BusinessMagazin

Tag: it

  • Achiziţia de maşini, mobilă sau sisteme IT, interzisă la Ministerul Transporturilor. Excepţiile, cu aprobarea lui Şova

    “Cu toţii suntem conştienţi de risipa nejustificată care se produce în unităţile de stat, că sunt companii naţionale, că sunt autorităţi publice, că sunt autofinanţate. Vreau să vă spun că mă deranjează termenul de autofinanţare. Toate autorităţile statului care au autofinanţare în fapt sunt concesionari de taxe şi impozite de la statul român, pentru că nu prestează activitate economică. Ei pun taxe şi le iau în numele statului român. Nu cred că din aceste taxe care aparţin statului român şi pe care le plătesc contribuabilii români este normal nici să cumperi clădiri, nici să renovezi clădiri, nici să-ţi cumperi maşini scumpe sau mobilier scump”, a spus ministrul Transporturilor, într-o conferinţă de presă.

    Cititi  mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondatorul Alibaba, mai tare decât Zuckerberg

    Alibaba a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani în China, în apartamentul lui Jack Ma, un fost profesor de limba engleză, care a început afacerea cu o investiţie de 60.000 de dolari, bani strânşi de la 18 prieteni. Compania a ajuns între timp să domine comerţul online din China, o piaţă cu un potenţial atât de ridicat, încât suma pe care Alibaba o va atrage la listarea pe care o pregăteşte pe bursa americană ar putea fi cea mai mare din istorie pentru o companie din IT, depăşind chiar şi fondurile de 16 miliarde de dolari obţinute  de Facebook în urmă cu aproape doi ani

    Alibaba este descrisă deseori ca fiind o combinaţie între Amazon, eBay Şi PayPal. Comparaţiile nu reuşesc să cuprindă, însă, întreaga amploare a afacerii visate de Ma.

    Potrivit unor estimări, circa 
4 din 5 dolari cheltuiţi online în China trec prin magazinele Alibaba. Într-o singură zi, anul trecut, echivalentul din China al Cyber Monday din SUA, vânzările de pe site-urile Alibaba au totalizat 5,7 miliarde de dolari, de peste două ori mai mult decât cele de Cyber Monday.

    Cele mai importante două site-uri ale companiei, Taobao şi Tmall, atrag peste 100 de milioane de vizitatori unici în fiecare zi, în linie cu ce a raportat Twitter înainte de propria listare, potrivit CNN. Spre deosebire de retailerul american Amazon, Alibaba nu vinde direct clienţilor. În schimb, le permite utilizatorilor să caute prin ofertele vânzătorilor din mii de magazine virtuale.

    Designul este tipic Chinei. Fiecare pagină este cât mai plină de produse, într-un efort de a se asemăna cu o piaţă aglomerată din reali-tate. Cumpărătorii şi vânzătorii folosesc deseori un serviciu de messenger încorporat pentru discuta, iar negocierile asupra preţului sunt ceva obişnuit.

    Dar Alibaba este mai mult decât cele două pieţe de vânzare. Are operaţiuni de vânzare angro, o afacere de cloud computing şi Alipay – serviciu digital de plăţi. De asemenea, a intrat şi pe piaţa financiară, oferind împrumuturi celor care vor să-şi deschidă o afacere care im-plică şi Alibaba.

    Compania are o amploare uriaşă – Yahoo are o participaţie de 24% la Alibaba, iar rapoartele financiare ale companiei americane oferă o imagine despre rezultatele Alibaba. Vânzările au crescut cu 66% în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de acelaşi interval din 2012, în timp ce profitul a urcat de peste două ori, la 1,4 miliarde de dolari. Facebook a anunţat pentru primul trimestru din 2014 un rezultat pozitiv de 642 milioane de dolari, în timp ce Twitter nu a reuşit încă să treacă pe profit.

  • Ministerul pentru Societatea Informaţională recomandă soluţii antivirus şi audit de securitate IT în instituţiile care utilizează Windows XP

     Recomandările se regăsesc într-un document disponibil pe pagina web a ministerului, denumit “Ghid orientativ privind recomandările de securitate la nivelul instituţiilor publice pentru protecţia informaţiilor, în situaţia utilizării terminalelor care folosesc Microsoft Windows XP SP3”.

    Microsoft a retras, la 8 aprilie, suportul tehnic şi de securitate pentru Windows XP, sistem de operare lansat în urmă cu 12 ani.

    În lipsa actualizărilor, calculatoarele pe care rulează acest sistem de operare pot deveni vulnerabile la viruşi şi alte programe care afectează securitatea şi confidenţialitatea datelor.

    Instituţiile publice utilizează un număr de 144.000 de licenţe Windows XP, potrivit datelor Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Angliei va testa băncile în privinţa vulnerabilităţii la atacurile hackerilor

     Programul face parte dintr-o evaluare amplă a sistemelor IT din peste 20 de bănci mari şi alte instituţii financiare importante din Marea Britanie. Acţiunea va fi supravegheată de Andrew Gracie, director al diviziei speciale a băncii centrale britanice pentru lichidrea şi restructurarea instituţiilor de credit cu probleme financiare.

    Scenariile avute în vedere vor utiliza cele mai recente informaţii disponibile despre ameninţările din partea hackerilor, teroriştilor şi ţărilor care acţionează în afara cadrului internaţional.

    “Marea Britanie dă tonul la nivel global în această privinţă, este ceva cu totul nou”, a declarat o sursă apropiată situaţiei.

    Programul de “hacking etic” va implica specialişti de la companii care au avizul autorităţilor de a efectua teste prin care încearcă să pătrundă în sistemele informatice ale companiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Biocorporatiştii – au renunţat la viaţa de oraş şi la munca în corporaţie pentru a face agricultură la ţară

    L-am întâlnit pe Matei Dumitrescu, unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coşul de legume, în biroul din cadrul centrului de afaceri Bucharest HUB, unde îşi întâmpină de cele mai multe ori clienţii şi partenerii. Tot acolo ajung şi multe dintre coşurile cu legume şi fructe vândute prin intermediul site-ului, SMS-urilor sau telefoanelor. Matei Dumitrescu este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producţia de pe terenul din Valea Măcrişului, iar soţiile lor, psiholog şi arhitect, gestionează marketingul, comunicarea şi relaţiile cu clienţii.

    „Experienţa fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul şi urmărirea livrărilor în sistem, soţia sa, Alexandra, de profe-sie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor şi a halei de depozitare, iar Sabina, soţia mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbeşte doar despre educaţia, ci şi despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consu-matorilor preocupaţi de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută şi în agricultură.

    Ideea afacerii Coşul de legume a venit în 2011, când Andrei şi Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetiţa lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, aşa că am decis să ne-o facem singuri“, este ex-plicaţia simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creşterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrişului, în apropiere de oraşul Urziceni, legume şi fructe în sistem ecologic, printre care şi sfeclă elveţiană, roşii mov sau morcovi galbeni şi albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Olteţului cultivă cartofi, iar în apropiere de Bucureşti au şi un mic depozit de logistică, de unde fac livrările.

    Legumelor şi fructelor li se adaugă ouăle şi carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrişului. Lucrează însă şi cu mai multe ferme partenere – unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienţii îşi primesc coşul proaspăt, în fiecare marţi şi sâmbătă, chiar la uşa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.

    În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Datorită cererii mari, au început să colaboreze şi cu alte ferme, subcontractori, care investesc parţial banii proprii în ferma de legume. Break-even-ul a fost atins astfel anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive şi pentru anul în curs.“Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.

    Comanda medie în magazinul cosuldelegume.ro este de 78,30 de lei, iar cei mai mulţi clienţi sunt mame tinere, potrivit lui Dumitrescu. Anul trecut au avut circa 5.000 de livrări, iar unii dintre clienţi, potrivit lui Dumitrescu, au cumpărat produse proas-pete chiar şi în valoare de 1.000 de euro. În afară de cele câteva sute de clienţi stabili, compania lucrează şi cu restaurante (Violeta’s Kitchen, Cafe Verona), centre de afaceri (Bucharest HUB), grădiniţe, şcoli (British School of Bucharest) sau săli de fitness.

    Parteneriatele şi vânzările către consumatorii finali sunt echilibrate, având fiecare o proporţie de 50% din afacere. Matei Dumitrescu este de părere că nu e nevoie de pregătire pentru a-ţi începe o afacere în agricultură şi găseşte mai folositoare experienţa din domenii care, aparent, nu au puncte în comun cu „viaţa la ţară“. „Noi am pornit de la coadă la cap: aveam multe cunoştinţe, networking dezvoltat, prieteni care ne-au îndrumat către alţi clienţi şi către nevoile lor.“ Dacă el este în continuare implicat în alte afaceri, precum turismul şi marketingul, Andrei Barbu a renunţat cu totul la munca dintr-o multinaţională IT pen-tru a se dedica businessului cu legume.

    Acum, în loc să îşi petreacă zilele scriind cod, ajunge să îşi petreacă şi nopţile su-praveghind producţia de legume de pe Valea Măcrişului când temperaturile sunt foarte scăzute. În afară de cele două familii, numărul angajaţilor variază în funcţie de sezon şi poate ajunge la 30 de persoane în perioada de maximă productivitate şi in-clude atât personalul care se ocupă de livrări, cât şi lucrătorii temporari de pe câmpul din zona Bărăganului.

  • Două site-uri care ilustrează inconsecvenţa şi lipsa de viziune a administraţiei în IT

    Absenţa unor îmbunătăţiri radi­cale în calitatea serviciilor furnizate de instituţiile pu­blice, în ciuda numeroaselor proiecte de informatizare cu bugete ce ajung şi la zeci de milioane de euro, este determinată de faptul că în multe cazuri nu statul vine către companiile de IT cu o problemă de rezolvat, ci firmele de IT vin către instituţii cu propuneri de proiecte pe care le pot livra rapid – dar care rareori ţin cont de problemele pe care sectorul public le are, afirmă Eugen Schwab-Chesaru, mana­ging director pentru Europa de Est al companiei de consultanţă şi cercetare de piaţă Pierre Audoin Consultants (PAC).

    „Toată problema pleacă de la perver­sitatea faptului că nu avem decât foarte rar la nivel guvernamental oameni care să vrea să facă ceva bun. Pentru că s-ar putea. Ei ar trebui să se întrebe – ce e în Austria, ce e în Polonia, ce e în Franţa, ce este oriunde altundeva? Şi te uiţi şi vezi. Eu, ANAF, eu, Ministerul Muncii, am această problemă, ia să văd cum rezolvă alţii problema asta.“

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

    Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
    Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

    Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

    „Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

     

  • Ministrul Răzvan Cotovelea, invitaţi români şi străini vin la “Mediafax Talks about Digital Europe”

    Conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe” este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii şi se va desfăşura începând cu ora 09.00, în Bucureşti, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas.

    Astfel, la conferinţă vor participa ca lectori:

    • Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională;

    • Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD;

    • Peter STEPHENS – Director adjunct, Direcţia Europeană pentru Reformă, Departamentul pentru inovaţie in afaceri şi competenţe;

    • Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei;

    • Irina LUCAN-ARJOCA – Director General Adjunct ORDA;

    • Paul Andrei BARAN – Directorul programului Biblionet, Digital Champion, Romania;

    • Ondrej FELIX – Digital Champion, Republica Cehă;

    • Cătălin MARINESCU – Preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM);

    • Marius Alexandru DUNCA – Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC);

    • Valentin MIRCEA – Expert în concurenţă şi telecomunicaţii şi senior partner la Mircea&Asociaţii;

    • Graham THOMAS, Membru în Consiliul Executiv al IORMA;

    • Steve WILSON – Director General, Allied Wallets;

    • Raluca GEORGESCU – Reprezentant Gala Premiilor eCommerce;

    • Mihaela NICOLA – CEO, The Group, Romania;

    • Marius GHENEA – antreprenor e-commerce;

    • Cătălin CREŢU – Manager General, Visa România;

    • Luigi VENDRAMI – Network Operations Manager, DHL Romania;

    • Cosmin RUSU – Country Manager, Delamode Romania;

    • Daniela FLOREA – CEO, Geo Strategies, UK;

    • Valentin ŞTEFAN – Director Dezvoltare, Vodafone România;

    • Liviu NICOLESCU – Director General CERT-RO (Romanian National Computer Security Incident Response Team);

    • Gabriel MAZILU – Director Adjunct, Centrul Naţional CYBERINT, SRI;

    • Cătălin COŞOI – Director Strategie pentru Securitate, Bitdefender;

    • Constantin BURDUN – Director Operaţional, BU Certsign;

    • Steve NOBLE – Director Vanzări Internaţionale şi Securitate Naţională, L-3 TRL Technology şi Dave GANNON – Tabernus, UK.

    Cele trei paneluri ale conferinţei vor fi moderate de Cristian DIMITRIU – Editorial Director Mediafax Group, Claudiu PÂNDARU – Editorial Director Mediafax Group şi Lucian MÎNDRUŢĂ – Creative Marketing Manager Mediafax Group.

    În 2013 acoperirea broadband era disponibilă pentru 99,9% dintre cetăţenii Uniunii Europene, în timp ce 73% dintre gospodării şi-au instalat broadband. În 2012, 45% dintre europeni au facut cumpărături online, însă doar 11% au s-au implicat în achiziţii de pe site-urile din alte ţări. Studiile mai arată că până în 2015 vor exista 900.000 de posturi vacante în IT.

    Agenda digitală a Europei va ridica nivelul economiei europene şi va ajuta companiile şi cetăţenii europeni să profite de noile tehnologii digitale. Unul dintre obiectivele principale este reducerea până la zero a diferenţei între convorbirile telefonice în roaming şi cele naţionale până în 2015. Un alt ţel la fel de important este atingerea procentului de 50% dintre cetăţenii europeni care folosesc programul de e-Government (plata taxelor, contribuţiilor sau alte servicii prin intermediul internetului), tot până în 2015.

    În aceste condiţii este vital să accelerăm dezvoltarea şi lansarea tehnologiilor de ultimă oră precum serviciile de telefonie 4G, să revizuim etichetarea produselor, să uniformizăm legislaţia privind reducerile şi promoţiile şi să înlăturăm barierele care îngreunează şi care uneori chiar împiedică comerţul transfrontalier. Adoptarea unor măsuri care să asigure o piaţă competitivă în domeniul plăţilor online, dezvoltarea unui regim de copyright flexibil, care să încurajeze conţinutul online inovativ şi legal, dar şi îmbunatăţirea transparenţei şi uşurarea utilizării datelor cu caracter non personal sunt alte probleme care ar trebui rezolvate cât mai curând posibil.

    De aceea, în cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Digital Europe” aducem împreună autorităţi, reprezentanţi ai camerelor de comerţ şi ai ambasadelor, manufacturieri, retaileri, web-manageri şi designeri, manageri de marketing şi brand, reprezentanţi ai mass-media, precum şi invitaţi externi din Austria, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Slovacia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei. Prima dintre acestea va dezbate politicile europene şi reglementările existente, dar şi pe cele necesare la nivel european în vederea formării unei pieţe comune. Această dezbatere va fi urmată de discuţii privind retail-ul, platformele digitale, start-up-uri în domeniul comerţului online, aplicaţii mobile şi soluţii optime de livrare. Ultima sesiune va aborda securitatea în domeniul online, confidenţialitatea şi protecţia datelor utilizatorului, dar şi statistici privind comerţul online şi fraudele din acest sistem.

    Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Digital Europe” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/digital-europe

  • Esop: Chiriile birourillor de clasa A şi B din vestul Capitalei se apropie de cele din centru

     Astfel, proprietăţile de clasa A sau B din zona de Centru-Nord au înregistrat scăderi uşoare ale chiriilor, cu 0,5- 1 euro/mp/lună, pe fondul unui volum semnificativ al spaţiilor disponibile şi al celor în curs de livrare. La polul opus, zona de Centru-Vest, în care opţiunile sunt deosebit de limitate în momentul de faţă, a înregistrat un uşor reviriment al chiriilor, de până în 1 euro/mp.

    Apropierea de metrou, oferta limitată şi ponderea mare a chiriaşilor din domeniul de activitate IT&C au fost principalele motive care au determinat majorările de chirii din zona Centru-Vest a Bucureştiului, la început de 2014, nivelul chiriilor solicitate ajungând la 15-16 euro/mp.

    Oferta limitată din perimetrul zonei Centru-Vest, precum şi faptul că această zonă este preferată de firmele de IT&C (segmentul cel mai dinamic al cererii de birouri, care a generat 37% din tranzacţiile cu sedii noi din 2013), au determinat cea mai redusă rată de neocupare pentru spaţiile de calitate superioară (clasă A şi B+), sub 5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bogat rus a vândut acţiuni Apple şi Facebook pentru a investi în China

     “Companiile chineze reprezintă circa 70-80% din investiţiile noastre în IT în străinătate. Cea mai mare parte a investiţiilor sunt în Alibaba, JD.com şi alte companii cu potenţial ridicat”, a spus Ivan Streşinski, şeful companiei care administrează Usmanov, USM Advisors, citat de Bloomberg.

    Usmanov, în vârstă de 60 de ani, este cel mai bogat rus, cu o avere de 17,5 miliarde de dolari. Anul trecut, el a cumpărat o participaţie de 100 de milioane de dolari la Apple, pe care a vândut-o recent, a spus Streşinski.

    “Sperăm ca investiţiile noastre în companii din China să genereze profituri similare sau chiar mai bune decât companiile din Statele Unite”, a spus Streşinski. China este cel mai mare partener comercial al Rusiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro