BusinessMagazin

Tag: pnl

  • Retrospectivă: 2014 a oferit şansa unui nou început în toate capitolele vieţii publice unde s-au acumulat frustrări din 1990 încoace

    Aşteptările fără precedent de înalte pe care, judecând după sondaje, electoratul le are de la noul preşedinte Klaus Iohannis sunt direct proporţionale cu capacitatea acestuia de a funcţiona mai puţin ca un politician în carne şi oase şi mai mult ca un simbol, adică magnet pentru gândirea simbolică a colectivităţii.

    Presa străină a spus-o cel mai pe şleau: victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant).

    Dacă adăugăm la aceasta caracterul de outsider (primarul unui oraş ardelean, neimpus în memoria colectivă prin idei sau declaraţii remarcabile, prin vreo iniţiativă politică sau ca lider al opoziţiei) şi misterul aproape total al impunerii sale la conducerea PNL şi apoi în postura de candidat la preşedinţie, putem privi alegerile prezidenţiale din 2014 drept sfârşitul epocii politicii personalizate, „de autor“, unde carisma personală, originalitatea strategiilor proprii de luptă, declaraţiile colorate şi chiar izbucnirile emoţionale nu doar contau, dar chiar defineau scena politică şi direcţia în care se îndrepta ţara.

    Traian Băsescu a fost ultimul astfel de politician de succes, iar din aceeaşi familie au făcut parte Crin Antonescu (şi urmaşul preferat de el la conducerea PNL, Ludovic Orban), Victor Ponta în încarnarea sa dinainte de alegerile prezidenţiale ori Elena Udrea de la PMP.

    Locul lor a fost luat de politicieni-simbol (Alina Gorghiu, recomandată de Iohannis pentru şefia interimară a PNL, cu două calităţi esenţiale: femeie şi tânără), tinde să fie luat de politicieni care se căznesc să corespundă aceluiaşi model (un Victor Ponta devenit brusc justiţiar, reformator al PSD după principii morale şi fidel ideologiei de stânga pe care trebuie s-o bifeze pe scena politică) şi va fi luat în continuare de alţi politicieni mai noi sau mai vechi care simt că de-acum succesul nu mai depinde de afirmarea propriei individualităţi, ci de capacitatea de a se încadra fără capricii personale într-un model de corectitudine politică şi tehnică acceptat la Bruxelles şi Washington şi de a fi cât mai previzibili în respectarea lui.

    Emergenţa noului model nu are legătură numai cu tensiunile dintre NATO şi Rusia sau cu momentul delicat al Europei (Germania, Danemarca, Finlanda şi Olanda au propus ca UE să creeze un mecanism pentru a apăra principiile statului de drept, considerând că ascensiunea populismului şi a voluntarismului politic în ţările lovite de criză şi de austeritate subminează proiectul Europei comune), ci şi cu iritarea societăţii faţă de modelul „pâine şi circ“ de conducere a ţării, care a fost dus până pe culmile grotescului în campania pentru prezidenţiale şi a cărui ineficienţă s-a văzut din plin în recolta de penali a DNA ori în rămânerea României pe ultimele locuri din UE nu la indicatorii de creştere economică, ci la cei de dezvoltare – calitate a vieţii, a muncii, a educaţiei.

    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care creditorii externi şi analiştii financiari nu mai dau aşa de mare importanţă, nici la noi, nici în alte ţări europene factorului „instabilitate politică“, legat înainte strict de apariţia la orizont a unui an electoral, cu riscul, luat în calcul obligatoriu, de derapaje fiscale.

  • Alina Gorghiu a fost aleasă preşedinte al PNL în locul lui Klaus Iohannis

    Alina Gorghiu a obţinut 48 de voturi, în timp ce Ludovic Orban a beneficiat de votul a 27 dintre colegi, au menţionat sursele citate.

    Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a anunţat, joi, în debutul şedinţei Biroului Politic Naţional al PNL, depunerea mandatului de preşedinte al partidului şi demisia din PNL, liderii formaţiunii alegând noul preşedinte PNL, între Ludovic Orban şi Alina Gorghiu.

     

  • Iohannis, ajuns la BPN în timp ce Orban făcea declaraţii: ”Să-l lăsăm pe Ludovic să-şi facă numărul”

    ”Să-l lăsăm pe Ludovic să-şi facă numărul”, a spus Iohannis înainte de şedinţa Biroului Politic, în timp ce intra în sala de şedinţă.

    În momentul respectiv Ludovic Orban făcea declaraţii de presă jurnaliştilor înaintea de reuniunea PNL.

    Şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL în care se va stabili succesorul lui Klaus Iohannis la şefia partidului a început la această oră.

     

  • PNL a contestat la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă 55, privind migraţia aleşilor locali

    Deputaţii PNL Teodor Nicolescu şi Valeria Schelean au prezentat într-o conferinţă de presă sesizarea adresată, miercuri, Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014.

    ”Legea privind aprobarea OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că ordonanţa de urgenţă este neconstituţională şi în sensul acesta avem o mulţime de decizii ale Curţii Constituţionale care arată că prin lege nu se poate suplini viciul de constituţionalitate al ordonanţei de urgenţă respectivă”, a declarat deputatul PNL.

    El a menţionat că OUG 55 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

    Nicolescu a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale care fac referire la interzicerea traseismului politic al aleşilor locali şi se fundamentează în articolul din Constituţie care menţionează că ”partidele politice contribuire la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor”.

    De asemenea, el a susţinut că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

    Totodată, deputatul PNL a invocat motivarea urgenţei actului normativ menţionând că cei care au redactat OUG 55 ”au mentalitate de baroni”.

    ”Dacă un consiliu local sau judeţean nu votează cum vrea stăpânul judeţului înseamnă că acel consiliu nu funcţionează. Atâta timp cât consiliile locale şi judeţene şi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcţionează, pentru că nu există obligaţie ca un consiliu judeţean să facă tot ceea ce i se cere”, a explicat Nicolescu.

    În plus, deputatul PNL a menţionat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situaţie pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizii ale Curţii Constituţionale care precizează că ”legea trebuie să aibă un caracter general şi nu unul discriminatoriu”.

    El a menţionat că în situaţia în care Curtea Constituţională va admite sesizarea PNL OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptată un proiect de lege de respingere a actului normativ.

    ”Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea şi nişte îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleşilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere şi conform Constituţiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească şi ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanţei respinse”, a mai spus Nicolescu.

    De asemenea, deputatul PNL Valeria Schelean a menţionat că menţinerea OUG 55 ar oferi un precedent ”periculos” cu privire la ce poate reglementa Guvernul şi interferenţa acestuia în raport cu Parlamentul.

    ”Permiţând o asemenea ordonanţă practic creăm un precedent periculos pentru că lăsăm Guvernului posibilitatea ca de fiecare dată când nu este de acord cu o dispoziţie dintr-un act normativ adoptat de Parlament printr-o ordonanţă de urgenţă să vină să suspende aplicarea acestor dispoziţii legale, ceea ce înseamnă o imixtiune a Executivului în tot ceea ce înseamnă activitatea puterii legislative”, a susţinut Schelean.

    Nicolescu a mai fost întrebat dacă USL mai există din punct de vedere juridic, având în vedere că Guvernul justifica actul normativ prin încetarea existenţei alianţei.

    ”USL nu a fost desfiinţat juridic (…) I-am convocat pe cei de la PSD şi de la PC la o discuţie, ei ne-au spus că există nişte probleme financiare, mandatarul financiar al USL a fost din partea PSD, noi n-am reuşit să vedem încă care este situaţia financiară a USL”, a răspuns Nicolescu.

    Ulterior, deputatul PNL a fost întrebat dacă în aceste condiţii noul PNL face parte din USL după fuziunea PNL-PDL. ”Nu este adevărat (…) Ideea e că în momentul acesta USL nu mai există, e foarte clar, din punct de vedere al votului Parlamentului avem o altă majoritate, avem un alt Guvern, nu avem o astfel de problemă”, a mai spus Nicolescu.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, marţi, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

  • Stoica: PNL şi PSD să se reformeze, altfel electoratul va transforma clasa politică

    “Este în măsură noul PNL şi vechiul, şi foarte rezistent PSD să se schimbe? Este posibilă o schimbare la faţă acestor două partide? Soluţia preferabilă a sistemului politic este reformarea actualelor partide”, a spus Stoica.

    El a vorbit despre “vulnerabilităţile” actualelor partide, enumerând în acest sens absenţa unei politici coerente de resurse umane, faptul că actualele partide nu au putut să scoată în faţă lideri cu viziune, care să formuleze politici publice coerente, precum şi modul de finanţare a partidelor.

    “Românii nu sunt pregătiţi să finanţeze transparent partidele politice. Finanţarea de la buget a partidelor politice e mai ieftină decât corupţia. Partidele actuale sunt controlate de şefii organizaţiilor şi nu de liderii naţionali. Partidele de stânga şi de dreapta sunt prizonerele liderilor locali”, a apreciat fostul preşedinte al PNL, vorbind espre “vulnerabilităţile” actualelor partide.

    Stoica a mai spus că există o degradare a discursului politic care se manifestă la nivelul ”limbii române vorbită” de liderii politici.

    “Dacă nu vom reuşi să transformă limba română într-o armă a unor oameni instruiţi, nu vom transforma clasa politică din România”, a adăugat Stoica.

    El crede că ori se vor reforma partidele actuale, ori vor apărea altele.

    “PNL şi PDL să-şi facă datoria să se reformeze, dacă nu se va întâmpla până în 2016 mi-e teamă că ceva se va întâmpla şi electoratul va determina o altă transformare”, a adăugat fostul preşedinte al PNL.

  • Drumul spre alegeri anticipate

    La rândul său, preşedintele  ales Klaus Iohannis a acordat un interviu ziarului italian La Repubblica  în care a spus că este necesar un guvern de centru-dreapta, iar vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, desemnat să ocupe funcţia de premier într-un viitor guvern PNL, a estimat că până la finele lunii ianuarie vor fi finalizate politicile de guvernare a care acum se lucrează în comisiile partidului.

    Intenţia PNL de a reveni la putere a căpătat, în premieră, susţinerea preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că rămânerea  la putere a lui Victor Ponta este un element de discreditare a României pe plan extern, indiferent dacă guvernul va mai avea sau nu majoritate parlamentară, din mai multe considerente: amintirea episodului “loviturii de stat” din 2012, plagiatul, acuzaţiile că a fost ofiţer acoperit şi scandalul votului din diaspora.

    Dacă primele trei argumente fac parte din arsenalul tradiţional de atacuri ale preşedintelui şi au fost reluate acum de acesta pentru a readuce de partea sa electoratul “macovist”, dosarul votului din diaspora, proaspăt preluat de DNA şi în care există plângeri penale contra premierului, ar putea cunoaşte dezvoltări relevante pentru stabilitatea funcţiei de premier a lui Victor Ponta. De altfel, Ponta a declarat deja că va demisiona dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora. La aceasta se adaugă, în opinia lui Mircea Geoană, recent exclus din PSD, posibilitatea ca guvernul Ponta să cadă la presiunea unor proteste de stradă.

    Curentul de opinie care susţine schimbarea totală şi rapidă a puterii, prin orice mijloace, şi aducerea la guvernare a PNL cât mai repede posibil părea să cedeze în faţa celui mai moderat, care susţinea că guvernul Ponta (sau măcar un alt guvern PSD) ar trebui lăsat să se descurce cu bugetul, pentru ca PSD, în condiţii de presiune mediatică şi politică maximă, să fie erodat cât mai puternic în ochii electoratului. Unul dintre motivele de a mai lăsa la putere PSD, deşi mai puţin recunoscut, este şi acela că noul PNL nu s-a coagulat încă suficient (din fostul PNL şi fostul PDL), astfel încât promovarea rapidă la guvernare ar fi riscat să expună fie oameni nepregătiţi, fie lupte de orgolii între foştii penelişti şi foştii pedelişti.

    Intrarea în scenă a Comisiei Europene, cu strania sa pretenţie de ultimă oră la o reducere a deficitului bugetar până la 0,9% la anul, ar putea schimba însă lucrurile, precipitând căderea guvernului. La aceasta se adaugă faptul că întârzierea preluării puterii de către PNL ar lăsa loc de consolidare pe scena politică a unui PMP în frunte cu Traian Băsescu şi a viitorului partid condus de Monica Macovei, adepţii acesteia presând deja puternic la Klaus Iohannis pentru modificarea rapidă a legislaţiei electorale în aşa fel încât, la viitoarele alegeri (anticipate sau nu), partidul respectiv să poată ajunge în parlament.

  • Alegerile s-au terminat, de-acum ocupaţi gările

    Primul interviu al preşedintelui ales a fost pentru presa străină, respectiv pentru agenţia Reuters, căreia Iohannis i-a declarat că e posibil ca în doar câteva săptămâni să se schimbe majoritatea parlamentară, astfel încât guvernul Ponta să poată fi dat jos rapid şi înlocuit cu un guvern PNL. A fost a doua oară după alegeri când Iohannis a vorbit de nevoia ca PNL să preia rapid puterea, uitând atât de atitudinea rezervată şi evazivă pe care o avusese în campanie faţă de această temă, cât şi de faptul că unul dintre principalele argumente ale campaniei a fost tocmai faptul că un singur partid (pe atunci era vorba de PSD) nu trebuie să dea şi preşedinţia, şi parlamentul, şi guvernul.

    Cât de rapid se va realiza planul lui Iohannis a explicat Sulfina Barbu, fost fruntaş PDL, actual vicepreşedinte PNL, care s-a referit la o moţiune de cenzură ce va fi depusă în februarie, adică la începutul noii sesiuni parlamentare, pe un motiv ce urmează să fie găsit la momentul respectiv. Cum era de aşteptat, viitorul guvernării a devenit deja instabil, după ce liderii UDMR au anunţat ieşirea formaţiunii din coaliţia care sprijină guvernul Ponta.

    Decizia UDMR ar urma să fie oficializată la 13 decembrie, însă ea deschide deja perspectiva ca partidul maghiarilor să se alăture unei viitoare guvernări PNL şi astfel să-şi satisfacă strategia de a rămâne în permanenţă la putere, indiferent cine câştigă şi cine pierde alegerile. Celelalte balamale permanente ale tuturor guvernărilor, UNPR şi PC, la care mai nou se adaugă PPDD şi rebelii din PPDD, sunt aşteptate şi ele să se ralieze noii puteri, fie oficial, la nivel de partid, fie individual, prin dezertări ale unora dintre parlamentari de genul celor care au făcut posibilă în mai 2012 căderea guvernului Ungureanu.

    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a promis însă, pentru orice eventualitate, că PNL nu va primi traseişti în partid şi a dat de înţeles că omul care se ocupă de pregătirea guvernării este fostul fruntaş PDL Cătălin Predoiu, cel prezentat în campanie drept viitorul premier în cazul unei victorii a lui Klaus Iohannis.

  • Nu voiam de fapt să guvernăm, ci doar să-i civilizăm pe comunişti. Perlele politice ale săptămânii

    “Au furat alţii pentru el şi acum i s-a umflat tărîţa-n pipotă, se crede mare Führer mare. Datorită lui, Germania va acorda României Klausa. Nu contează care, dar să sune bine în urechile Poporului” – C. V. Tudor (PRM) despre Klaus Iohannis

    “Guvernarea pentru noi şi pentru mine niciodată nu a fost un scop în sine, este o posibilitate, este un instrument pentru a pune în aplicare un proiect politic, un program politic sau parte dintr-un proiect politic” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “Merg prin toată ţara, pup fiecare mamaie, mai tai cu toporul un lemn, mai beau o palincă” – Marian Vanghelie (ex-PSD) despre felul cum vrea să atragă oameni spre viitorul său partid

    “Cred că singurul român pe care l-ar ajuta real suspendarea lui Traian Băsescu ar fi exact Traian Băsescu” – Daniel Constantin (PC) despre dorinţa lui Dan Voiculescu de a se iniţia o nouă suspendare a preşedintelui

    “Era campanie. Îmi pare rău de multe lucruri pe care le-am spus în campanie şi acum încerc doar, repet, să înţeleg” – premierul Victor Ponta, întrebat dacă îşi menţine afirmaţia că ICCJ va da un verdict nefavorabil în chestiunea incompatibilităţii lui Klaus Iohannis

    “Sperăm în continuare. Altă întrebare?” – Ioan Rus, ministrul transporturilor, întrebat care este stadiul proiectului de autostradă Comarnic-Braşov, pentru care câştigătorii licitaţiei (Vinci, Strabag, Aktor) au fost anunţaţi în dec. 2013

    “Noi mărim bugetul DNA, mărim bugetul ANI, îl dublăm, îl triplăm şi după aceea ne mirăm de ce se întâmplă” – Cristiana Anghel (PC), acuzând decredibilizarea Senatului ca efect al dosarelor DNA
     

  • Discuţii în BP la Cameră pe tema fuziunii PNL-PDL. Zgonea: Avem un singur partid şi doi lideri de grup

    Problema a fost ridicată de vicepreşedintele Camerei Marian Neacşu (PSD) la reuniunea conducerii Camerei din 24 noiembrie.

    „Nu ştiu acum, după reorganizarea aceasta a noului Partid Naţional Liberal, dacă discutăm de grup PDL şi grup PNL sau discutăm de un singur grup parlamentar”, a spus Neacşu, potrivit stenogramei şedinţei.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a arătat că întrebarea lui Neacşu este „serioasă” şi că nu a mai existat până acum o situaţie asemănătoare, în care două partide politice parlamentare să fuzioneze ducând la un singur partid pe scena politică şi doi lideri de grup parlamentar.

    „Este o întrebare care este serioasă. Noi nu am mai avut până acum această situaţie în care două partide politice parlamentare să fuzioneze. Din punctul meu de vedere, în acest moment, suntem într-o situaţie delicată, pentru că avem un singur partid pe scena politică şi doi lideri de grup”, a apreciat Zgonea, menţionând că cei din PDL şi PNL ar trebui să ia o decizie şi să o comunice conducerii Camerei.

    Liderul grupului parlamentar al PDL, Gheorghe Tinel, a arătat că, potrivit Regulamentului, „orice modificare care se face în structura grupurilor parlamentare se face de la începutul sesiunii parlamentare” şi că această problemă ar trebui abordată la începutul sesiunii parlamentare următoare.

    „Domnule preşedinte, nu era nevoie să ne aduceţi aminte sau să ne apostrofaţi în Biroul Permanent. Ştiam că trebuie să facem acest lucru, numai că, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor la art.12, alin.2, aşa spune că: nici un partid politic nu poate avea decât un singur grup parlamentar, dar la alineatul 7 spune că «orice modificare care se face în structura grupurilor parlamentare se face de la începutul sesiunii parlamentare». Deci, numai în această situaţie, alineatul 2 cu alineatul 7 nu sunt corelate şi atunci, fiind spre sfârşitul sesiunii parlamentare, rugămintea este să o lăsaţi, pentru că indiferent cum ar fi, de la începutul sesiunii parlamentare să intre în vigoare. Să o trimitem la Comisia juridică. Noi nu ne cramponăm, să ştiţi! de chestiunea asta. O vom pune, dar o trimitem la Comisia juridică şi Comisia juridică va trebui să dea un răspuns”, a spus Gheorghe.

    Zgonea a arătat că situaţia este „de excepţie” şi necesită „o abordare de excepţie”. „Din punctul meu de vedere, este o situaţie de excepţie cea pe care o spuneţi dumneavoastră, care necesită o abordare de excepţie. Suntem într-o situaţie delicată. În rest, adunând cele două grupuri parlamentare, coeficienţii rămân aceiaşi şi în grupuri şi în Biroul permanent. Toate ponderile rămân aceleaşi, ca să nu ne păcălim. Singura chestiune este strict legată de dezbaterea din plen într-o defavorizare faţă de celelalte grupuri. Grupul dumneavoastră devine unul singur, aveţi un singur lider, restul rămân toţi membrii PNL din Biroul Permanent. Chestiunea aceasta nu cred că putem noi să o hotărâm”, a adăugat Zgonea.

    După precizările lui Zgonea, Ioan Oltean (PDL) a arătat că reprezentanţii noului PNL doresc să clarifice acest lucru, fiind „conştienţi că sunt un singur partid şi nu este normal să apară cu două grupuri parlamentare”. „Să ştiţi că şi interesul nostru este să o clarificăm, pentru că suntem conştienţi că suntem un singur partid şi că nu e normal să apărem cu două grupuri parlamentare. Tot ceea ce decurge din calitatea aceasta se va discuta şi se va rezolva, începând cu noua sesiune. Mă refer la ponderi în Biroul Permanent, în comisii şi aşa mai departe”, a spus Oltean.

    El a adăugat că în zilele următoare se va clarifica acest lucru. ”În zilele următoare, o să avem şi noi o întâlnire politică şi o să clarificăm acest lucru şi, împreună cu liderul grupului PSD, cu membrii comisiei, vom găsi o soluţie”, a adăugat Ioan Oltean.

    În final, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a dat termen o săptămână pentru lămurirea situaţiei, menţionând că acest subiect va fi analizat de comisia de Regulament a Camerei. „Atunci, dăm acest material şi Comisiei pentru Regulament, vă rog să o informaţi, domnule secretar general. Domnule deputat Marian Neacşu, fiind şi liderul grupului parlamentar PSD, vă rog frumos să faceţi o adresă şi le dăm o săptămână. Până atunci, ne înţelegem cu toţii care este soluţia cea mai bună”, a spus Zgonea.

  • Consilieri ai lui Iohannis, la Palatul Cotroceni, în pregătirea preluării mandatului – surse

    Potrivit unor surse liberale, printre cei care au participat la întâlnirea cu actuali consilieri prezidenţiali s-au aflat Dan Mihalache, George Scutaru, Andrei Muraru şi Cosmin Marinescu.

    Aceştia au discutat despre modul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Prezidenţiale, în pregătirea preluării, de către Klaus Iohannis, a mandatului de preşedinte al României, pe 22 decembrie.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, în cadrul ceremoniei de la Curtea Constituţională pentru validarea alegerii lui Klaus Iohannis, că îi va transfera noului preşedinte ales, în această perioadă de tranziţie, până în 21 decembrie, când expiră mandatul său, toate dosarele importante, acelaşi lucru urmând să îl facă şi consilierii săi.

    ”Sigur, nu va fi uşor mandatul dumneavoastră, domnule preşedinte ales, vă voi transfera tot ceea ce ştiu, aşa cum am stabilit, într-o perioadă de tranziţie, care începe astăzi”, i-a transmis Traian Băsescu lui Klaus Iohannis cu această ocazie.

    ”Eu însumi voi transfera dosarele importante către domnul preşedinte Klaus Iohannis”, a mai afirmat Băsescu.