BusinessMagazin

Tag: proces

  • Cele mai inovatoare companii din România: ALRO SA, creşterea eficienţei energetice în sectorul electroliză

    Elementul de noutate:

    Inovaţia a fost folosită pentru prima dată în România şi a fost dezvoltată de Echipa de Cercetare şi Dezvoltare din cadrul Alro.

    Efectele inovaţiei:

    Noua tehnologie de obţinere a aluminiului electrolitic ar putea scădea semnificativ consumul de energie electrică la cuvele de electroliză (cu minimum 100 kWh/tonă), cu impact pozitiv asupra costurilor finale.

    Descriere:

    Compania a pus în funcţiune în acest an, pentru testare la nivel industrial, o cuvă care utilizează noul tip de design catodic. Alro Slatina vizează, astfel, reducerea consumului specific de energie electrică, precum şi creşterea duratei de viaţă a cuvei propriu-zise.

    În acest fel, impactul prognozat este de reducere a costurilor totale de producţie. Odată ce va face parte din procesul curent de producţie, această tehnologie ar putea reduce consumul specific de energie electrică pe tona de aluminiu electrolitic cu minimum 100 kWh. În plus, se urmăreşte scăderea stocului interfazic de aluminiu lichid cu minimum 10%, reprezentând o reducere a costurilor de finanţare, precum şi diminuarea costurilor cu reparaţiile pe tona de aluminiu electrolitic.

    Proiectul face parte din strategia companiei de eficienţă energetică; în ultimii zece ani, Alro a reuşit să diminueze consumul de electricitate pe tona de aluminiu cu peste 75%, pentru produsele procesate, în timp ce consumul de gaz s-a redus cu peste 90%, în perioada respectivă.

    Consumul direct de electricitate pentru întregul proces de producţie a aluminiului a fost mai mic cu 10%, în 2012, comparativ cu 2003, iar cel de gaz, cu circa 30% mai redus.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Business Magazin a lansat catalogul “Cele mai inovatoare companii din România”

    Inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare; nu forţa de muncă ieftină, nu hărnicia, nu programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi modul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig. Nu o spunem noi, ci o întreagă lume a afacerilor care, în lipsa inovaţiei, a neastâmpărului unuia sau altuia dintre lideri, ar rămâne în zona unui veşnic cenuşiu.

    Am plecat la realizarea acestui catalog, o premieră pe piaţa românească, de la ceea ce am numit, cu ceva vreme în urmă, cea mai ignorată statistică din România. Periodic, institutul de specialitate prezintă statistica inovaţiei în companiile româneşti; cele mai recente date sunt pentru perioada 2010 – 2012.

    Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse şi/sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%.

    Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu 7,7 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2008-2010, când ponderea acestora a fost de 26,5%. Statistica se referă la întreg spectrul de inovaţii: adoptarea, de către companii, mari sau mici, a unui produs nou, a unui proces nou sau îmbunătăţit sau a unei metode noi de organizare sau de marketing, toate având drept rezultat o îmbunătăţire semnificativă faţă de ceea ce a fost înainte folosit sau vândut de companie.

    Faptul că o companie din cinci declară că a produs ceva inovator sau a adoptat un proces inovator mi se pare cu totul remarcabil, chiar dacă datele arată o scădere faţă de perioada anterioară crizei.

    Aşa că am decis, la Business Magazin, să descoperim cele mai inovatoare companii locale şi să le prezentăm lumii într-un catalog. Ţineţi în mână prima ediţie; ca orice început, are plusuri şi minusuri; pe de altă parte, cred că un astfel de demers ar trebui să aibă succes şi să devină de referinţă, într-o Românie aflată într-o Europă care mizează instituţional şi uman pe inovaţie. Inovaţia este un element cheie al programului Europa 2020, care continuă Agenda Lisabona şi care prevede creşterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, crearea de locuri de muncă şi creşterea condiţiilor de trai.

    Dincolo de programele oficiale şi de iniţiativele statelor, inovaţia ar trebui să rămână în permanenţă în top trei al oricărui manager sau lider de companie, pentru ca aceasta să aibă potenţial şi fundament pentru creştere. Iar inovaţia nu înseamnă schimbarea indusă de la centru, ci a construi mediul şi a găsi cele mai bune soluţii pentru concretizarea energiei creatoare a întregii companii din subordine.

    În continuare, 50 de proiecte concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, un bun început pentru orice discuţie legată de inovaţia din România.

    Metodologie

    Catalogul a fost întocmit în baza unui chestionar trimis companiilor şi firmelor din relaţii publice şi comunicare, în care am cerut date despre cele mai inovatoare proiecte puse în practică în cadrul celor mai importante companii locale.

    Concret, am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, tipul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing), efectele inovaţiei (asupra finanţelor companiei, asupra calităţii mediului de afaceri, a vieţii oamenilor, a partenerilor de afaceri, a societăţii în ansamblu), alături de descrierea procesului de punere în practică a inovaţiei: persoane implicate, durată, detalii tehnice.

    Inovaţiile trebuia să fie concepute şi realizate în România, iar în cazul inovaţiilor puse la punct în cadrul multinaţionalelor inovaţia trebuia aplicată în filiala sau compania din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial.

    Nu am luat în consideraţie inovaţiile mult prea vechi.

    Citeşte în premieră 50 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Valentin Ceauşescu pierde procesul pentru recuperarea unui tablou al lui Gheorghe Petraşcu

    Instanţa a respins acţiunea ca lipsită de interes, având în vedere că în favoarea lui Valentin Ceauşescu s-a pronunţat deja o sentinţă, prin care s-a dispus restituirea operei de artă. Mai exact, este vorba despre o sentinţă a Judecătoriei Sectorului 1, din 2 octombrie 2009, de executare silită a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), după ce instituţia a refuzat să îi returneze lui Valentin Ceauşescu tabloul “Natură moartă cu ulcică de aramă”.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 5 nu este definitivă şi poate fi contestată cu apel de către fiul fostului dictator Nicolae Ceauşescu.

    Valentin Ceauşescu a acţionat în instanţă, în 12 noiembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Muzeul Naţional de Artă al României, pentru ca MNAR să-i returneze tabloul “Natură moartă cu ulcică de aramă”, semnat de Gheorghe Petraşcu.

    Pentru a-şi susţine cererea, Valentin Ceauşescu a depus la dosar o sentinţă dată de Tribunalul Bucureşti, prin care s-a decis “restituirea către petentul Ceauşescu Valentin a tuturor bunurilor cu privire la care au fost dispuse măsuri de indisponibilizare şi confiscare prin ordonanţele sus-menţionate şi care nu au fost restituite, bunuri ridicate de la acesta şi de la numitul Ceauşescu Nicu”. Decizia pronunţată în 21 septembrie 2006 de instanţa bucureşteană a fost confirmată, în 26 ianuarie 2007, de Curtea de Apel Bucureşti.

    În plus, Valentin Ceauşescu a depus şi o decizie a Judecătoriei Sectorului 1, din 2 octombrie 2009, de executare silită a MNAR, după ce instituţia a refuzat să îi returneze tabloul.

    Pe de altă parte, în cadrul unei întâmpinări semnată de procurorul general al României, Tiberiu Niţu, se arată că, potrivit legii, Valentin Ceauşescu nu mai poate intra în posesia tabloului.

    “Dreptul material la acţiune al reclamantului s-a prescris la data de 19 aprilie 2010. (…) Reclamantul nu justifică un interes legitim şi actual în exercitarea acţiunii civile, având în vedere că acesta beneficiază deja de o hotărâre judecătorească prin ale cărei dispoziţii s-a dispus restituirea bunurilor ridicate de la acesta şi de la defunctul Ceauşescu Nicu”, subliniază PICCJ, prin întâmpinarea semnată de procurorul general Tiberiu Niţu.

    Totodată, la dosar este depusă şi o întâmpinare semnată de Muzeul Naţional de Artă al României în care se arată că Valentin Ceauşescu este de “rea-credinţă”, pentru că a cerut şi, ulterior, a primit în instanţă un număr de şapte tablouri care de fapt aparţineau statului român.

    “Tablourile se aflau în 1990 în administraţia fostei Gospodării de Partid, a cărei succesoare este astăzi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. Locuinţa ocupată de Ceauşescu, fiind de protocol, era parţial mobilată şi dotată, inclusiv cu tablouri de patrimoniu ce fuseseră achiziţionate de MNAR pentru Gospodăria de Partid. Cu toate că aceste şapte tablouri fuseseră achiziţionate de MNAR şi transferate Gospodăriei de Patrimoniu şi de aici în locuinţa reclamantului Ceauşescu, (…) MNAR a fost nevoită să restituie reclamantului aceste tablouri, deşi aveau pe verso numere de inventar ale Gospodăriei de Patrimoniu şi prin urmare nu aparţineau reclamantului”, au explicat reprezentanţii muzeului, în documentul depus la dosar.

    Tablourile la care MNAR face referire sunt semnate de Iosif Iser, Alexandru Ciucureanu, Nicolae Tonitza şi Dumitru Ghiaţă.

  • Instanţa dispune citarea ADS în dosarul în care Dan Voiculescu cere anularea pedepsei

    Instanţa a admis astfel propunerea făcută de procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată, care a arătat că dezbaterea în cazul contestaţiilor în anulare se face cu citarea părţilor. Procurorul a arătat că procedura nu este legal îndeplinită, întrucât în acest caz a fost citat doar Dan Voiculescu, nu şi ADS, care este partea civilă.

    “Dezbaterea se face cu citarea părţilor. Nu putem vorbi de obligaţia de a fi prezent, este obligatorie însă citarea părţii adverse, care este statul, reprezentat de Agenţia Domeniilor Statului, şi care este parte civilă în proces”, a spus procurorul.

    La rândul său, avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a susţinut că această cerere ar trebui respinsă, întrucât constestaţia în anulare se face doar cu citarea părţii interesate, care în acest caz este clientul său.

    Mateuţ a mai cerut să fie ascultate înregistrările şedinţelor de judecată, din care ar reieşi “atitudinea, comportamentul şi conduita ostile” ale judecătorilor care au soluţionat dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis amânarea cauzei şi citarea ADS, dar şi a lui Dan Voiculescu la următorul termen de judecată, stabilit pentru 9 decembrie.

    Tot atunci vor fi discutate şi probele propuse de avocatul lui Dan Voiculescu.

    La termenul de marţi a fost citat şi Dan Voiculescu, însă acesta a făcut o cerere prin care a solicitat să nu fie adus la instanţă.

    În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererii lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei de zece ani de închisoare, formulată de avocaţii acestuia în 18 august.

    În dosarul privatizării ICA, în 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Instanţa dispune citarea ADS în dosarul în care Dan Voiculescu cere anularea pedepsei

    Instanţa a admis astfel propunerea făcută de procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată, care a arătat că dezbaterea în cazul contestaţiilor în anulare se face cu citarea părţilor. Procurorul a arătat că procedura nu este legal îndeplinită, întrucât în acest caz a fost citat doar Dan Voiculescu, nu şi ADS, care este partea civilă.

    “Dezbaterea se face cu citarea părţilor. Nu putem vorbi de obligaţia de a fi prezent, este obligatorie însă citarea părţii adverse, care este statul, reprezentat de Agenţia Domeniilor Statului, şi care este parte civilă în proces”, a spus procurorul.

    La rândul său, avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a susţinut că această cerere ar trebui respinsă, întrucât constestaţia în anulare se face doar cu citarea părţii interesate, care în acest caz este clientul său.

    Mateuţ a mai cerut să fie ascultate înregistrările şedinţelor de judecată, din care ar reieşi “atitudinea, comportamentul şi conduita ostile” ale judecătorilor care au soluţionat dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis amânarea cauzei şi citarea ADS, dar şi a lui Dan Voiculescu la următorul termen de judecată, stabilit pentru 9 decembrie.

    Tot atunci vor fi discutate şi probele propuse de avocatul lui Dan Voiculescu.

    La termenul de marţi a fost citat şi Dan Voiculescu, însă acesta a făcut o cerere prin care a solicitat să nu fie adus la instanţă.

    În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererii lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei de zece ani de închisoare, formulată de avocaţii acestuia în 18 august.

    În dosarul privatizării ICA, în 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Cluj: O nouă amânare în procesul de corupţie al preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan

    Magistratul care judecă dosarul lui Marian Oprişan, Lucian Buta, a stabilit, joi, un nou termen de judecată în acest proces, după ce a constatat că expertiza contabilă cerută în urmă cu o lună şi jumătate nu este încă finalizată.

    În plus, la termenul de joi, judecătorul de caz a respins mai multe probe, constând în înscrisuri oficiale, care au fost depuse la dosar de avocaţii preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan.

    Marian Oprişan a refuzat că comenteze decizia judecătorului, de respingere a probelor, apreciind că acele înscrisuri “erau foarte importante”.

    “Nu comentez eu în niciun fel ce face instanţa. Aici e vorba de termene, de proceduri, pe care eu nu am dreptul să mă pronunţ”, a declarat Marian Oprişan la ieşirea din sala de judecată.

    Următorul termen de judecată, al 35-lea, a fost stabilit pentru 4 decembrie.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    În 5 iunie, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan. Surse oficiale din cadrul DNA au precizat atunci, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat nici până în prezent.

    Ulterior, DNA preciza că dosarul în care este vizat Marian Oprişan se afla de 1.263 de zile pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, acordându-se 29 de termene.

    “Dosarul cauzei se află de la data 2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arăta atunci DNA.

    Potrivit sursei citate, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Tot în 5 iunie, Marian Oprişan susţinea că nu a făcut nici măcar o cerere de amânare în dosarul de la Cluj, precizând că interesul său este de a-şi demonstra nevinovăţia şi nu de a tergiversa procesul, “aşa cum susţin reprezentanţii PDL şi DNA”.

  • Fostul senator Cătălin Voicu, trimis în judecată într-un nou dosar de corupţie

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Cătălin Voicu, la data faptelor consilier în cadrul Administraţiei Prezidenţiale – Departamentul Securităţii Naţionale şi ulterior parlamentar, pentru complicitate la abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi Nicolae Coroiu, director general al SC Electrica SA la data faptelor, pentru abuz în serviciu, şi Petru Andronache, fost director comercial al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice (SISE) Moldova, pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată. Andronache execută o pedeapsă de şapte ani de închisoare, primită în dosarul “Transformatorul”, în care a fost judecat şi fostul ministru Relu Fenechiu.

    Procurorii i-au deferit justiţiei şi pe finul lui Cătălin Voicu, Radu Dan Floarea, acţionar majoritar la SC Tech Safety SA, şi Ion Dumitru Măruţă, acţionar şi administrator al aceleiaşi firme, ambii fiind acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu.

    În rechizitoriul trimis instanţei se arată că Nicolae Coroiu, în calitate de director general al SC Electrica SA, în perioada 2004-2005, a dat dispoziţii funcţionarilor din subordine, iar Petru Andronache, director comercial al SISE Moldova, a acţionat în consecinţă, în vederea efectuării de achiziţii publice de echipament individual de protecţie şi echipament de lucru în valoare totală de 14.750.685 de lei, fără TVA, de la SC Tech Safety SA.

    Anchetatorii susţin că aceste echipamente, a căror achiziţie nu era necesară, au fost cumpărate la un preţ supraevaluat, cu încălcarea prevederile OUG 60/2001 şi a regulamentelor interne. Astfel, furnizorul a fost desemnat fără selecţie, nefiind organizată nicio procedură de achiziţie publică, iar preţul a fost stabilit “potrivit propriilor interese ale furnizorului, acesta fiind mult supraevaluat”.

    Produsele au fost livrate de SC Tech Safety SA în aceeaşi perioadă, fiind încheiate în acest sens 77 de contracte şi emise facturile, care au fost achitate, în mod nelegal, în regim de urgenţă.

    Voicu Cătălin este acuzat că, în perioada 2004-2005, folosindu-se de calitatea de consilier la Administraţia Prezidenţială şi ulterior deputat, ar fi intervenit pe lângă funcţionari din Electrica SA şi Electrica Serv SA, pentru ca firma Tech Safety SA să fie favorizată în relaţia cu cele două societăţi energetice, precum şi cu SISE Moldova – SC Servicii Energetice Moldova SA.

    “În intervenţiile sale directe la directorul general al Electrica SA – Coroiu Nicolae şi la directorul economic al Electrica Serv SA, inculpatul Voicu Cătălin le-a solicitat acestora să acorde contracte firmei SC Tech Safety SA pentru livrarea de produse din domeniul protecţiei muncii, în condiţiile în care societăţile beneficiare (Electrica SA, Electrica Serv SA, SISE Moldova) aveau produse pe stoc peste necesar şi la preţuri supraevaluate, de la acelaşi furnizor”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii susţin că Voicu a intervenit atât pentru încheierea contractelor, cât şi pentru efectuarea cu prioritate a plăţilor către firma Tech Safety.

    “Prin aceste intervenţii, Voicu Cătălin a înlesnit infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de funcţionarii din cadrul Electrica SA, Electrica Serv SA, SISE Moldova, facilitând producerea prejudiciului de 5.284.892 lei, echivalent cu 1.391.339 euro”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    Radu Dan Floarea şi Măruţă Ion Dumitru, reprezentanţii firmei Tech Safety, au livrat, în perioada 2004-2004, către SISE Moldova produse în cantităţi foarte mari, în valoare de 14.750.685 de lei fără TVA. La preţurile produselor, firma a aplicat adaosuri comerciale până la 2.490,93%.

    Nicolae Coroiu este acuzat că a semnat 48 de ordine de plată către furnizorul SC Tech Safety SA, cauzând un prejudiciu SC Servicii Energetice Moldova, ca succesor în drepturi şi obligaţii al Electrica SA, respectiv Electrica Serv SA, în valoare de 5.284.892 de lei.

    “Această sumă reprezintă diferenţa de preţ între valoarea de cumpărare şi valoarea de revânzare practicate de furnizorul Tech Safety SA în relaţia cu SC Servicii Energetice Moldova SA (succesor în drepturi şi obligaţii al Electrica SA, respectiv Electrica Serv SA)”, au scris procurorii în actul dce sesizare a instanţei.

    Petru Andronache a vizat pentru conformitate 158 de facturi, deşi acestea nu corespundeau în totalitate cu produsele contractate, şi a efectuat plăţi, prin semnarea a cinci ordine de plată, “înlesnind astfel realizarea scopului urmărit de superiorii săi, respectiv efectuarea de plăţi în sume importante către SC Tech Safety SA”, susţin anchetatorii.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe bunurile celor cinci inculpaţi, pentru recuperarea prejudiciului.

    Dosarul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti.

    Fostul senator PSD Cătălin Voicu a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2013, de instanţa supremă, la şapte ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru corupţie. El a fost găsit vinovat pentru că a primit mită de la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, pentru a interveni, prin intermediul fostului judecător de la instanţa supremă Florin Costiniu, la magistraţi şi poliţişti, pentru a obţine decizii favorabile în dosarele în care cei doi erau implicaţi.

    Cătălin Voicu a fost, în perioada 2001-2004, consilier pentru Ordine Publică şi Siguranţă Naţională la Administraţia Prezidenţială, Departamentul Securităţii Naţionale, în mandatul 2004-2008 a fost deputat, iar în 2008 a fost ales senator, funcţie pe care a ocupat-o până la judecarea sa în primul dosar de corupţie.

    Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a fost condamnat, în 30 ianuarie, de instanţa supremă, la şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată, pedeapsă dispusă în dosarul “Transformatorul”, în care a fost condamnat şi fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu.

    Acuzaţiile au vizat tot fapte de abuz în serviciu, privind achiziţii de echipamente şi piese de schimb făcute de SISE Moldova de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL. Achiziţiile au fost făcute fără respectarea prevederilor legale cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970 – 1980. Prejudiciul produs SISE Moldova a fost stabilit de instanţă la peste 5,7 milioane de lei.

  • Google publică în premieră formula unică după care face angajări

    Modul în care Google face angajajări a revoluţionat modul în care procesul de recrutare funcţionează. Cea mai importantă regulă pe care o folosesc recrutorii din companie este însă foarte simplă: să nu faci niciodată compromisuri asupra standardului de angajare.

    Dacă un astfel de compromis există, fiecare persoană pe care o companie o va angaja va ajunge să aibă abilităţi mai scăzuze decât cea mai recent angajată. Jonathan Rosenberg, fostul şef de produs al Google, a vorbit despre cum se întâmplă acest lucru într-un interviu realizat la Harvard Business Review.

    “Ce se întâmplă dacă oamenii îşi pierd concentarea în ce priveşte valoarea absolută a talentului şi sunt distraşi de aspecte care ţin de urgenţa rolului? În momentul în care le permiţi echipelor tale să facă acest lucru, începi să angajezi oameni care se află sub nivelul standard de angajare al companiei. Se creează astfel o dinamică negativă a unui anumit “efect de turmă”. În momentul în care laşi un A să angajeze un B, B-ul va angaja un C, pentru că B se simte ameninţat de A. Prin urmare, trebuie să o iei de la început şi să te asigură că ai în companie doar A-uri care vor angaja A-uri”.

    Laszlo Bock, şeful departamentului de recrutare al Google, a împărtăşit aceeaşi idee într-un discurs recent ţinut la LinkedIn`s Talent:

    “Primul lucru pe care l-am făcut a fost să avem un standard ridicat de recrutare a talentelor şi să nu facem  niciodată un compromis. Larry şi Sergei şi-au dat seama din timp că se va ajunge la o revenire la mediocru în caz contrar. Să presupunem că angajezi o persoană foarte bună, ea va angaja pe cineva aproape la fel de bun, care, la rândul ei, va angaja pe cineva aproape la fel de bun. În timp, vei angaja doar persoane cu abilităţi medii.”

    Acesta este motivul pentru care în cadrul Google, deciziile legate de angajare nu revin managerilor. Toate aceste decizii sunt luate prin intermediul unui comitet ai cărui membrii sunt concentraţi asupra standardului de angajare.

  • Beyonce, acuzată de plagierea cântecului “XO”, ar putea plăti 3 milioane de dolari despăgubiri

    Ahmad Javon Lane, care cântă pe post de backing vocal, afirmă că a scris un cântec intitulat “XOXO”, pe care l-a prezentat apoi unui cântăreţ care face parte din trupa care o acompaniază vocal pe Beyonce, potrivit tmz.com.

    Javon Lane a depus o plângere în instanţă în care o acuză pe Beyonce că a copiat melodia lui în cântecul lansat de vedeta pop, intitulat “XO”. Totodată, bărbatul îi cere cântăreţei despăgubiri de cel puţin trei milioane de dolari.

    Beyonce Knowles, în vârstă de 33 de ani, a devenit celebră la sfârşitul anilor 1990 în calitate de membră a trupei Destiny’s Child, unul dintre grupurile feminine cu cele mai mari vânzări de discuri din lume. În 2003, în timpul unei pauze din cariera trupei Destiny’s Child, Beyonce a lansat primul ei album solo, intitulat “Dangerously in Love”.

    Beyonce este una dintre cântăreţele recompensate cu cele mai multe premii Grammy, primind 17 astfel de trofee – trei ca membră a grupului Destiny’s Child şi alte 14 în calitate de artistă solo. Beyonce a jucat şi în filme, precum “Austin Powers – Goldmember” (2002), “Pantera roz” (2006), “Dreamgirls” (2006) şi “Cadillac Records” (2008).

    Din 2008, este căsătorită cu Jay-Z, unul dintre cei mai importanţi producători din industria muzicii hip-hop, iar împreună au o fiică pe nume Blue Ivy. Împreună formează cel mai bogat cuplu din industria muzicală, cu o avere estimată la peste 750 de milioane de dolari.

  • Invenţia care poate îmbătrâni whiskey-ul în doar 24 de ore

    Elements este un produs care, susţin cei de la Time and Oak, poate îmbătrâni orice cantitate de whiskey cu trei ani în doar 24 de ore.

    Compania din Portland, Oregon a strâns deja cu 100.000 de dolari mai mult decât suma cerută, atrăgând interesul a mii de oameni.

    Procesul, descris pe Kickstarter, este următorul: în recipientul cu whiskey se intreoduce un un obiect de lemn care realizează un proces de “transpirare accelerată prin acţiune capilară”. Time and Oak susţine că procesul funcţionează la orice tip de whiskey şi cu mai multe arome.