesta, în estimarea Comisiei Europene), cât şi a celui structural, adică din care s-a eliminat influenţa ciclurilor economice (de la 9,1% în 2009 la 5,9% anul trecut şi 3,7% anul acesta). Ea are însă o problemă, remarcă analiştii Raiffeisen Bank România – faptul că a fost realizată în principal pe seama tăierii cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu salariile în sectorul public (care au scăzut de la 10,9% la 8,9% din PIB între 2009 şi prima jumătate a anului curent, calculat în bază ESA95) şi a investiţiilor totale (de la 6% la 2,5% din PIB), în timp ce cheltuielile cu bunurile şi serviciile chiar au crescut (de la 6,9% la 7,2% din PIB). Per total, în aceeaşi bază de calcul, totalul cheltuielilor a rămas la fel ca pondere din PIB (41,1%).

  • CE a redus de la 1,9% la 0,6% prognoza de creştere economică a UE în 2012

    Economia spaţiului comunitar se confruntă cu trubulenţe financiare, încredere scăzută, măsuri de austeritate în ţări membre şi o încetinire a principalilor parteneri comerciali, potrivit prognozei economice de toamnă a CE. Totodată, prognoza pentru zona euro a fost revizuită de la 1,8% la 0,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României pentru 2012

    Performanţele exporturilor în 2011 urmează să se reflecte anul viitor în cererea internă, în timp ce cererea externă va continua să reprezinte un factor de sprijin, însă mai puţin solid din cauza condiţiilor economice tot mai dificile din Europa şi din alte părţi ale lumii, se arată în Prognoza Economică de toamnă a CE. Populaţia şi companiile vor continua să-şi ajusteze situaţia financiară în prima jumătate a anului viitor, însă angajările anticipate şi scăderea inflaţiei ar trebui să susţină venitul discreţionar real, consideră CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro