BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Doar 5 din 550 angajaţi mai veneau la birouri, drept urmare o companie de 1 miliard de dolari a fost obligată să-şi închidă sediul

    Angajaţii companiei vor lucra full time de acasa, cafenele sau de oriunde vor. Adevărul este că angajaţii deja făceau asta, potrivit unor rapoarte a Quart Oliver Staley. CEO-ul companiei a decis că există modalităţi mai bune de a cheltui banii decât să plăteasc pentru un spaţiu unde nu lucrează nimeni.

    De fapt, compania are în jur de 550 de angajaţi dintre care doar 30 locuiesc în San Francisco, restul fiind risipiţi în 50 de ţări.

    Automattic a devenit cunoscută pentru faptul că a adoptat practicile muncii de la distanţă: le oferă angajaţilor bonusuri pentru amenajarea unui spaţiu de lucru acasă, sedinţele sunt online, iar compania plăteşte pentru călătoriile angajaţilor în scop de serviciu.

    Automattic avea un sediu de peste 4000 mp şi potrivit sursei menţionate anterior doar 5-6 persoane mai veneau la birou.

     

  • Doar 5 din 550 angajaţi mai veneau la birouri, drept urmare o companie de 1 miliard de dolari a fost obligată să-şi închidă sediul

    Angajaţii companiei vor lucra full time de acasa, cafenele sau de oriunde vor. Adevărul este că angajaţii deja făceau asta, potrivit unor rapoarte a Quart Oliver Staley. CEO-ul companiei a decis că există modalităţi mai bune de a cheltui banii decât să plăteasc pentru un spaţiu unde nu lucrează nimeni.

    De fapt, compania are în jur de 550 de angajaţi dintre care doar 30 locuiesc în San Francisco, restul fiind risipiţi în 50 de ţări.

    Automattic a devenit cunoscută pentru faptul că a adoptat practicile muncii de la distanţă: le oferă angajaţilor bonusuri pentru amenajarea unui spaţiu de lucru acasă, sedinţele sunt online, iar compania plăteşte pentru călătoriile angajaţilor în scop de serviciu.

    Automattic avea un sediu de peste 4000 mp şi potrivit sursei menţionate anterior doar 5-6 persoane mai veneau la birou.

     

  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Şefi nemiloşi cu angajaţii români. “Lucrezi şi din vacanţă sau zbori!”

    Alţi 37% susţin că lucrează ocazional din concediu, doar atunci când este neapărat nevoie, în timp ce restul de 27% dintre respondenţi spun că delimitează foarte bine perioadele de lucru cu cele de vacanţă şi nu muncesc niciodată atunci când sunt în concediu. Antreprenorii sunt cel mai adesea nevoiţi să lucreze în vacanţă, 88% dintre aceştia dedicând timp business-ului şi în perioadele de odihnă.

    În acelaşi timp, 80% dintre respondenţi recunosc că citesc mailurile de serviciu pe perioada concediului, 66% verificând mesajele cel puţin o dată pe zi, astfel încât să rămână informaţi şi să poată relua mai uşor activitatea la întoarcerea din concediu.

    În ceea ce priveşte timpul dedicat job-ului în vacanţă, 31% dintre angajaţii care lucrează în concediu spun că alocă mai mult de două ore pe zi în acest sens. Antreprenorii au cea mai mare pondere în rândul celor care lucrează peste două ore zilnic în vacanţă, reprezentând 26%. În acelaşi timp, 18% muncesc aproximativ o oră pe zi atunci când sunt plecaţi, iar 23% spun că rezolvă treburile de serviciu în mai puţin de o oră, conform sondajului eJobs.

    Telefonul este de departe cel mai folosit dispozitiv pentru lucrul în concediu, fiind prima opţiune pentru 68% dintre cei care spun că muncesc în vacanţă, în timp ce laptopul este utilizat de doar 9%, iar aproape un sfert spun că folosesc în egală măsură cele două dispozitive, mai arată sondajul eJobs.
     

  • Efectele lipsei forţei de muncă din România: O companie a început să angajeze elevi de liceu

    “Am ştiut încă din şcoala generală ce vreau să fac în viaţă“, spune IT-istul Adrian Sita, devenit ulterior antreprenor, fondator al unei afaceri cu rulaje de peste jumătate de milion de euro. Originar din Oneşti, judeţul Bacău, Adrian Sita a făcut liceul din informatică, ulterior a studiat la Facultatea de Automatică din Braşov, iar apoi a urmat un parcurs profesional în IT ce l-a adus în cele din urmă la conducerea companiei de dezvoltare software Gentlab.

    Aceasta face atât outsourcing, cât şi dezvoltare de produse proprii; printre acestea se află platforma de e-learning Knolyx (o platformă integrată ce oferă instrumente pentru livrarea de cursuri, organizarea de evenimente şi consolidarea comunităţii organizaţiilor), platforma online care facilitează comunicarea dintre părinţi şi educatori printr-un set de instrumente virtuale inteligente Kinderunity şi platforma dedicată comunităţii de business Kommio.

    Adrian Sita spune că veniturile Gentlab au evoluat de la 200.000 de euro în 2013 până la aproximativ 780.000 de euro în 2015. Anul trecut, acestea s-au plasat la 550.000 de euro, parte din resurse fiind alocate dezvoltării de produse. |n ceea ce priveşte firma de training Brain Concert, pe care a dezvoltat-o ulterior, veniturile acesteia au ajuns la  250.000 de euro în 2016. Dacă în momentul în care au pornit firma erau în jur de 12 angajaţi, în prezent echipa Gentlab are 45 de oameni.

    Antreprenorul îşi aminteşte cu exactitate fiecare etapă profesională, mai cu seamă datorită schimbărilor care s-au întâmplat din doi în doi ani. După o perioadă scurtă în care a lucrat ca reprezentant de vânzări pentru Dialog (actuala Orange), şi-a început cariera în IT. A început ca tester în Braşov, iar un an mai târziu a ajuns în Bucureşti. ”La vremea respectivă, businessul de IT din Braşov era exact opusul a ceea ce înseamnă astăzi; acum sunt foarte multe companii, dar atunci cred că erau aproximativ trei firme.“ Primul post obţinut în Capitală a fost de programator în cadrul companiei Softnet Development and Consulting (ulterior cumpărată de Omnilogic) şi lucra cu clienţi mari precum Orange, Vodafone, Electrica.

    |n 2004 s-a mutat în cadrul producătorului de software Softwin, unde a lucrat ca team leader, iar în 2006 s-a mutat la Star Storage, unde a condus echipa de software de 10 persoane care lucra pentru IBM. Pe drumul propriu a pornit în 2008, chiar dacă mărturiseşte că era ”angajatul perfect – chiar eram orientat pe carieră, nu mă interesa nimic, niciun business“. Atitudinea aceasta s-a păstrat pânâ când un coleg din echipă a propus să pornească, împreună, o afacere. ”Mi-au plăcut provocările, astfel, chiar dacă nu ştiam ce presupune un business, am acceptat.“

    Au creat astfel firma de software Codesphere, în plină criză, axându-se pe asigurarea de servicii software pentru IBM. La final de 2008, şi-au luat şi primul angajat. Codesphere le-a adus şi primul eşec – nu au reuşit să promoveze produsul propriu de document management la care lucrau în acea perioadă. |n 2010, au început colaborarea cu un grup de investitori, iar un an mai târziu s-au despărţit de ei şi au înfiinţat o nouă firmă. ”Nu rezonam cu cu ei din perspectiva a ceea ce înseamnă idei, produse, de a construi o afacere care să existe şi peste un an, şi peste doi, şi peste cinci.“

    Despărţirea de primii investitori l-au determinat ca în 2011 să pună bazele firmei de dezvoltare software Gentlab, dar şi ale celei de training Brain Concert. ”Nu a fost greu să ne regrupăm, fiindcă nu aveam nevoie de sediu, lucram la client, vreme de un an nici nu ne-am luat sediu.“ |n zona educaţională au intrat datorită parteneriatului cu IBM: în 2009, au livrat aproximativ 75% din cursurile IBM pe zona de software, astfel că şi-au propus să ducă mai departe această ramură prin platforma de e-learning Knolyx. |n ceea ce priveşte Kommio (lansată anul trecut), spune că aceasta poate fi văzută drept o modalitate de ”social collaboration learning“, prin intermediul căreia, după ce s-a făcut învăţarea formală, să se meargă către zona informală. Kinderunity a apărut după experienţa personală legată de copilul lui, când s-a lovit de comunicarea deficitară de la grădiniţă. ”Prin intermediul platformei, părinţii pot să comunice cu educatorii într-un mod mai uşor; dar include şi capabilităţi precum management financiar pentru grădiniţe, pentru părinţi etc.“ |n prezent, circa 10 grădiniţe private folosesc această platformă şi firma şi-a propus ca numărul lor să crească la 50 până la finalul anului.

    Produsele dezvoltate de Gentlab, pentru dezvoltarea cărora a investit circa 350.000 de euro, se monetizează în baza unor abonamente lunare. Pentru anul în curs, vor să ajungă la cel puţin 10 clienţi companii pentru Knolyx (între 1 şi 3 euro/utilizator) şi 50 de grădiniţe pentru Kinderunity (între 12 şi 18 lei/copil). Iar dacă în prezent se adresează pieţei locale, în viitor şi-au propus să le vizeze şi pe cele de peste graniţe.

    Legat de cea mai arzătoare problemă a firmelor de IT pe piaţa locală, resursa umană, Adrian Sita a găsit o modalitate atipică prin care să o gestioneze. Spune că în 2016, 10 dintre angajaţii Gentlab au plecat, din cauza metodelor ”neortodoxe“ de recrutare de pe piaţa IT. Aşa că anul acesta au decis înfiinţarea unui punct de lucru în Oneşti, unde au găsit o sursă inedită de recrutare: elevi de liceu din Oneşti. |n total, în sediul din Oneşti lucrează 10 persoane, trei testeri şi şapte dezvoltatori, dintre care cinci sunt elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani; se aşteaptă ca până la sfârşitul anului numărul lor să se dubleze.

    Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei şi-au propus să angajeze cel puţin 10 dezvoltatori, 2 persoane pe vânzări şi un angajat pe resurse umane.

    Adrian Sita mărturiseşte că, deşi este fericit cu viaţa de antreprenor şi cu produsele pe care le poate dezvolta şi inovaţiile pe care le poate face astfel, îi lipseşte totuşi meseria de IT-ist.

  • Cine este Cristina Gheorghiţoiu, tânăra de 35 de ani care conduce cel mai mare site de anunţuri din România

     „Fac parte dintre norocoşii care se bucură supermult de jobul lor, dar care au descoperit, de relativ puţin timp, că îşi fac un favor imens atunci când decid să exploreze cu similară curiozitate şi focus pe KPIs şi viaţa de după birou”, descrie Cristina Gheorghiţoiu echilibrul dintre carieră şi activităţile de relaxare, descoperit recent. „Îmi place foarte mult să călătoresc şi aş pleca spre o destinaţie necunoscută în orice moment. Îmi doresc să văd toată lumea şi încerc să extind călătoriile frecvente de business şi pentru satisfacţia personală, atunci când este posibil.” Se bucură şi de fotografie, de teatru, de conversaţiile excelente şi de lectură: „Mă străduiesc să citesc cel puţin două cărţi pe lună”.

    Cât priveşte implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri în societate, spune că „structurile politice ar putea beneficia de experienţa antreprenorială şi înţelegerea nevoilor mediului de afaceri pe care oamenii din business le au, iar o abordare colaborativă şi constructivă poate fi în interesul tuturor”. Adaugă că în ultimul timp a observat tot mai mult dorinţa de contribuţie în mediul politic a oamenilor cu background antreprenorial.

    „Intenţia ar putea fi încurajată de structuri care să faciliteze acest lucru, de o deschidere către dialog şi o viziune comună asupra rezultatului final dorit. Cred cu tărie că avem nevoie de lideri puternici şi de echipe sănătoase şi performante la conducere, indiferent de ce instituţie vorbim. În lipsa acestora, evoluţia va fi una extrem de lentă.” Deşi îi este greu să numească decizii concrete pe care le-ar lua din postura de preşedinte, ştie care ar fi principala arie de concentrare: „Mi-aş forma o echipă de leadership puternică, alcătuită din persoane competente şi de încredere.”

  • Un programator supărat a distrus aproape tot internetul, stergând doar 11 linii de cod

    Totul a început cu Azer Koculu, care a scris o bucată de cod numită Kik, o extensie a popularului limbaj de programare Node.js. Koculu a urcat Kik pe platforma NPM, un fel de App Store pentru programatorii care lucrează cu Node.js, şi l-a oferit gratis.

    Kik, reţeaua de socializare, s-a sesizat şi i-a trimis lui Koculu un mail în care era rugat să schimbe numele modulului. Acesta nu a vrut. “Când am început să scriu Kik nu ştiam că există o companie cu acelaşi nume. Nu voiam să las o companie să mă forţeze să schimb numele”, a declarat el.

    Issac Schluetter, CEO-ul NPM, i-a scos dreptul de autor asupra modulului, potrivit lui Koculu. Supărat, acesta a anunţat că-şi scoate toate modulele de pe NPM.

    Toate bune şi frumoase, numai că Koculu a creat şi un modul numit “npm left-pad”, adică 11 lini de cod. Nimic complicat, însă progrămelul a fost descărcat de peste 575.000 de ori şi folosit de mii de programatori pe post de scurtătură. Software-urile Babel sau React folosesc acest “npm lef-pad”, care la rândul lor sunt folosite de companii mari precum Facebook, Netflix, Spotify pentru a spori eficienţa codului.

    Într-un final, Kik şi NPM left-Pad au revenit online şi industria de software a mers mai departe.

    “De ce am uitat să programăm”, se întreabă un dezvoltator software îndemnând programatorii să regândească modul în care construiesc aplicaţiile şi programele. 

  • Românii, optimişti din fire: 3 din 5 angajaţi cred că îşi pot găsi un job mai bun în 3 luni

    În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi au spus că-şi actualizează constant CV-ul pentru a-şi creşte şansele să găsească jobul ideal.

    22,9% din angajaţii care au participat la sondajul eJobs se declară foarte optimişti privind perspectivele profesionale, considerând că îşi pot schimba job-ul în mai puţin de o lună, iar 38,6% spun că le-ar lua între o lună şi trei luni să-şi găsească un nou job. Alţi 19,8%  sunt de părere că acest proces ar dura între trei şi şase luni, iar 18,7% dintre participaţii la studiu cred că această schimbare le-ar putea lua peste şase luni.

    În condiţiile în care tot mai multe companii vânează talente şi se întâmplă des să abordeze potenţiali candidaţi care nu sunt în mod neapărat în căutarea unui alt loc de muncă, 55% dintre participanţii la studiul eJobs au spus că îşi actualizează permanent CV-ul cu noile abilităţi şi rezultate profesionale, pentru a fi relevanţi în cazul în care o potenţială companie angajatoare ajunge să le vadă profilul.

    În acelaşi timp, 25,4% dintre respondenţi îşi modifică CV-ul doar atunci când caută activ un nou job, iar 18,3% dintre ei îşi adaptează CV-ul în funcţie de jobul pentru care aplică.

    88% dintre respondenţi spun că folosesc platformele de recrutare atunci când caută un job, iar site-urile companiilor vizate sunt a doua sursă menţionată (circa 38% dintre respondenţi). Printre cele mai populare surse utilizate de cei care pândesc un job mai bun sunt recomandările (35,5%), târgurile de joburi (19,8%) şi grupurile din platformele de socializare (16,8%).

    Odată schimbat jobul, candidaţii consideră că ar fi foarte util să primească trainingul potrivit pentru noua poziţie (73%), să aibă parte de deschidere din partea colegilor (63%), dar şi de un program complet de induction (54%). De asemenea, atitudinea şefilor este considerată importantă pentru 48% dintre respondenţi, iar întelegerea rutinei unei zile obisnuite ar face adaptarea mai uşoară pentru 26% dintre persoanele participante la studiu.

  • Românii, optimişti din fire: 3 din 5 angajaţi cred că îşi pot găsi un job mai bun în 3 luni

    În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi au spus că-şi actualizează constant CV-ul pentru a-şi creşte şansele să găsească jobul ideal.

    22,9% din angajaţii care au participat la sondajul eJobs se declară foarte optimişti privind perspectivele profesionale, considerând că îşi pot schimba job-ul în mai puţin de o lună, iar 38,6% spun că le-ar lua între o lună şi trei luni să-şi găsească un nou job. Alţi 19,8%  sunt de părere că acest proces ar dura între trei şi şase luni, iar 18,7% dintre participaţii la studiu cred că această schimbare le-ar putea lua peste şase luni.

    În condiţiile în care tot mai multe companii vânează talente şi se întâmplă des să abordeze potenţiali candidaţi care nu sunt în mod neapărat în căutarea unui alt loc de muncă, 55% dintre participanţii la studiul eJobs au spus că îşi actualizează permanent CV-ul cu noile abilităţi şi rezultate profesionale, pentru a fi relevanţi în cazul în care o potenţială companie angajatoare ajunge să le vadă profilul.

    În acelaşi timp, 25,4% dintre respondenţi îşi modifică CV-ul doar atunci când caută activ un nou job, iar 18,3% dintre ei îşi adaptează CV-ul în funcţie de jobul pentru care aplică.

    88% dintre respondenţi spun că folosesc platformele de recrutare atunci când caută un job, iar site-urile companiilor vizate sunt a doua sursă menţionată (circa 38% dintre respondenţi). Printre cele mai populare surse utilizate de cei care pândesc un job mai bun sunt recomandările (35,5%), târgurile de joburi (19,8%) şi grupurile din platformele de socializare (16,8%).

    Odată schimbat jobul, candidaţii consideră că ar fi foarte util să primească trainingul potrivit pentru noua poziţie (73%), să aibă parte de deschidere din partea colegilor (63%), dar şi de un program complet de induction (54%). De asemenea, atitudinea şefilor este considerată importantă pentru 48% dintre respondenţi, iar întelegerea rutinei unei zile obisnuite ar face adaptarea mai uşoară pentru 26% dintre persoanele participante la studiu.

  • Senior Software a înregistrat o cifră de afaceri de 14.3 milioane de lei în 2016, în creştere cu peste 20% faţă de 2015

    În acelaşi timp, pentru a fi mai aproape de clienţii din zona Moldovei şi pentru a-şi consolida poziţia de business în această regiune, Senior Software a deschis în 2016 cel de-al patrulea punct de lucru, la Iaşi. Astfel, compania are acum un birou central la Bucureşti şi trei birouri regionale în Constanţa, Cluj şi Iaşi, iar echipa completă este formată din aproximativ 140 de angajaţi, din care 27% cu o vechime de peste 5 ani în companie.

    “Pentru noi, 2016 a fost un an de consolidare a echipelor din toate punctele de lucru, precum şi a portofoliului de soluţii software integrate pe care le oferim. Iar acest lucru s-a concretizat într-un standard ridicat de calitate a serviciilor furnizate, precum şi în rezultatele excelente pe care le-am obţinut. În 2017 continuăm să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor cu noi servicii şi produse prin lansarea unei divizii specializate de echipamente, care completează perfect soluţiile noastre de business” a declarat domnul Daniel Toma, Director General Senior Software.

    În prima parte a anului 2017, Senior Software a lansat itDepot, o platformă B2B pentru echipamente şi consumabile. Prin intermediul acesteia, compania oferă soluţii la cheie formate atât din sisteme software pentru managementul afacerii, cât şi din echipamente hardware de la: Zebra, Honeywell, Datalogic şi alţii. Printre produsele disponibile pe itDepot se pot găsi: cititoare coduri de bare, scanere pentru toate tipurile de coduri, imprimante de etichete, cântare electronice, terminale mobile pentru depozite sau tablete rezistente pentru agenţi.

    Senior Software dezvoltă şi implementează sisteme informatice specializate pe verticale de piaţă: ERP, BI, CRM, SFA, SCM, CPM, E-commerce, APS şi MES.