Pe lângă fobiile cunoscute, precum teama de păienjeni sau frica de înălţimi, există numeroase alte fobii, recunoscute ca afecţiuni medicale, de care marea parte a oamenilor nu a auzit niciodată.
1. Tetrafobia – teama faţă de numărul 4
Sursă foto: bigpicture.ru
Medicover, unul dintre cei mai importanţi operatori de servicii medicale private din România, inaugurează o nouă clinică multidisciplinară la Braşov, în urma unei investiţii de 400.000 euro. Aceasta pune la dispoziţia pacienţilor peste 15 specialităţi medicale, un departament ultramodern de cardiologie, precum şi un centru acreditat de vaccinări internaţionale. De asemenea, clinica Medicover Braşov reprezintă singura unitate medicală privată din oraş care permite realizarea investigaţiilor de bronhoscopie, dedicate diagnosticării şi monitorizării afecţiunilor respiratorii şi pulmonare.
Clinica a presupus o investiţie de aproximativ 400.000 euro. Facilităţile oferite de noua clinică includ un centru acreditat de vaccinări internaţionale, alături de un departament ultramodern de cardiologie, ce realizează proceduri precum teste de efort, monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale şi EKG, ecocardiografie.
„Viziunea noastră este că românii trebuie să beneficieze de acces la servicii medicale de cea mai înaltă calitate oriunde s-ar afla. De asemenea, personalul medical trebuie să aibă posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România. „Noua clinică din Braşov ne ajută să răspundem mai eficient nevoilor românilor, printr-o reţea naţională din ce în ce mai amplă.”
În prezent, echipa clinicii Medicover Braşov reuneşte 20 de medici.
„În acest moment suntem în discuţii avansate cu şapte companii“, declară Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie al MedLife, liderul pieţei medicale. Întrebat de Business Magazin când ar putea fi anunţată o nouă preluare, Marcu a precizat că va fi vorba de această săptămână. Din 2010 şi până în prezent MedLife a derulat nouă tranzacţii de preluare a unor operatori locali, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni.
Iar bugetul pentru achiziţii este acum mai mare: compania a anunţat săptămâna trecută că are disponibile 25 de milioane de euro pentru achiziţii şi că „ne aflăm în competiţie pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate“. Operatorul de servicii medicale a contractat săptămâna trecută un credit de 56 de milioane de euro de la un sindicat de bănci coordonat de Banca Comercială Română, din care mai fac parte ING Bank, Raiffeisen Bank şi BRD-Groupe Société Général. Dintre acestea, 20 milioane de euro sunt destinate exclusiv proiectelor de achiziţii planificate pentru perioada imediat următoare, în vederea extinderii la nivel naţional. Compania va suplimenta cu alte minimum 5 milioane euro, fonduri proprii, valoarea totală a bugetului de achiziţii depăşind 25 milioane euro.
MedLife a efectuat prima tranzacţie a unui operator local în 2010, când a cumpărat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic Rapid din Braşov. Achiziţia a depăşit valoarea de 3 milioane de euro, fiind cea mai importantă operaţiune de cumpărare a unui furnizor medical local din România, derulată de un alt operator local de profil. Avantajul major al extinderii prin achiziţii, spune Marcu, este posibilitatea de a intra rapid pe un nou segment de business sau o nişă nouă, „prin prisma know-how-ului pe care poţi să îl dobândeşti de la noul partener“. Strategia MedLife, care a avut în 2014 afaceri de 80 de milioane de euro, este de a păstra în acţionariat şi vânzătorii firmelor preluate. Există însă şi dezavantaje, admite anterprenorul, legate de acest tip de extindere, cum sunt procesele care urmează tranzacţiei: „partea de integrare pe care trebuie să o parcurgem de ambele părţi, partea de rebranding etc. E nevoie de timp, reguli noi“.
Pentru a se extinde, MedLife va miza şi pe dezvoltarea de proiecte greenfield; două noi clinici şi un spital de mari dimensiuni vor fi ridicate în oraşe cu peste 200.000 de locuitori. În buget sunt prevăzute şi cheltuieli pentru retehnologizare şi achiziţii de noi echipamente. Deşi nu a dat detalii despre rezultatele financiare din 2015, Mihai Marcu a spus că începutul de an a avut rezultate peste aşteptări, cu o creştere „de peste peste 20% în primele două luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care contractele cu CNAS au scăzut cu 15% faţă de ianuarie-februarie 2015“.
Din grupul MedLife fac parte 16 clinici de mari dimensiuni, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti, trei maternităţi, 32 de centre medicale generaliste, 14 centre cu specializare unică şi 8 farmacii sub umbrela PharmaLife Med. Pe piaţa serviciilor medicale private, cu o valoare anuală de circa 600 de milioane de euro, principalii concurenţi sunt Regina Maria, Medicover, Medsana, Sanador şi Polisano. Serviciile medicale private şi de stat au o valoare de peste 5,5 miliarde de euro.
O cantitate mai mare de cafea consumată poate reduce riscul apariţiei cirozei cauzate de consumul de alcool, scrie CNN.
Consumul de cafea are efecte asupra corpului uman atât pozitive, cât şi negative. Cert este că o mare parte din populaţia globului nu se poate lipsi de o ceaşcă de cafea băută dimineaţa. Cei care consumă cafea zi de zi şi consumă şi băuturi alcoolice ar putea să-şi mărească numărul de ceşti consumate într-o zi pentru a putea reduce riscul apariţiei cirozei.
Potrivit unui nou studiu, Două ceşti în plus de cafea pe zi pot reduce cu până la 44% riscurile apariţiei bolilor hepatice. În cadrul cercetărilor au participat peste 430.000 de oameni, pe parcursul a aproximativ 20 de ani. În opt din cele nouă studii, oamenii de ştiinţă au descoperit că două ceşti în plus de cafea pe zi “pot fi asociate cu o reducere semnificativă a riscului de a dezvolta ciroza”, fiind primul studiu la acest nivel ce arată potenţialul proprietăţilor cafelei.
“Problema constă în faptul că specialiştii găsesc acest lucru greu de crezut, iar în acest moment multe dintre aceste studii sunt bazate strict pe trecutul medical furnizat de pacienţi”, afirmă Dr. Hillel Tobias, din cadrul Comitetului Naţional Medical al Fundaţiei Americane pentru Boli ale Ficatului.
Un copil de aproape un an a murit şi alţi nouă, cei mai mulţi din judeţul Argeş, sunt internaţi la Spitalul Marie Curie din Capitală, după ce au contactat o infecţie digestivă gravă, potrivit Mediafax. Managerul Spitalului Marie Curie, Dan Buzatu, a declarat miercuri că cei 9 copii internaţi, cu vârste între şapte luni şi doi ani, suferă de sindrom hemofilic uremic, ceea ce înseamnă că afecţiunea duce la blocarea rinichilor, motiv pentru care copiii au fost supuşi dializei. Unul dintre copii, de 11 luni, a murit pe 4 februarie în urma complicaţiilor. El a fost adus de la Spitalul de Pediatrie din Piteşti în 3 februarie cu o stare generală gravă.
Medicii au stabilit că bebeluşii au contactat bacteria Escherichia Coli după ce au mâncat fructe şi legume nespălate sau au primit lapte insuficient preparat. Cele mai multe cazuri sunt din Argeş. O astfel de afecţiune debutează cu diaree, pacientul intră în insuficienţă renală şi trebuie dializat până când iese din criză, potrivit romaniatv.net.
Joi, Ministerul Sănătăţii a anunţat că în cazul a cinci din cei 15 copii transportaţi din Argeş analizele au confirmat infecţia cu rotavirus. Totodată, ministerul a decis sancţionarea managerului şi a asistentei şefe a clinicii din Piteşti pentru nerespectarea condiţiilor de spitalizare. Direcţia de Sănătate Publică Argeş a anunţat că, începând de miercuri, de a ora 18.30 şi până joi la ora 8.00, au fost preluate, în urma apelului la 112, 13 cazuri de sindrom hemolotic uremic.
“E un tip de bacterie extrem de agresiv pentru ca atacă peretele vascular al organelor importante începând cu rinichii. E un tip de septicemie foarte gravă”, a declarat, joi, dr. Mihaela Bălgrădean, directorul Clinicii de Pediatrie de la Spitalul “Marie Curie”.
Totodată, conducerea spitalului a anunţat că bebeluşii nu s–au îmbolnăvit în spitale. “E exclus ca bacteria să fie luată din spital, pentru că unii dintre cei aduşi la Bucureşti nici nu au fost internaţi la Piteşti”, a mai declarat dr. Mihaela Bălgrădean. “Să ştiţi că 20 de zile de dializă continuă înseamnă o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boală cronică de rinichi şi la o dializă cronică”, a explicat Mihaela Bălgrădean, şeful Secţiei de Nefrologie de la Spitalul “Marie Curie”, pentru ProTV.
În alt judeţ, aproape 27.000 de oameni trebuie să îşi cumpere apa de băut încă patru luni de acum înainte, după ce autorităţile au descoperit că primeau apă potabilă dintr-un lac de acumulare din Dâmboviţa care a fost infectat cu o bacterie periculoasă. Localnicii nu pot folosi apa de la robinet pentru băut şi gătit şi stau la rând la cisternele trimise de compania de apă din judeţ. Consiliul Judeţean şi Prefectura spun că singura soluţie este construirea unei noi aducţiuni de apă, lucrare care ar dura peste patru luni şi ar costa peste 3 milioane de lei, scriu cei de la Digi24.
Ultimele teste făcute pe problele de apă prelevate de DSP Dâmboviţa ar arăta că bacteria identificată în apa de la Pucioasa a fost distrusă în urma tratamentului, dar apa nu poate fi consumată din cauza concentraţiei mari de clor pe care o conţine. Daca tratamentul cu clor s-ar opri, bacteria ar reapărea din nou.
Un alt scandal care a ţinut prima pagină a ziarelor a fost cel legat de victimele din Colectiv; mai mulţi doctori, atât din România cât şi din străinătate, au afirmat că mulţi dintre pacienţi ar fi avut şanse mai mari să scape dacă nu ar fi fost infectaţi cu bacterii din spitalele în care erau trataţi.
Klebsiella pneumoniae şi acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos şi sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecţiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienţi răniţi în Colectiv ce au fost transferaţi la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit celor de la România Liberă. „Unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienţii (din Colectiv n.noastră) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”, a spus Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles.
Irina Codiţă, şefa Departamentului de Microbiologie şi Sănătate Publică din cadrul Institutului Cantacuzino, a declarat pentru PressOne că bacteriile din spitale sunt mai rezistente la antibiotice, datorită faptului că pacienţii sunt trataţi intensivi cu medicamente deosebit de puternice. Astfel, modificările prin care devin rezistente pot surveni prin mutaţiile unor gene sau prin transfer de gene între bacteriile care circulă în anumite “nişe ecologice”.
“Sunt două cauze mari care conduc la persistenţa bacteriilor rezistente în spital. Prima cauză este administrarea antibioticelor. Antibioticele trebuie utilizate raţional. Există nişte reguli de administrare şi din punct de vedere al tipului de antibiotic, şi al duratei, şi al dozelor.
România, din păcate, se află printre ţările cu consum de antibiotice dintre cele mai mari. Oricum, în toată Europa, consumul de antibiotice este mult mai mare în fermele de animale decât la oameni. De aceea, la nivel european au fost introduse reguli care interzic utilizarea antibioticelor critice, adică cele utile şi în terapia infecţiilor umane.
A doua cauză majoră este lipsa de eficienţă cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilităţile de schimb genetic între bacterii. Asta ţine de condiţiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecţiilor”, a declarat Codiţă pentru PressOne în luna decembrie.
Un studiu-pilot făcut în secţia de terapie intensivă din Spitalul Judeţean Buzău arată care sunt cele mai frecvente şi grave infecţii ce pot fi luate din unităţi medicale. Puţinele date despre infecţiile spitaliceşti furnizate de unităţile medicale de la noi arată ca infecţiile cu E-coli, o bacterie intestinală, Klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacientii operaţi, şi stafilococul auriu, ce poate ajunge oriunde în corp provocand septicemie, sunt printre cele mai frecvente, potrivit site-ului Costintanasescu.ro.
Tratarea melanomului în Regatul Unit costă mai mult de 100 de milioane de lire sterline anual, dar cancerul de piele poate fi tratat uşor şi mai ieftin dacă este detectat în avans. O aplicaţie dezvoltată de o echipă de la o universitate din România, denumită SkinVision, oferă o nouă armă împotriva bolii“, scrie publicaţia americană Business Insider.
Publicaţia internaţională axată pe tehnologie TechCrunch se întreabă dacă: „Este posibil ca o aplicaţie să te prevină în privinţa cancerului de piele? Start-up-ul din zona sănătăţii SkinVision foloseşte tehnologia inteligentă şi algoritmi vizuali pentru a identifica modificările ce ar putea conduce la melanom“, iar Mashable include aplicaţia într-o listă a start-up-urilor cu impact în medicina preventivă. Aplicaţia a atras nu doar atenţia presei internaţionale, ci şi pe a investitorilor străini, care au finanţat-o deja cu circa 4,5 milioane de euro, în mai multe runde de finanţare, dintre care cea mai recentă, de aproximativ 3 milioane de euro, în vara anului trecut.
Până în prezent, circa 500.000 de utilizatori au downloadat aplicaţia, iar, până la finalul anului, numărul acestora va ajunge la două milioane, potrivit lui Mircea Popa, cofondator al proiectului. Popa face parte dintr-o echipă formată din aproximativ 40 de persoane – angajaţi şi colaboratori, împărţiţi între birourile din Amsterdam, Bucureşti, Cluj-Napoca şi chiar şi Australia. El îşi petrece mare parte din timp la Bucureşti, unde, într-un birou din zona Floreasca, lucrează la trecerea aplicaţiei în următoarea etapă: interconectarea utilizatorilor cu medicii şi cu clinicile de pe piaţa locală.
Povestea start-up-ului românesc începe în 2011, când Victor Anastasiu, cel care a deschis primul fond de investiţii de tip seed din România (SeedMoney), şi Mircea Popa au văzut potenţialul unui software dezvoltat de profesorul Mircea Olteanu (de la Universitatea Politehnică), ce permitea identificarea anomaliilor din cadrul unor tipare. „Ştiam că software-ul de analiză a imaginii este foarte bun în a deosebi tipare, iar ţesuturile sunt construite pe baza unor tipare, aşa că anomaliile pot fi identificate fiindcă reprezintă un tipar diferit“, descrie Mircea Popa modul cum s-au gândit la aplicabilitatea software-ului în medicină. SkinVision se bazează pe o tehnologie numită „geometrie fractală“ – o ramură a matematicii care poate fi folosită pentru a simula creşterea naturală a ţesuturilor. Alături de ei s-au aflat medicii Kostas Koutsioukis şi Cristina Cotruţa, care i-au ajutat să stabilească dezvoltarea medicală a acestui produs. „Provocarea este să faci să lucreze împreună matematicieni şi medici, ceea ce nu este tot timpul simplu – ei vorbesc limbi diferite“ – descrie Mircea Popa una dintre dificultăţile de la început în dezvoltarea aplicaţiei, ce a presupus combinarea unor discipline diferite – matematică, programare şi medicină.
În 2009 apăruse App Store-ul, al cărui potenţial l-au identificat, iar în 2011 şi-au lansat aplicaţia în magazinul Apple, sub numele skinScan. Iniţial, aceasta permitea utilizatorilor să facă poza unei aluniţe şi să primească un răspuns printr-un algoritm automat care stătea pe un server. În funcţie de cât de bună era poza, aceasta indica, pe baza a trei culori, verde, galben sau roşu, cât de mare este riscul prezentat de o aluniţă. „Un proiect de genul acesta nu se termină niciodată, dar până la prima versiune am lucrat vreo 7-8 luni“, descrie Popa una din etapele de dezvoltare a produsului.
Proiectul lor a atras atenţia investitorilor, iar în februarie 2012 au obţinut prima finanţare, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, de la fondul de investiţii specializat pe soluţii de sănătate Personal Healthcare Solutions (PHS), cu sediul în Olanda. După această finanţare au mutat birourile companiei în Amsterdam, acesta fiind un aspect impus de fondul de investiţii, dar şi pentru că doreau să vândă produsul la nivel global, iar şansele le erau îmbunătăţite din hubul olandez. „Piaţa locală este mică, nu sunt foarte mulţi investitori, iar investitorii străini sunt mai relaxaţi să investească într-o companie aflată într-un mediu legislativ pe care îl cunosc. Domeniul medical nu este reprezentantiv în România, iar dacă vreau să lansez un produs, mă duc într-o piaţă care ar putea să fie folosită ca model, ţara respectivă devine un cap de pod, iar dacă am reuşit acolo, înseamnă că mai sunt trei paşi de făcut, nu şapte cum ar fi de aici.“ Mircea Popa nu exclude totuşi dezvoltarea anumitor produse aici: „Dacă eu fac un business către consumator, pot să folosesc anumite experienţe din România, dar apoi trebuie să îmi pun alte probleme, scalare, piaţă, cui vând etc“.
Noul sistem de navigaţie a intrat de curând în dotarea secţiei de neurochirurgie de la Marie Curie, fiind achiziţionat de Asociaţia Inima Copiilor cu sprijin financiar oferit de Fundaţia Vodafone România. Finanţarea Fundaţiei Vodafone România, care se ridica la 250.000 euro, a permis pe lângă achiziţionarea aparatului de neuronavigaţie şi dotarea secţiei cu o coloană de endoscopie. Tot din acest buget, va fi achiziţionat pentru spital un sistem de electrofiziologie. Toate acestea vor permite echipei medicale de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Maria Sklodowska Curie” realizarea unor noi şi complexe intervenţii neuro-chirurgicale.
“Acestă tehnologie reprezintă standardul în patologia neurochirurgicală pediatrică oriunde în lume şi înseamnă pentru copii incizii mai mici, recuperare rapidă, durată de spitalizare redusă, iar pentru noi, medicii, posibilitatea localizării exacte a proceselor tumorale şi reducerea la minim a riscului leziunilor asupra creierului”, a declarat dr. Sorin Târnoveanu, medic specialist Neurochirurgie.
Pentru băieţelul în vârstă de doi ani diagnosticat cu ependimom anaplazic, o formă severă de tumoră cerebrală, operaţia – utilizând acest sistem computerizat de ghidaj – era singura soluţie viabilă. Micul pacient, ce cântărea doar 8 kilograme, trecuse anterior prin două intervenţii chirurgicale clasice de îndepărtare a tumorii ce măsura – potrivit investigaţiilor imagistice tridimensionale – 8 cm/ 7 cm/ 8 cm.
Pe 13 ianuarie 2015, folosind sistemul de neuronavigaţie, medicii români Târnoveanu şi Gobej reuşesc, la capătul a 240 de minute de tensiune, să îndepărteze uriaşa tumoră salvând funcţiile creierului şi reducând la minim impactul intervenţiei chirurgicale asupra structurilor cerebrale. Chiar şi incizia pe care neurochirurgii i-au făcut-o băieţelului la nivelul scalpului are dimensiuni reduse – de doar 5 cm, cu un volet osos de 4 cm diametru.
În prezent, copilul se află sub supraveghere medicală, urmând să continue tratamentul oncologic de specialitate. El este primul pacient cu tumoră cerebrală operat la Marie Curie cu aceasta tehnologie minim-invazivă, neuronavigaţia. Acest tip de intervenţie reprezintă o şansă în plus la viaţă oferită copiilor români diagnosticaţi cu tumori cerebrale.
Neuronavigaţia este un sistem computerizat care constă în redarea pe un monitor a unei imagini 3D a structurilor cranio-cerebrale ale pacientului. Sistemul este de fapt un GPS al creierului, care oferă informaţii utile chirurgului despre poziţia instrumentelor sale.
Utilizând acest sistem, neurochirurgul poate vizualiza pe baza investigaţiilor neuroimagistice prealabile (CT sau RMN) anatomia pacientului 3D şi poziţia instrumentelor chirurgicale în raport cu structurile cerebrale ale pacientului, putând astfel extirpa tumorile cerebrale cu o precizie deosebită, salvând funcţiile creierului şi reducând leziunile.
Inciziile mari nu mai sunt necesare, pentru că precizia localizării unei tumori este de sub 1 mm cu o astfel de tehnologie. Astfel, printr-o gaură mică se pot scoate tumori foarte mari dacă voletul osos este poziţionat corect, cu atingerea tuturor punctelor tumorii, fără a leza ţesut sănătos. Totodată, scade şi timpul operator principal – într-o tumoră de 5 cm, chirurgul ştie permanent unde se află. Dacă este în centrul tumorii, viteza lui de lucru este foarte mare şi securitatea pacientului creşte semnificativ, pentru că ştie că nu există ţesut sănătos în jur care să poată fi lezat.
În 2015, 250 de copii au fost operaţi în Secţia de Neurochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti, 10 % dintre micii pacienţi fiind diagnosticaţi cu tumori cerebrale.
Inima Copiilor ajută copiii bolnavi de inimă, şi nu doar pe ei, din 2006.
Principalele proiecte ale Asociaţiei Inima Copiilor s-au derulat la Spitalul Marie Curie şi au constat în construirea Centrului de Cardiochirurgie pediatrică (2009 — 2011), renovarea Secţiei de Cardiologie (2012), construirea Secţiei de Terapie intensivă nou-născuţi, amenajarea Secţiei de Neurochirurgie (2015).
Inima Copiilor îşi propune să organizeze în 2016 mai multe misiuni medicale pentru ca mai mulţi copii să poată fi operaţi în Centrul de Cardiochirurgie de la Marie Curie. Tot anul acesta va înfiinţa prima bancă de lapte matern din România în Secţia de Terapie intensivă nou-născuţi de la Marie Curie, construită cu ajutorul Fundaţiei Vodafone România.
Fundaţia Vodafone România a finanţat, în cei 18 ani de activitate, peste 848 de programe în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale, având că beneficiari copii, tineri, bătrâni, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit 20 milioane Euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere.
MedLife anunţă deschiderea celei de-a doua clinici de mari dimensiuni din Timişoara. Hyperclinica MedLife Timişoara este cea mai mare clinică privată din oraş şi oferă pacienţilor investigaţii şi tratamente pentru 26 de specialităţi medicale, distribuite în 21 de cabinete. Clinica oferă sub acelaşi acoperiş servicii integrate de ambulator, imagistică şi laborator, iar începând de anul viitor va pune la dispoziţia pacienţilor şi servicii medicale în regim de spitalizare de zi.
Noua unitate este rezultatul unei investiţii de 1.000.000 de euro, iar printre specialităţile medicale pe care pacienţii le pot accesa aici se numără boli infecţioase, cardiologie, chirurgie estetică şi reparatorie, chirurgie generală, dermatovenerologie, gastroenterologie, ginecologie, medicină internă, oftalmologie, ORL, ortopedie, pneumologie. De asemenea, clinica include o sală de mici intervenţii chirurgicale, un departament specializat de pediatrie, ce cuprinde servicii de cardiologie şi chirurgie pediatrică, dar şi un departament de dermatologie, dotat cu echipamente moderne şi tehnologii revoluţionare pentru tratamentul diferitelor afecţiuni ale pielii: tratarea vergeturilor, corectarea cicatricelor cauzate de acnee, arsuri, excizii chirurgicale, estomparea ridurilor şi a liniilor fine, atenuarea vizibilităţii vergeturilor şi a celulitei.
În cadrul Hyperclinicii MedLife Timişoara, pacienţii pot accesa pe baza trimiterii de la medicul de familie, următoarele specialităţi, decontate de CAS: dermatologie, ORL, cardiologie, pediatrie, gastroenterologie, neurologie, medicină internă.
Hyperclinica MedLife Timişoara este dispusă pe două niveluri şi are o suprafaţă totală de 1.600 de metri pătraţi. Echipa medicală este formată din peste 60 de medici şi personal de suport. Clinica este situată pe Bd. Eroilor de la Tisa nr. 28 şi funcţionează de luni până vineri între orele 07:00 şi 20:00 şi sâmbăta, între orele 08:00 şi 14:00.
Odată cu această deschidere, MedLife ajunge la un număr de două hyperclinici în Timişoara, prima dintre acestea fiind inaugurată în anul 2008, pe Bd. General Ion Dragalina nr. 37 A. Pe lângă cele două hyperclinici, MedLife deţine un laborator în Timişoara şi mai este prezentă în judeţul Timiş cu un centru medical la Lugoj şi un punct de recoltare la Reşiţa.
„Mulţi dintre clienţii noştri corporate şi-au extins birourile sau chiar şi-au mutat sediul în Iaşi, iar noi ne-am urmat pacienţii care ne-au solicitat serviciile. Oraşul are un potenţial mare de business, aici dezvoltându-se şi un hub IT. Reţeaua de sănătate Regina Maria este deja prezentă în judeţul vecin, Bacău, iar odată cu deschiderea campusului din Iaşi, ne consolidăm şi mai mult prezenţa în Moldova. Strategia noastră de dezvoltare va depinde şi de dinamica pieţei şi de ce investiţii poate absorbi”, a declarat Fady Chreih, director general al reţelei de sănătate Regina Maria.
În materie de dotări, punctul forte al centrului de imagistică este un aparat RMN unic în oraş – Siemens Magnetom Essenza 1,5 T. Acesta este recunoscut pentru calitatea superioară a imaginilor captate şi rezoluţia înaltă, fapt ce conduce la reducerea timpului de examinare. Fiind o tehnologie de ultimă generaţie, oferă o scanare completă a corpului uman şi examinări de mare acoperire, cum ar fi „whole CNS” (întreaga regiune cap-gât-coloană sau abdomen-pelvis), nefiind necesară repoziţionarea pacientului în cazul unor examinări multiple.
În plus, echipamentul este potrivit atât pentru examinări de rutină, cât şi pentru aplicaţii clinice avansate. Aparatul permite şi examinarea pacienţilor cu o greutate de până la 200 de kilograme. Centrul de imagistică ar putea fi extins în următorii ani.
În laboratorul de analize se vor putea efectua teste de alergologie, anatomie patologică, biochimie, biologie moleculară, citologie, hematologie şi microbiologie.
Reţeaua de sănătate Regina Maria reuneşte peste 3000 de angajaţi şi colaboratori, în cele 24 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară şi deserveşte peste 1,2 milioane de pacienţi retail. Reţeaua are un portofoliu de aproximativ 300.000 de abonamente corporate, 4 spitale, 2 maternităţi, 6 campusuri medicale, 6 centre de imagistică, 13 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem şi peste 180 de policlinici partenere în ţară.