BusinessMagazin

Tag: masuri

  • MAE: Atacul la adresa minorului român, incalificabil. Aşteptăm aducerea în justiţie a responsabililor

     “Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor franceze să clarifice în cel mai scurt timp circumstanţele în care s-au produs evenimentele de la Pierrefitte-sur-Seine, din data de 13 iunie 2014, relatate de mass-media. De asemenea, MAE îşi exprimă aşteptarea ca autorităţile franceze să ia toate măsurile necesare pentru identificarea şi aducerea în faţa justiţiei a persoanelor responsabile de atrocităţile comise asupra unui cetăţean minor presupus de origine română”, se arată în reacţia MAE, după ce un minor rom din România a fost bătut de aproximativ 12 persoane care îl suspectau de comiterea unor spargeri într-o localitate din departamentul Seine-Saint-Denis, în zona central-nordică a Franţei.

    Ministerul Afacerilor Externe consideră “cu totul incalificabil actul căruia i-a căzut victimă minorul agresat” în localitatea franceză Pierrefitte-sur-Seine.

    Potrivit MAE, “un asemenea act nu îşi găseşte absolut nicio justificare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Nicolas Maure, Dacia şi Renault România

    1. Revitalizarea pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată, mai ales prin restabilirea creditării de consum (mecanisme de finanţare, garanţii, limită de îndatorare etc.).

    2. Creşterea investiţiilor productive în România prin simplificarea accesului la fonduri europene şi la ajutoare de stat pentru întreprinderi mari şi IMM‑uri.

    3. Accelerarea lucrărilor de infrastructură rutieră, feroviară şi portuară.

    4. O mai bună adecvare a educaţiei la nevoile companiei la toate nivelurile (de exemplu învăţământ vocaţional, contracte de practica în întreprinderi alternate cu perioade de şcolarizare etc.).

    5. Revizuirea codului muncii pentru mai multă flexibilitate şi îmbunătăţirea dialogului social.
     

  • Gherghina, despre reducerea CAS: Anul acesta nu sunt probleme. E o sumă mult mai mare din taxa pe stâlp

     Despre sustenabilitatea reducerii CAS şi a măsurilor anunţate de Guvern privind mărirea pensiilor şi a unor salarii, Gheorghe Gherghina a declarat că pentru anul acesta nu sunt probleme, pentru că ”avem acea taxă pe stâlp, avem o sumă mult mai mare decât era prevăzută în buget”.

    ”Noi prinsesem 448 (de milioane lei – n.r.) şi vom colecta 1.455. Pentru anul viitor, sunt două abordări, în primul rând taxa pe stâlp, cu o colectare mult mai mare, se va menţine şi la anul. În al doilea rând, sunt o serie de măsuri pe linia colectării, şi în scrisoarea de intenţie cu Fondul, şi în cea aprobată şi cea discutată acum, sunt o serie de astfel de măsuri. Eu sunt convis că, dacă se vor implementa măsurile prevăzute pe linia colectării, nu va fi o problemă să acoperim acea diferenţă”, a spus Gheorghina.

    Despre îndoielile Fondului Monetar Internaţional privind această reducere a CAS cu cinci puncte procentuale, Gheorghina a spus că reprezentanţii FMI ar vrea să vadă, până în luna octombrie, că aceste măsuri încep să se implementeze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Neculai Mihai, FAN Courier: Nu măriţi taxele, ci creşteţi gradul de colectare la buget

    O creştere economică de cel puţin 5% pe an pentru următorii zece ani mi se pare un procent optimist care ar trebui să îndeplinească alte câteva condiţii pentru a putea fi sustenabil pe termen mediu şi lung. O condiţie esenţială este aceea ca reprezentanţii clasei politice, dar şi cei ai companiilor formatoare de piaţă din mediul privat să fie foarte bine pregătiţi din punct de vedere administrativ, să fie foarte dedicaţi şi să asigure continuitate în măsurile pe care le iau. Din punctul meu de vedere, măsurile vizează următoarele direcţii importante de dezvoltare:

    1. Investiţiile în agricultură, fiind vorba de un domeniu strategic şi cu mare potenţial în România.

    2. Demararea marilor proiecte de infrastructură (de exemplu, parteneriatele public-private). Am observat câteva tentative, însă până acum niciuna relevantă pentru economia românească.

    3. Creşterea absorbţiei fondurilor europene de la 33% (în prezent) la cel putin 60-80%. România este ţara care a reuşit, din păcate cu insucces, ca până acum să absoarbă cele mai puţine fonduri europene. Ţări ca Polonia au reuşit să absoarbă cu succes peste 80% din aceste fonduri.

    4. Reducerea TVA de la 24% la 19% şi scăderea cu 5% a CAS-ului pentru angajator. În felul acesta, banii ajung la angajat, nivelul veniturilor disponibile creşte şi el şi implicit consumul.

    5. Creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. În acest moment în Romania se colectează aproximativ 32% din PIB, cu 11,6% mai puţin decât media europeană

    6. Micşorarea aparatului de stat şi informatizarea lui – continuarea 
proiectului eRomânia.

    Neculai Mihai este cofondatorul FAN Courier.

     

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Marius Ghenea, grupul de magazine FIT

    1. Stimularea creării de locuri de muncă prin sprijinirea dezvoltării IMM-urilor, a activităţilor antreprenoriale, atât numeric (România ar trebui să ajungă măcar undeva la 35 de întreprinderi la mia de locuitori), cât şi ca rezultat economic de valoare adaugată (prin suport pentru întreprinderi din industriile creative, bazate pe tehnologie).

    2. Stimulente fiscale ca reducerea CAS, reducerea TVA (fie pe ansamblu, fie măcar pe anumite categorii de produse şi servicii), continuarea comasării diverselor taxe.

    3. Susţinerea creării şi dezvoltării de capital, prin fonduri de investiţii mixte (e.g. cu contribuţii financiare mixte, guvernamentale şi private, dar cu management privat), prin susţinerea activităţilor de business angels şi orice alte tipuri de investiţii risk capital, care ar trebui să primească un incentive, inclusiv din partea guvernului. Atât la nivel guvernamental cât şi la nivel nonguvernamental, eforturile ar trebui să fie în continuare focalizate pe dezvoltarea culturii şi educaţiei antreprenoriale.

    4. Stimularea consumului intern, care a fost efectiv inhibat în mod exagerat în ultimii ani; o economie cum este cea românească nu are cum să susţină ritmuri de creştere economică de 4-5% pe an, în lipsa dezvoltării asemănătoare a consumului intern, care este una dintre cele mai importante surse de creare şi creştere a PIB; consumul poate fi stimulat direct prin susţinerea creditării, dar şi indirect prin stabilitate monetară, prin creşterea veniturilor medii, prin susţinerea educaţiei financiare a întregii populaţii.

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Daniel Ionescu, TotalSoft

    1. Informatizarea instituţiilor publice, unificarea bazelor de date, crearea unor interfeţe de acces tip self service către cetăţeni nu doar că ar da o imagine modernă României, dar ar duce la reduceri de costuri, a cozilor la ghişee fără precedent.

    2. Urgentarea dezvoltării infrastructurii rutiere şi modernizarea căilor de acces către o hartă a locurilor cheie din România.

    3. Susţinerea urgentă a unor sectoare strategice, ca dezvoltarea de surse alternative de energie nepoluantă, care ar limita dependenţa energetică într-un cadru geopolitic instabil la est. În aceeaşi notă, se creează o piaţă de maşini cu energie alternativă, nepoluantă. În alte state se instalează deja sisteme de inducţie magnetică în şosele sau pompe de alimentare cu energie.

    4. Susţinerea inteligenţei şi inovaţiei româneşti în sectoare ca IT-ul, sector în care România se clasează pe locul 3 în lume. Modernizarea învăţământului superior prin atragerea de mentorship din mediul privat (local sau pregătit în multinaţionalele prezente în România). Actualizarea programei şi a modului de predare actual.

    5. Finanţarea sau susţinerea (reducere de taxe/impozite) a start-up-urilor în domenii strategice cum ar fi IT-ul sau agricultura. Suport real în absorbţia de fonduri externe. Reducerea TVA-ului la 19%, scăderea dobânzilor la împrumuturi şi a numărului uriaş de taxe pentru a lăsa bani în piaţă pentru firme. Politicile fiscale ar trebui să reducă evaziunea fiscală, or până în prezent nu s-a înregistrat o scădere vizibilă a evaziunii fiscale.

     

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Andreea Şişman, Clifford Chance Badea

    1. Mai multe investiţii în dezvoltarea infrastructurii, atât cea de transport (rutieră, feroviară şi navală) şi energetică, cât şi socială (spitale şi clinici, proiecte urbane).

    2. Dezvoltarea pieţei de capital şi stimularea proceselor de listare a companiilor autohtone.

    3. Accelerarea ritmului de absorbţie a fondurilor structurale, implementarea unui sistem de achiziţii publice transparent şi eficient, printr-un sistem mai bun de coordonare între instituţiile implicate şi prin eliminarea corupţiei.

    4. Conducerea instituţiilor guvernamentale şi a autorităţilor publice ar trebui să includă, pe lângă componenta politică şi administrativă, o componentă cu rol de consultare şi recomandare formată din specialişti (din mediul de afaceri şi din asociaţiile profesionale).

    5. Dezvoltarea şi implementarea unui plan pe termen lung în domeniile educaţiei şi sănătăţii, inclusiv prin promovarea unei politici clare şi coerente de menţinere a „creierelor“ în România. Cel puţin pentru câţiva ani, România ar trebui să asigure studenţilor sau liceenilor condiţii atractive de lucru în domeniul public sau privat.

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Dragoş Pătroi, consultant fiscal

    1. Practicarea unui regim de impozitare relativ echilibrat a doi factori de producţie esenţiali – munca şi capitalul. Mai pe româneşte, „preţul“ plătit (din perspectiva costurilor fiscale) pentru „a scoate banii din firmă“ ar trebuie să fie oarecum similar, fie că vorbim de profit şi de dividende sau de salariu, pentru a diminua formele de remunerare salarială „alternativă“ şi, implicit, „munca la gri“.

    2. Materializarea în practică a principiilor „lăsaţi-mă să cumpăr“ şi „lăsaţi-mă să vând“. Adică un contribuabil nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziţii de la un anumit furnizor, organele de inspecţie fiscală îi vor limita ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere, atât la nivelul impozitului pe profit, cât şi al TVA, pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat. Cred că autoritatea publică ar trebui să creeze o bază de date cu firmele cu risc fiscal, astfel încât un contribuabil să ştie, prin consultarea respectivei baze de date, riscurile fiscale la care se poate expune.

    3. Cota unică de 16% să fie efectiv de 16%. În ultimul timp, am constatat o creştere mascată a cotei de impozitare de 16%, prin limitarea admiterii la deductibilitatea fiscală a unor cheltuieli ale firmelor. Un studiu de analiză fiscală comparativă, pornind de la aceeaşi rată a rentabilităţii unei afaceri, ne poate demonstra că un nivel de 16% al cotei de impozitare poate avea o tentă confiscatorie mai pronunţată chiar decât unul de 25%, pe măsură ce corecţiile fiscale aplicate profitului contabil sunt cu atât mai agresive. Propunem lărgirea sferei de admitere la deductibilitate fiscală a tuturor cheltuielilor care sunt efectuate în scopul businessului şi care, implicit, concură la realizarea acestuia.

    4. Repoziţionarea unor prevederi din categoria procedurilor fiscale, dintre care cele mai importante le apreciez ca fiind următoarele:

    a. Restrângerea posibilităţii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate reprezentate de estimare, de recalificare şi de ajustare. Propunem definirea mai exactă a conţinutului cognitiv al prevederilor art. 11 Cod fiscal, care oferă posibilitatea organelor fiscale de a aplica retratarea fiscală a operaţiunilor economice derulate de un contribuabil cu un altul – fie afiliat, fie nu.

    b. Eliminarea obligaţiilor declarative şi de înregistrare care creează doar costuri suplimentare la nivelul firmelor de bună credinţă, fără a avea un impact semnificativ (în contrapartidă) şi asupra „evazioniştilor de profesie“.

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Ahmed Hassan, Deloitte Romania

    1. Reformă fiscală. România ar avea nevoie de o îmbunătăţire a proceselor din administraţia fiscală pentru a creşte veniturile şi, în acelaşi timp, pentru a simplifica sistemul de calcul, colectarea şi procedurile de control. Îmbunătăţirea administraţiei fiscale ar diminua corupţia despre care se vorbeşte pe scară largă.

    2. Politici clare şi strategii de investiţii pentru IMM-uri care au drept scop stimularea inovaţiei şi ar sprijini IMM-urile în atragerea de fonduri pentru a dezvolta afaceri noi. Aceste politici vor stimula inovaţia şi antreprenoriatul în afaceri. România ar trebui totodată să pună bazele unui program de training şi educaţie pentru generaţiile viitoare de antreprenori, care trebuie să posede cunoştinţe de managementul afacerilor, managementul riscului şi management financiar.

    3. Resursele umane ale ţării au nevoie de o atenţie sporită în următorii cinci ani. Resuscitarea şi investiţiile în învăţământul vocaţional şi educaţie, alături de dezvoltarea de programe specifice, se află în strânsă legătură cu migrarea talentelor din România.

    4. Statul român trebuie să accelereze atragerea de investiţii din diferite surse cum ar fi investiţii străine directe şi absorbţia fondurilor europene. România are nevoie de o strategie foarte clară la nivel guvernamental pentru a identifica acele industrii şi arii geografice unde trebuie să atragă investiţii străine directe. De asemenea, este nevoie de programe care să stimuleze aceste investiţii, iar aici cred că sunt trei probleme care trebuie soluţionate: 1. Corupţia; 2. Birocraţia excesivă; 3. Stabilitatea legislativă.

    5. Companiile de stat au nevoie de un progres mai accentuat, iar aici sunt mai multe soluţii: fie privatizare, fie management privat sau joint venture (asociere în participaţiune). În ce priveşte managementul privat, deşi este un concept bun, are o serie de probleme: interferenţa legală şi operaţională a statului şi a organismelor sale, care nu permit managementului privat să funcţioneze după model privat. Totodată, guvernanţa corporativă a companiilor de stat trebuie revizuită şi îmbunătăţită.

  • Andrei Cionca, CITR Group: România trebuie să ofere facilităţi speciale celor care aduc fresh money

    1. Stabilirea unor axe de dezvoltare şi crearea de facilităţi fiscale pentru investiţiile în cadrul lor. O politică fiscală care să încurajeze investiţiile şi să ofere facilităţi speciale celor care sunt dispuşi să aducă fresh money în economia naţionala ar face cu siguranţă diferenţa.

    2. Stimularea investiţiilor în agricultură în vederea creşterii productivităţii.

    3. Predictibilitate în legislaţia fiscală. Un investitor care cumpără sau începe azi o afacere în România are nevoie de o viziune clară pe minimum 3-5 ani pentru a îşi putea contura un business plan solid.

    4. Reducerea birocraţiei şi creşterea eficienţei aparatului de stat. Trăim într-un secol al vitezei. Abia dacă mai avem timp să ne bucurăm de cei dragi în viteza în care ne desfăşurăm activitatea zi de zi. Ideea de „a sta la coadă“ este de-a dreptul respingătoare pentru că într-adevăr consumă foarte mult timp. În România anului 2014 este încă greu să îţi declari veniturile şi să îţi plăteşti cotizaţiile la stat. Cred că aici s-ar putea interveni fără prea mari eforturi prin eficientizarea acelui www.ghiseul.ro şi prin facilitarea accesului contribuabililor la îndeplinirea sarcinilor lor cetăţeneşti.

    5. Investiţii masive în infrastructura rutieră, aeroportuară, navală.