BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis: Parlamentul nu se poate erija în instanţă. Nu pot trece cu vederea

    “În calitate de garant al respectării Constituţiei şi principiilor statului de drept, nu pot să trec cu vederea faptul că, astăzi, Parlamentul a blocat din nou o cerere a justiţiei. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege. Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui să confere nimănui imunitate în faţa justiţiei. Parlamentul nu se poate erija în instanţă. Justiţia este singura în măsură să-şi spună cuvântul, pornind, desigur, de la prezumţia de nevinovăţie. Numai un Parlament cu principii ferme în ceea ce priveşte integritatea, capabil să răspundă prompt şi corect la cererile justiţiei, poate recăpăta încrederea cetăţenilor”, scrie Iohannis pe Facebook.

    Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de vorturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Votul a fost secret, cu bile.

    Procurorul şef al DNA a trimis în 13 martie procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu.
     
    Anchetatorii cer încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Ambasada Olandei a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte “cu îngrijorare şi cu surprindere” evoluţiile privind ridicarea imunităţii parlamentarilor, mai ales în contextul în care partidele politice şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva corupţiei, după ce Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova.

    Şi ambasada SUA a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane şi că trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii, iar ambasada Marii Britanii a precizat că monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară.

  • Iohannis cere Parlamentului reexaminarea modificărilor la legea vânătorii şi a fondului cinegetic

    “Intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi considerăm că sunt de natură să aducă atingere unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituţie, cum este dreptul de proprietate, să afecteze protejarea unor specii cinegetice şi, în consecinţă, să antreneze declanşarea unei noi proceduri de infringement împotriva României. De asemenea, în opinia noastră, Legea privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma transmisă la promulgare, ridică şi probleme de ordin tehnic – legislativ, precum şi de respectare a procedurii parlamentare de adoptare a legilor”, se arată în cererea de reexaminare.

    Potrivit documentului, prin modificările aduse prevederilor articolului 4 alineatul (1) din Legea nr. 407/2006 (Art.I pct. 2 din legea transmisă la promulgare) se înlătură, pentru vânători, obligaţia de a avea consimţământul proprietarului terenului pe care se desfăşoară vânătoarea, al asociaţiei de proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop, instituindu-se, astfel, vânătorilor un drept de servitute legală asupra terenurilor aflate în proprietatea altor persoane.

    “Considerăm că o astfel de prevedere contravine flagrant dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituţia României, republicată. Totodată, constatăm că dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituţie, republicată, este încălcat şi prin introducerea, la articolul 15 din Legea nr. 407/2006 a alineatului (72)-art. I pct. 18 din lege -, potrivit căruia «Proprietarii şi administratorii terenurilor cuprinse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite amplasarea gratuită a instalaţiilor vânătoreşti temporare, care nu afectează folosinţa de bază a terenurilor». În consecinţă, considerăm că modificările şi completările dispoziţiilor menţionate anterior, dar şi a celor conexe acestora afectează grav dreptul de proprietate şi, prin urmare, se impune reanalizarea acestora în acord cu prevederile Constituţiei”, subliniază preşedintele.

    În cererea de reexaminare se arată, de asemenea, că, prin modificarea Anexei 1 a Legii nr. 407/2006, perioadele de vânătoare pentru o serie de specii de păsări au fost prelungite.

    “O asemenea reglementare contravine însă legislaţiei europene în materie şi poate conduce la declanşarea de sancţiuni pentru statul român”, se precizează în document.

    În acest sens, este menţionat faptul că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2010 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 – prin care au fost stabilite actualele perioade de vânătoare – a fost determinată de declanşarea unei proceduri de infringement împotriva ţării noastre, Comisia Europeană reţinând că “prin stabilirea unor perioade de vânătoare care nu asigură un regim complet de protecţie, România nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 7 alin. (4) din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice”.

    “Or, prelungirea perioadei de vânătoare pentru aceste specii de păsări, care, în ţările vecine, membre ale Uniunii Europene, este interzisă complet – speciile respective fiind considerate un bun public de interes naţional şi internaţional – ar avea ca efect juridic, practic, revenirea la reglementarea anterioară, situaţie ce este susceptibilă să atragă declanşarea unei noi proceduri de infringement împotriva României. Prin urmare, ţinând cont de faptul că România a transpus deja în legislaţia naţională Directivele şi Regulamentele europene în materia vânătorii şi a protecţiei speciilor cinegetice, atât prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2010, cât şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2008 – aceasta din urmă fiind încă în dezbaterea Parlamentului -, precum şi de prevederile articolului 148 alineatul (4) din Constituţia României, potrivit căruia «Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării», considerăm că promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma actuală, nu este oportună întrucât ar putea expune România unei serii de sancţiuni financiare şi administrative”, se mai arată în cererea de reexaminare.

    Totodată, şeful statului semnalează că Legea privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, în forma transmisă la promulgare cuprinde 63 de modificări şi completări asupra unei legi care conţine numai 58 de articole.

    “În opinia noastră, această modalitate de intervenţie legislativă substanţială asupra unui act normativ contravine prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, potrivit cărora «Modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat». În acest sens, considerăm că nici sub aspectul condiţiilor de elaborare a actelor normative, legea nu poate fi promulgată. De altfel, această modalitate tehnic-legislativă defectuoasă utilizată la elaborarea prezentei iniţiative legislative s-a reţinut şi în Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a Senatului care, în calitate de prima Cameră competentă, a respins această lege. Din această ultimă perspectivă, considerăm că Legea privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de către Camera Deputaţilor, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor şi contravine jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament şi în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituţie, republicată”, se mai arată în document.

    La începutul lunii martie, Coaliţia Natura2000 i-a cerut preşedintelui Iohannis să trimită la Parlament pentru revizuire proiectul pentru modificarea Legii vânătorii, adoptat în 25 februarie şi trimis spre promulgare, motivând că acesta aduce prejudicii grave dreptului de proprietate şi încalcă acte normative ce corespund cerinţelor UE.

    Federaţia de ONG-uri îi scria preşedintelui Klaus Iohannis că, în forma sa actuală, proiectul de modificare a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 conţine prevederi care încalcă dreptul constituţional la proprietate si legislaţia naţională care transpune directive europene obligatorii pentru Romania ca stat membru UE.

    Concret, dreptul la proprietate este încălcat prin prevederile propuse pentru modificarea articolului 4, prin care se invocă dreptul la servitute asupra tuturor proprietăţilor cuprinse în fondurile de vânătoare de către posesorii permiselor de vânătoare. Dreptul la servitute (care conferă prerogative strict limitate asupra lucrului altuia) este un drept real recunoscut prin grevarea unei sarcini pentru imobilele la care se aplică şi se poate constitui doar în baza unui act juridic, astfel că proiectul de lege adoptat de Parlament este “abuziv”, susţineau ONG-urile.

    De asemenea, “dreptul de proprietate este eludat complet prin prevederile art. 8, care propune eliminarea prevederii prin care proprietarii de terenuri pot solicita cu prioritate administrarea fondurilor de vânătoare, dacă deţin peste 50% din suprafaţa unui fond de vânătoare”, menţionau organizaţiile neguvernamentale.

    Propunerea legislativă, iniţiată de parlamentarii Florin Iordache, Ion Mocioalcă, Florin Pâslaru, Angel Tîlvăr, Petru Gabriel Vlase, Aurel Vlădoiu, Ioan Chelaru, Ion Rotaru (PSD), Kelemen Atilla-Béla-László (UDMR), Bogdan Ciucă (PC), a fost adoptată de Camera Deputaţilor în 25 februarie, cu 303 voturi “pentru”, 11 “împotrivă” şi 16 abţineri.

    Proiectul de modificarea şi completare a Legii nr.407/2006 – Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic fusese respins de Senat în septembrie 2013.

  • Bogdan Chiriţoiu a depus jurământul de învestitură ca preşedinte al Consiliului Concurenţei

    În cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, plecând de la rolul şi competenţele autorităţii naţionale de concurenţă, speră că reînvestirea lui Bogdan Chiriţoiu şi a lui Otilian Neagoe în funcţii, pentru un mandat de cinci ani, să fie o garanţie a continuării aceleiaşi linii de profesionalism şi obiectivitate de care a dat dovadă această instituţe.

    De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a caracterizat Consiliul Concurenţei drept una dintre instituţiile publice fundamentale pentru protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal în vederea promovării intereselor consumatorilor.

    În plus, şeful statului a afirmat că această instituţie are competenţe în aplicarea dispoziţiilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul în care actele sau faptele întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi pot afecta comerţul dintre statele membre UE.

    La ceremonia de la Palatul Cotroceni a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Bogdan Marius Chiriţoiu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru un nou mandat de 5 ani, preşedintele Klaus Iohannis semnând, pe 5 martie, decretul de numire a acestuia în funcţie precum şi numirea lui Otilian Neagoe în funcţia de vicepreşedinte.

    Parlamentul a trimis, în luna februarie, preşedintelui Klaus Iohannis avizul favorabil pentru reînnoirea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu şi Otilian Neagoe.

    Chiriţoiu şi Neagoe au primit pe 17 februarie aviz favorabil pentru un nou mandat din partea comisiilor parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi economice, cu majoritate de voturi.

    Potrivit legii, durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată.

    Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către preşedinte, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Pe parcursul mandatului lui Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a deschis 104 investigaţii şi a finalizat 101 de astfel de proceduri, iar amenzile aplicate între 2009 şi 2013 au totalizat 354 milioane de euro (1,5 miliarde de lei).

    De asemenea, în acest interval a fost introdus avizul Consiliului Concurenţei pe nota de fundamentare a actelor normative supuse aprobării Guvernului pentru a identifica rapid reglementările susceptibile să aducă atingere concurenţei pe piaţă, precum şi pentru o mai bună înţelegere a obiectivelor politicii de concurenţă. În acelaşi timp, a fost modificată legea concurenţei, care permite acum finalizarea mai rapidă a investigaţiilor prin acceptarea de angajamente fără a trece prin toată procedura de investigaţii, dar şi o limitare a numărului şi duratei proceselor.

    Totodată, au fost preluate noile instrucţiuni privind politica de clemenţă (imunitate la amendă pentru cei care colaborează cu Consiliul pentru descoperirea unui cartel), iar la sugestia Băncii Mondiale a fost înfiinţată o unitate specializată în detectarea cartelurilor. Mai mult, a fost creată o structură specializată în detectarea licitaţiilor trucate.

    În mandatul lui Chiriţoiu a fost acordată cea mai mare amendă pe concurenţă din România. În data de 10 ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Petroleum şi Lukoil Romania cu o amendă totală de 880 milioane de lei, reprezentând 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.

  • Iohannis: Contextul geopolitic din regiune reclamă acţiuni la care MAI este parte importantă

    Şeful statului a participat la bilanţul Ministerului de Interne pe 2014, unde a afirmat că actualul context geopolitic din regiune reclamă acţiuni şi măsuri la care reprezentanţii ministerului sunt parte importantă.

    ”Apariţia unui război hibrid, existenţa unor conflicte asimetrice şi îngheţate, tendinţele de modificări ale frontierelor, încălcarea unor reguli de drept internaţional pot fi o sursă de insecuritate şi de export de infracţionalitate către statele europene, în special către România. Ştiu că aceste lucruri vă determină să fiţi mai prompţi, mai alerţi şi mai responsabili, pentru a proteja siguranţa cetăţenilor noştri”, a spus şeful statului.

    El a menţionat participarea Ministerului Afacerilor Interne, ca furnizor de securitate şi garant al valorilor democraţiei, cu forţe profesioniste la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub egida Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, printre care cele din Kosovo şi Afganistan, care a adus ţării noastre respectul şi aprecierea partenerilor internaţionali prin comportamentul exemplar şi prin performanţele operative.

    ”În considerarea calităţii României de stat european, furnizor de stabilitate în Sud-Estul Europei, anul 2014 a fost marcat, printre altele, şi de adoptarea Legii pentru aderarea României la Tratatul privind crearea Forţei de Jandarmerie Europeană. De asemenea, România a preluat Preşedinţia Comitetului Interministerial de Nivel Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană din anul 2015 şi are ca atare o responsabilitate. Un stat care îşi pune în practică propriile legi şi angajamentele derivate din tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale la care este parte va fi respectat de către cetăţenii săi şi de către partenerii străini. Voi veghea permanent ca angajamentele asumate de România prin Acquis-ul comunitar să fie respectate întocmai”, a mai declarat preşedintele Iohannis.

    Potrivit şefului statului, o altă direcţie de acţiune prioritară pentru anul 2015 trebuie să o constituie combaterea corupţiei cu impact asupra bunei guvernări, a capacităţii instituţionale a statului şi cu afectarea credibilităţii României pe plan extern.

    ”De asemenea, optimizarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ca parte integrantă a Sistemului Naţional de Securitate, constituie o prioritate pentru instituţia dumneavoastră, ca vector principal în acest domeniu”, a mai arătat el.

    Klaus Iohannis s-a referit şi la Strategia Naţională de Apărare a Ţării, pe care o va prezenta Parlamentului României, precizând că aceasta va constitui o bază în conturarea noii Strategii de ordine publică, care trebuie să fie elaborată şi în consonanţă cu Strategia de securitate internă a Uniunii Europene.

  • Iohannis: Doresc ca cei care aplică legea să fie dincolo de suspiciuni, liberi de condiţionalităţi

    ”Vă rog însă să fiţi conştienţi că oamenii vă privesc şi aşteaptă să fiţi modele de comportament şi corectitudine în serviciul public. Îmi doresc ca toţi cei chemaţi să aplice legea să fie în primul rând ei înşişi dincolo de orice suspiciuni, liberi de orice condiţionări şi mai presus de orice interese de grup sau particulare, din mediul economic şi din orice domeniu”, le-a transmis preşedintele reprezentanţilor Ministerului de Interne.

    El a mai spus că a baza activităţii ministerului şi a componentelor sale trebuie aşezată cu fermitate ideea că nimeni nu este mai presus de lege.

    ”Avem datoria să analizăm cu luciditate ce funcţionează şi ce lipseşte, unde este nevoie de un plus de coordonare şi cum creştem performanţa. Avem mai multe instituţii care se ocupă de ordinea publică – Poliţie, Jandarmerie, Poliţie comunitară. Ele nu pot funcţiona în mod eficient individual, ci trebuie să acţioneze unitar. Cred că un sistem de ordine publică bine integrat poate răspunde în mod real nevoii de siguranţă la toate nivelurile”, a precizat şeful statului.

    Klaus Iohannis a arătat că are încredere în capacitatea cadrelor ministerului de a fi la înălţimea cerinţelor şi misiunilor ce le-au fost încredinţate şi că vor contribui activ la consolidarea principiilor statului de drept şi de a pune în practică, în cele mai bune condiţii, noua legislaţie penală, demersuri necesare finalizării procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen.

    Potrivit preşedintelui, ”un accent deosebit se cuvine a fi pus pe dimensiunea de prevenire a încălcării legii, inclusiv în cazul unor fenomene precum contrabanda şi traficul, criminalitatea economică, constituirea de grupuri infracţionale sau migraţia ilegală”.

    ”Dezvoltarea unei societăţi este, cred eu, direct legată de măsura în care latura preventivă devine mai eficientă decât cea punitivă atunci când vine vorba de încurajarea corectitudinii şi legalităţii şi descurajarea infracţionalităţii. Îmi doresc o Poliţie mult mai axată pe prevenţie, fie că este vorba de Poliţia rutieră, fie de cea cu atribuţii în zona criminalităţii economico-financiare. Putem avea o Jandarmerie mai puţin centrată pe paza unor obiective şi mai prezentă pentru siguranţa cetăţenilor. Este nevoie, de asemenea, la nivelului Ministerului Afacerilor Interne de o muncă de informaţii mai consistentă, care să privească nu doar reţelele infracţionale, ci şi protecţia propriilor cadre”, a transmis şeful statului, la bilanţul Ministerului de Interne.

  • Iohannis şi Ponta, la prezentarea bilanţului Ministerului Afacerilor Interne

    Şedinţa de evaluare a activităţii desfăşurate de Ministerul Afacerilor Interne în 2014 a început la ora 11.00 şi se desfăşoară în sistem videoconferinţă, cu reprezentanţii tuturor structurilor teritoriale ale MAI şi ai instituţiilor prefectului.

    Alături de vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne, la prezidiu sunt preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta.

    La şedinţa de evaluare a activităţii Ministerului Afacerilor Interne participă şi ministrul Apărării, Mircea Duşa, şeful SRI, Eduard Hellvig, şi adjunctul acestuia, Florian Coldea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, şi şeful interimar al DIICOT, Giorgiana Hosu.

  • Dragnea: Am trimis Strategia de descentralizare la Cotroceni, nu am primit niciun răspuns

    ”L-am întrebat pe domnul preşedinte Iohannis, la singura întâlnire la care am fost, la Cotroceni, după ce a fost ales preşedinte, dacă mai susţine în continuare ideea de descentralizare în România, pentru că, întâmplător, 2012-2013, 2-14, am lucrat împreună la acest proces, în cadrul USL-ului, şi mi-a spus că da. Acum trei săptămâni de zile, am trimis Strategia de descentralizare la comisiile de specialitate din Parlament şi la Cotroceni. Nu am primit niciun răspuns până acum”, a spus Dragnea, în cadrul Consiliului Naţional al PSD, la lucrările atelierului pe tema admnistraţiei publice.

    El a mai spus că ”asta nu înseamnă că nu merge mai departe, dar că a vrut să dea această informaţie, public, pentru ca să se ştie”.

    Liviu Dragnea a mai arătat că există o ”foarte mare rezistenţă, la Bucureşti, împotriva decentralizării”.

    ”Nu vor să cedeze puterea de aici, nu vor să lase puterea să vină la comunităile locale.Nu vor, pur şi simplu. Este o boală – îl văd pe domnul doctor Bacalbaşa în sală, poate o să identificaţi care este această boală, boala puterii, probabil. Nu vor să cedeze, este ceva inimaginabil”, a arătat Dragnea, precizând că nu se referă doar la decidenţii politici ci şi la funcţionari.

    ”Nu îl condamn ( pe funcţionar, nr), aşa a fost construit mental, e greu să îl faci să înţeleagă de ce e bine să decentralizăm decizia, ca în toate ţările civilizate”, a afirmat Liviu Dragnea.

    Ministrul a amintit faptul că a făcut legea decentralizării, care ”a fost omorâtă la Curtea Constituţională”.

    ”O să începem din nou, procesul. A spus domnul profesor Dâncu că sunt un fel de apostol. Din câte ştiu eu, unii apostoli au fost omorâţi, alţii au scăpat. Eu sper să fiu din cei care au scăpat şi nu a fost omorât”, a mai declarat Dragnea, în cadrul atelierului de lucru pe tema administraţiei publice.

     

  • Dragnea: Am trimis Strategia de descentralizare la Cotroceni, nu am primit niciun răspuns

    ”L-am întrebat pe domnul preşedinte Iohannis, la singura întâlnire la care am fost, la Cotroceni, după ce a fost ales preşedinte, dacă mai susţine în continuare ideea de descentralizare în România, pentru că, întâmplător, 2012-2013, 2-14, am lucrat împreună la acest proces, în cadrul USL-ului, şi mi-a spus că da. Acum trei săptămâni de zile, am trimis Strategia de descentralizare la comisiile de specialitate din Parlament şi la Cotroceni. Nu am primit niciun răspuns până acum”, a spus Dragnea, în cadrul Consiliului Naţional al PSD, la lucrările atelierului pe tema admnistraţiei publice.

    El a mai spus că ”asta nu înseamnă că nu merge mai departe, dar că a vrut să dea această informaţie, public, pentru ca să se ştie”.

    Liviu Dragnea a mai arătat că există o ”foarte mare rezistenţă, la Bucureşti, împotriva decentralizării”.

    ”Nu vor să cedeze puterea de aici, nu vor să lase puterea să vină la comunităile locale.Nu vor, pur şi simplu. Este o boală – îl văd pe domnul doctor Bacalbaşa în sală, poate o să identificaţi care este această boală, boala puterii, probabil. Nu vor să cedeze, este ceva inimaginabil”, a arătat Dragnea, precizând că nu se referă doar la decidenţii politici ci şi la funcţionari.

    ”Nu îl condamn ( pe funcţionar, nr), aşa a fost construit mental, e greu să îl faci să înţeleagă de ce e bine să decentralizăm decizia, ca în toate ţările civilizate”, a afirmat Liviu Dragnea.

    Ministrul a amintit faptul că a făcut legea decentralizării, care ”a fost omorâtă la Curtea Constituţională”.

    ”O să începem din nou, procesul. A spus domnul profesor Dâncu că sunt un fel de apostol. Din câte ştiu eu, unii apostoli au fost omorâţi, alţii au scăpat. Eu sper să fiu din cei care au scăpat şi nu a fost omorât”, a mai declarat Dragnea, în cadrul atelierului de lucru pe tema administraţiei publice.

     

  • Iohannis, înaintea plecării la Consiliul European: România susţine crearea Uniunii energetice

    Iohannis a arătat că România susţine crearea unei Uniuni a energiei, bazată pe cele cinci dimensiuni propuse de Comisia Europeană: securitate energetică, piaţă internă a energiei, eficienţa energetică, protecţia mediului precum şi cercetarea, inovarea şi competitivitatea în domeniu.

    El a mai spus că, în evaluarea României, crearea Uniunii energiei va duce avantaje importante pentru statele membre.

    ”Priorităţile care trebuie avute în vedere sunt crearea pieţei interne în domeniul energiei, valorificarea mai eficientă a resurselor energetice indigene, diversificarea surselor şi rutelor de energie, dezvoltarea infrastructurii care să permită o mai bună conectare între statele membre ale UE”, a spus şeful statului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că, în cadrul discuţiilor legate de semestrul european, la Bruxelles va avea loc un schimb de opinii cu privire la situaţia şi perspectivele economice ale Uniunii Europene, urmând a se conveni asupra ”liniilor directoare integrate, pentru politicile ecomice şi pentru ocuparea forţei de muncă, finalizându-se, astfel, primul semestru european, 2015.

    ”Va fi analizat stadiul actual al negocierilor privind încheierea Parteneriatului transatlantic între UE şi SUA. România susţine finalizarea cu succes a negocierilor, cât mai curând posibil”, a arătat şeful statului.

    Relaţiile externe vor fi un alt subiect pe agenda Consiliului European de primăvară, Klaus Iohannis afirmând că vor fi dezbateri, în perspectiva Summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, din luna mai a acestui an.

    ”În opinia noastră, viitorul Summit trebuie să fie un moment important pentru consolidarea relaţiei UE cu statele partenere, în special cu cele care au avansat în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia”, a precizat preşedintele României.

    Iohannis a mai arătat că se va discuta şi situaţia din Ucraina, cu accent pe modul în care Acordul Minsk 2 este implementat, urmând a fi analizată şi relaţia Uniunii Europene cu Federaţia Rusă.

    Preşedintele Klaus Iohannis se va afla, joi şi vineri, la Bruxelles, pentru a participa la lucrările Consiliului European de Primăvară şi la Summit-ul PPE. Şeful statului merge la Bruxelles cu soţia sa, Carmen Iohannis.

    Din delegaţia oficială fac parte consilierii prezidenţiali Leonard Orban, Lazăr Comănescu şi Cosmin Marinescu.

    Potrivit programului, şeful statului urmează să participe, joi, de la ora 14.15 (ora României), la Academia Regală a Belgiei, la Summit-ul Partidului Popular European, iar de la ora 17.00 (ora României), la sediul Consiliului European, la reuniunea Consiliului European cu preşedintele Parlamentului European.

    La ora 17.45 urmează să înceapă prima sesiune de lucru a Consiliului European, iar de la ora 20.00 este prevăzut dineul de lucru separat al şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.

    Vineri, preşedintele Iohannis va participa, de la ora 11.00 (ora României), la a doua sesiune de lucru a Consiliului European.

    Preşedintele urmează să susţină apoi o declaraţie de presă, în jurul orei 13.45 (ora României).

    Pe agenda Consiliului European de Primăvară figurează discuţii privind Uniunea Energetică, cu accent pe întărirea securităţii energetice, aprofundarea Pieţei Interne a energiei şi continuarea eforturilor în privinţa energiilor regenerabile şi a eficienţei energetice.

    Şefii de stat şi de guvern vor aborda situaţia economică şi Semestrul European 2015 şi vor face recomandări statelor membre în vederea pregătirii reformelor naţionale şi programelor de convergenţă.

    Totodată, pe agendă se află şi stadiul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP), dar şi pregătirea summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, din perioada 21-22 mai.

    În ceea ce priveşte relaţiile externe, pe agenda Consiliului European se află relaţiile cu Rusia, situaţia din Ucraina, în special implementarea Acordului de la Minsk, şi situaţia dificilă din Libia.

     

  • Iohannis: Susţin iniţiativa cinstirii memoriei lui Avram Iancu. Legea să respecte anumite criterii

    Administraţia Prezidenţială a prezentat punctul de vedere al şefului statului după ce, cu o zi în urmă, Iohannis a transmis Parlamentului cererea de reexaminare asupra Legii pentru conferirea titlului de “Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu, opinând că procedura e necesară pentru realizarea într-o modalitate adecvată tehnic-legislativ a intenţiei avute în vedere de legiuitor.

    Potrivit comunicatului de presă, preşedintele Klaus Iohannis susţine iniţiativa de cinstire a memoriei lui Avram Iancu prin conferirea titlului de erou naţional şi consideră ideea ca fiind foarte bună.

    ”Pentru ca legea să poată fi însă promulgată este nevoie ca textul ei să respecte anumite cerinţe şi criterii de natură procedurală şi de tehnică legislativă”, se mai arată în comunicat.

    Preşedinte Klaus Iohannis are convingerea că, în urma trimiterii legii spre reexaminare Parlamentului, vor fi efectuate modificările necesare pentru îndeplinirea criteriilor de promulgare, mai transmite Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele a arătat, miercuri, în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului, că o reglementare în scopul cinstirii memoriei şi în semn de gratitudine pentru cei care au contribuit la afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale poate fi adoptată de către Parlament, însă aceasta impune o abordare diferită sub aspect tehnic-legislativ, care să aibă în vedere rolul Parlamentului în ansamblul autorităţilor publice, dar şi locul legii, ca act al Parlamentului, în sistemul juridic român.

    “În acest sens, considerăm că, pentru a-i onora pe cei care au contribuit la afirmarea valorilor naţionale, Parlamentul este în drept să instituie, cu caracter normativ, prin lege, titlul de «Erou al Naţiunii Române», stabilind totodată şi procedura de acordare a acestuia, precum şi modalitatea de atestare a acordării titlului (brevet sau plachetă, care să aibă caracter de însemn). De asemenea, prin lege, Parlamentul ar putea reglementa atribuţia celor două Camere de a face propuneri, prin hotărâre, cu privire la personalităţile cărora ar urma să li se confere, în concret, acest titlu”, se mai arată în cererea de reexaminare.

    Şeful statului menţionează totodată că, faţă de conţinutul normativ al articolului unic al Legii pentru conferirea titlului de «Erou al Naţiunii Române» lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc, potrivit căruia acest titlu se conferă prin efectul legii, urmează să fie avută în vedere şi incidenţa dispoziţiilor Art. 94 lit. a) coroborate cu cele ale Art. 100 din Constituţia României republicată, care stipulează prerogativa exclusivă a Preşedintelui României de a conferi titluri de onoare, prin decret contrasemnat de către Prim-ministru, şi nu Parlamentului, prin lege.

    “Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus şi ţinând cont de competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii pentru conferirea titlului onorific de «Erou al Naţiunii Române» lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc”, conchide preşedintele.

    Camera Deputaţilor a adoptat, în 25 februarie, în calitate de for decizional, proiectul de lege care prevede conferirea titlului de Erou al Naţiunii Române lui Avram Iancu pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc.

    Proiectul a fost iniţiat de senatorii PNL Crin Antonescu şi Theodor Athanasiu.

    Deputaţii au adoptat proiectul cu 320 voturi “pentru”, 4 “împotrivă” şi 10 abţineri.

    Proiectul prevede că “pentru cinstirea în mod deosebit a memoriei lui Avram Iancu (1824-1872), considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, cu merite excepţionale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale pe teritoriul strămoşesc, se conferă fostului conducător al revoluţiei române 1848-1849 din Transilvania titlul de «Erou al Naţiunii Române»”.