BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Prima ţară din lume care interzice Valentine’s Day. Care este motivul?

    Ieri, 13 februarie, Pakistan a devenit prima ţară care interzice această sărbătoare, verdictul fiind dat de Înalta Curte din Islamabad, iar legea va intra în vigoare imediat.

    Astfel este interzisă reclama fie ea electronică, tipărită care face referire la Valentine’s Day, dar şi comercializarea produselor asociate cu această sărbătoare (cupidoni, inimioare etc) sau sărbătorirea în spaţiul public.

    Decizia a fost luată deoarece sărbătoarea este considerată “amorală”, “vestică” şi nu face parte din cultura islamică.

    Această lege îi pune în dificultate pe oamenii de afaceri care se pregăteau să facă vânzări mari în această perioadă. Florăriile vând chiar de 10 ori mai mult pe 14 februarie faţă de o zi obişnuită.

    Mohammand Naveed, patronul unei florării, a declarat pentru CNN că a achiziţionat flori în formă de inimă în valoare de 2000 de dolari. “Dacă ne este interzisă vânzarea acestora atunci va fi un dezastru. Nu ne permitem aşa ceva”, a spus el.

     

  • Prima ţară din lume care interzice Valentine’s Day. Care este motivul?

    Ieri, 13 februarie, Pakistan a devenit prima ţară care interzice această sărbătoare, verdictul fiind dat de Înalta Curte din Islamabad, iar legea va intra în vigoare imediat.

    Astfel este interzisă reclama fie ea electronică, tipărită care face referire la Valentine’s Day, dar şi comercializarea produselor asociate cu această sărbătoare (cupidoni, inimioare etc) sau sărbătorirea în spaţiul public.

    Decizia a fost luată deoarece sărbătoarea este considerată “amorală”, “vestică” şi nu face parte din cultura islamică.

    Această lege îi pune în dificultate pe oamenii de afaceri care se pregăteau să facă vânzări mari în această perioadă. Florăriile vând chiar de 10 ori mai mult pe 14 februarie faţă de o zi obişnuită.

    Mohammand Naveed, patronul unei florării, a declarat pentru CNN că a achiziţionat flori în formă de inimă în valoare de 2000 de dolari. “Dacă ne este interzisă vânzarea acestora atunci va fi un dezastru. Nu ne permitem aşa ceva”, a spus el.

     

  • Unul dintre cei mai importanţi producători de componente auto din lume deschide o fabrică în România. Investiţia se ridică la 10 milioane de euro

    Compania a fost asistată de Muşat & Asociaţii  în extinderea activităţii sale în România, prin  intermediul unei investiţii de tip „brownfield”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei de avocatură.

    Valoarea proiectului se ridică la circa 10 milioane de euro şi prevede inaugurarea unei fabrici în România, între Piteşti şi Mioveni, în 2017, pentru a produce componente auto pentru noul Duster. Investiţia în România prevede toate mijloacele industriale necesare pentru a dezvolta noi afaceri, în special pentru piese motor şi piese/elemente vopsite de interior şi exterior.  

     “Suntem bucuroşi să fim alături de Mecaplast în procesul său de expansiune care vizează intrarea pe piaţa din România. Mecaplast, lider european în industria de automotive, are în continuare planuri ambiţioase de expansiune, fapt dovedit şi de recenta fuziune cu un alt jucător de profil, care îi permite grupului Mecaplast să se extindă pe pieţe cheie ale acestei industrii, cum ar fi cele din SUA sau China şi să îşi consolideze portofoliul de clienţi”, a declarat Monia Dobrescu, Partener, cea care a coordonat echipa Muşat & Asociaţii implicată în acest proiect.

    “Mandatul casei de avocatură Muşat & Asociaţii a inclus asistarea Mecaplast pe parcursul întregului proces de achiziţie a terenului, începând cu un proces complex de due dilligence şi continuând cu redactarea şi negocierea documentelor tranzacţiei, precum şi acordarea de consultanţă juridică între semnare şi până la finalizarea proiectului”, a precizat Monia Dobrescu, Partener la Muşat & Asociaţii. Asistenţa acordată de Muşat & Asociaţii a acoperit o plajă largă de servicii juridice, necesare stabilirii unei prezenţe a grupului Mecaplast în România, precum şi consultanţă privind probleme de mediu şi fiscalitate. Proiectul a implicat o echipă complexă de avocaţi şi consultanţi fiscali, printre care se numără Iulian Popescu (Partener), Răzvan Graure (Partener) şi Alina Solschi (Senior Associate).

     „Experienţa noastră în proiecte similare şi excelenţa serviciilor oferite clienţilor noştri ne recomandă ca primă opţiune pentru orice companie care îşi extinde operaţiunile în ţara noastră si ne dorim ca echipa noastra să fie implicată în toate etapele subsecvente de extindere, modernizare şi implementare a strategiei de producţie a Mecaplast în România, producţia efectivă urmând să înceapă, conform planurilor clientului nostru, din octombrie 2017”, a adăugat Monia Dobrescu, Partener.

    Investiţia grupului Mecaplast în România vine în contextul strategiei sale globale agreate cu Dacia, precum şi a strategiei sale de a reduce pe cât posibil costurile logistice şi de a fi alături de clienţii săi, în ţările în care aceştia au capacităţile de producţie.

    Muşat & Asociaţii  este una dintre primele case de avocatură înfiinţate în România, după 1 ianuarie 1990. Având 16 parteneri şi peste 100 de avocaţi şi consilieri, compania acordă servicii de consultanţă în toate sectoarele avocaturii de business, incluzând fuziuni & achiziţii, privatizări, drept bancar, energie & resurse naturale, concurenţă, drept societar, telecomunicaţii & IT, dreptul muncii, fiscalitate, pieţe de capital, drept imobiliar, dreptul mediului, litigii & arbitraje comerciale.

     

  • Orange anunţă extinderea acoperirii 4G în peste 1.300 de localităţi

    Simultan, în judeţele şi zonele cu grad mare de acoperire, precum Bucureşti şi Ilfov, au fost realizate lucrări de densificare, contribuind astfel la îmbunătăţirea experienţei de utilizare a serviciilor 4G.

    otrivit companiei, investiţiile în dezvoltarea reţelei oferă clienţilor acces mai bun la servicii de internet, contribuind la procesul de digitalizare şi la o mai bună adopţie a celor mai noi tehnologii, determinând reducerea decalajului digital. Orange deţine în prezent cea mai extinsă reţea 4G din România, care acoperă 97% din populaţia urbană şi 81% din populaţia totală a ţării.

    În total, în anul 2016, Orange a extins acoperirea în 2.200 de localităţi, pe principalele drumuri naţionale cât şi pe autostrăzile care leagă Bucureştiul de litoral şi de partea de vest a ţării. În plus, Orange, împreună cu CFR, a implementat în 2016 un proiect-pilot prin intermediul căruia călătorii către Constanţa şi către munte beneficiau de Wi-Fi gratuit la viteze 4G.

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Unul dintre cei mai importanţi producători de componente auto din lume deschide o fabrică în România. Investiţia se ridică la 10 milioane de euro

    Compania a fost asistată de Muşat & Asociaţii  în extinderea activităţii sale în România, prin  intermediul unei investiţii de tip „brownfield”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei de avocatură.

    Valoarea proiectului se ridică la circa 10 milioane de euro şi prevede inaugurarea unei fabrici în România, între Piteşti şi Mioveni, în 2017, pentru a produce componente auto pentru noul Duster. Investiţia în România prevede toate mijloacele industriale necesare pentru a dezvolta noi afaceri, în special pentru piese motor şi piese/elemente vopsite de interior şi exterior.  

     “Suntem bucuroşi să fim alături de Mecaplast în procesul său de expansiune care vizează intrarea pe piaţa din România. Mecaplast, lider european în industria de automotive, are în continuare planuri ambiţioase de expansiune, fapt dovedit şi de recenta fuziune cu un alt jucător de profil, care îi permite grupului Mecaplast să se extindă pe pieţe cheie ale acestei industrii, cum ar fi cele din SUA sau China şi să îşi consolideze portofoliul de clienţi”, a declarat Monia Dobrescu, Partener, cea care a coordonat echipa Muşat & Asociaţii implicată în acest proiect.

    “Mandatul casei de avocatură Muşat & Asociaţii a inclus asistarea Mecaplast pe parcursul întregului proces de achiziţie a terenului, începând cu un proces complex de due dilligence şi continuând cu redactarea şi negocierea documentelor tranzacţiei, precum şi acordarea de consultanţă juridică între semnare şi până la finalizarea proiectului”, a precizat Monia Dobrescu, Partener la Muşat & Asociaţii. Asistenţa acordată de Muşat & Asociaţii a acoperit o plajă largă de servicii juridice, necesare stabilirii unei prezenţe a grupului Mecaplast în România, precum şi consultanţă privind probleme de mediu şi fiscalitate. Proiectul a implicat o echipă complexă de avocaţi şi consultanţi fiscali, printre care se numără Iulian Popescu (Partener), Răzvan Graure (Partener) şi Alina Solschi (Senior Associate).

     „Experienţa noastră în proiecte similare şi excelenţa serviciilor oferite clienţilor noştri ne recomandă ca primă opţiune pentru orice companie care îşi extinde operaţiunile în ţara noastră si ne dorim ca echipa noastra să fie implicată în toate etapele subsecvente de extindere, modernizare şi implementare a strategiei de producţie a Mecaplast în România, producţia efectivă urmând să înceapă, conform planurilor clientului nostru, din octombrie 2017”, a adăugat Monia Dobrescu, Partener.

    Investiţia grupului Mecaplast în România vine în contextul strategiei sale globale agreate cu Dacia, precum şi a strategiei sale de a reduce pe cât posibil costurile logistice şi de a fi alături de clienţii săi, în ţările în care aceştia au capacităţile de producţie.

    Muşat & Asociaţii  este una dintre primele case de avocatură înfiinţate în România, după 1 ianuarie 1990. Având 16 parteneri şi peste 100 de avocaţi şi consilieri, compania acordă servicii de consultanţă în toate sectoarele avocaturii de business, incluzând fuziuni & achiziţii, privatizări, drept bancar, energie & resurse naturale, concurenţă, drept societar, telecomunicaţii & IT, dreptul muncii, fiscalitate, pieţe de capital, drept imobiliar, dreptul mediului, litigii & arbitraje comerciale.

     

  • Ce maşini electrice cumpără românii?

    Însă dimensiunea actuală a pieţei limitează exact această efervescenţă. Maşinile electrice au devenit un trend la nivel global, iar România urmează această direcţie – dar cu anumite rezerve. Care sunt motivele pentru care unii clienţi aleg noile tehnologii, dar majoritatea preferă încă varianta tradiţională şi ce se poate face în acest sens?

    “Încep prin a vă spune că sunt pasionat de maşini. Decizia mea de a cumpăra un anumit model de autoturism nu ţine doar de motivaţia de deplasare de la punctul A la B, ci are şi o puternică componentă emoţională, maşina trebuie să îmi placă, să se conducă bine şi să mă reprezinte”, povesteşte Adrian Ion, unul dintre românii care au ales să treacă la o maşină electrică. „Îţi oferă senzaţii diferite de un model cu ardere internă, tradiţional. Felul în care maşina electrică funcţionează este fundamental diferit, liniar, silenţios, însă fără a răpi din plăcerea condusului. Această plăcere în conducere este dublată de costuri extrem de scăzute de întreţinere şi deplasare: echivalentul în consum de motorină sau benzină ar fi probabil undeva la 1 litru/100 km.”

    Au fost mai multe motive pentru care a ales o maşină electrică: faptul că este foarte silenţioasă, că practic se conduce doar cu o singură pedală, maşina decelerând până la stop de îndată ce ridici piciorul de pe acceleraţie, iar frâna se foloseşte doar în caz de urgenţă; faptul că în medie parcurge 50-80 de kilometri pe zi, astfel că range-ul oferit de i3 (BMW i3 cu Range extender – maşina deţinută, n.red.) este suficient pentru nevoile cotidiene – în condiţii de temperatură normală, cu o baterie încărcată se pot parcurge 135 de kilometri, plus range – extender-ul ce depăşeşte 100 km; lipsa costurilor de întreţinere: „La maşina electrică nu există consumabile – ulei, motor sau revizii”, precum şi  faptul că nu se mai alimentează la benzinărie, ci o poţi face direct la priza de acasă. „Un alt avantaj este că locurile de parcare pentru maşinile electrice sunt de obicei libere, aşa că dacă vrei să mergi la mall în weekend şi e foarte aglomerat, ai posibilitatea să parchezi maşina şi să o încarci gratuit. Majoritatea mallurilor, magazinele mari, spaţiile de birouri şi chiar unele benzinării oferă acum gratuit posibilitatea de a încărca maşina”, remarcă el.

    „Experienţa este extraordinară, nu am niciun prieten care să fi mers cu ea şi să nu fie încântat, pot spune că odată ce ai condus electrică, cu siguranţă tranziţia înapoi, spre o maşină tradiţională, diesel sau pe benzină, este privită diferit”, mai spune Adrian Ion. „Maşina tradiţională va fi percepută ca fiind mai zgomotoasă, mai învechită, indiferent de gradul de confort oferit de clasa maşinii.”

    Anul trecut, numărul autovehiculelor electrice şi hibrid vândute în România a ajuns la 1.183 de unităţi, de peste două ori mai multe faţă de 2015 (496 unităţi), potrivit datelor transmise de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Faţă de anul 2015, numărul maşinilor pur electrice (excluzând variantele hibrid) comercializate anul trecut a crescut de trei ori, ajungând la 167 de unităţi. Lider de piaţă a fost producătorul german BMW, cu 65 de unităţi, în vreme ce următoarele locuri sunt ocupate de Mercedes-Benz (37 de maşini vândute) şi Volkswagen (25). În ceea ce priveşte autoturismele plug-in hibride, Toyota rămâne principalul actor (820 de maşini vândute), urmată de Lexus (159) şi Land Rover (19). Astfel, 1% din maşinile noi înregistrate anul trecut în România au fost modele electrice sau hibride; trebuie menţionat şi faptul că piaţa auto a crescut, în total, cu peste 15% faţă de valorile înregistrate în 2015.

    La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totale în 2040, adică de 90 de ori mai mult decât vânzările actuale (aproape 500.000 de unităţi la nivel global în 2015). Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub cel al unei maşini convenţionale în 2025; astfel, o maşină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Până acum, s-au vândut pe tot globul în jur de 1,3 milioane de maşini electrice, ceea ce reprezintă mai puţin de 1% din totalul autoturismelor mici. Mai exact, susţinute de o serie de factori, vânzările de maşini electrice sau plug-in ar trebui să crească accelerat după 2025. Printre aceşti factori se numără apariţia tot mai multor politici guvernamentale şi facilităţi fiscale, scăderea costului bateriilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere a maşinilor electrice. În concluzie, maşinile electrice ar trebui să devină mai ieftine decât cele pe combustie internă în jurul anului 2025.

  • Antreprenorul care vinde cafea la 5 lei a ajuns anul trecut la afaceri de peste 1 milion de euro

    Cel mai dinamic business antreprenorial independent este lanţul de cafenele 5 to go. De fiecare dată când discut cu Radu Savopol, fondatorul acestuia, încep cu întrebarea „Câte cafenele aveţi acum?“, iar dacă trec mai mult de câteva zile interviul de la data apariţiei articolului, trebuie să fac încă o verificare. Lanţul 5 to go creşte atât de repede încât a evoluat de la lansare (când a definit conceptul cafelei cu preţ fix), în 2015, la 37 de coffee shop-uri (majoritatea dezvoltate în regim de franciză), la care se vor adăuga în curând încă cinci. Cifra de afaceri pe tot grupul 5 to go a ajuns la finalul anului trecut la 1,2 milioane de euro. 
     
    Antreprenorul enumeră cei mai importanţi factori legaţi de recuperarea investiţiei într-o cafenea: conceptul, calitatea, atmosfera, personalul, locaţia, designul, promovarea şi implicarea. El spune că aspectele cele mai dificile legate de dezvoltarea afacerii au fost legate de extinderea în sistem de franciză, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Paşii în afara Bucureştiului au fost cei mai complicaţi; 5 to go este prezent şi în oraşe precum Ploieşti, Cluj-Napoca, Piteşti, Timişoara. În rândul provocărilor numeşte şi crearea unei reţele de distribuţie şi aprovizionare, precum şi crearea unei imagini „cool şi fresh a brandului“, care a necesitat multă muncă şi implicare din partea unei echipe dinamice, dar care s-a concretizat prin obţinerea mai multor premii la sfârşitul anului 2016. „Reţeaua de francizaţi este una dintre cele mai puternice din România, sunt oameni care şi-au dedicat activitatea total.“ 
     
    Birocraţia este un alt aspect care nu face uşoară dezvoltarea unui astfel de business: pentru obţinerea de avize, autorizaţii şi alte documente, 5 to go a creat o firmă externă care să se ocupe doar de aşa ceva. Afacerea operează acum cea mai mare reţea de coffee to go şi planurile mizează în continuare pe extinderea prin parteneri. Un prim parteneriat în acest sens îl au cu lanţul axat pe vânzarea de mâncare sănătoasă Fru Fru în locaţia din centrul comercial Promenada, unde 5 to go aduce conceptul de cafea, iar Fru Fru pe cel cu produse alimentare şi băuturi naturale. 
     
    De anul trecut, Radu Savopol s-a concentrat şi pe extinderea pe piaţa din Polonia. „Este o piaţă uşor diferită faţă de România: în primul rând sunt mult mai naţionalişti şi îşi susţin brandurile proprii mai mult, de aceea încercăm un parteneriat cu o companie locală.“ Planurile antreprenorului legate de concepte ce se bazează pe vânzarea de cafea nu se opresc: în curând va lansa 5 to go Coffee Spot, dedicat zonelor de retail şi centerelor de afaceri.

  • Eximtur, vânzări de 47 de milioane de euro în 2016

    Cea mai dinamică divizie a companiei, Eximtur Business, a crescut cu 16% în 2016, reprezentând 69% din totalul cifrei de vânzări. Creşterea se datorează extinderii portofoliului de clienţi business cu 20% faţă de anul precedent, dar şi înmulţirii numărului de deplasări şi evenimente organizate pentru clienţii existenţi.

    România este destinaţia preferată de companii pentru organizarea conferinţelor, a programelor de instruire sau motivare a angajaţilor. Preţul mediu plătit pentru un pachet de servicii care include cazare, masă, servicii de conferinţă şi entertainment este de 486 de lei/angajat. În cazul destinaţiilor din străinătate, serviciile de business travel la sol (cazări, rent-a-car, transferuri) au crescut cu 17,5%, cea mai solicitată destinaţie fiind Germania.

    „Extinderea portofoliului de clienţi business, precum şi diversificarea serviciilor oferite acestora, reprezintă un obiectiv prioritar pentru noi. Pentru a oferi clienţilor soluţii de optimizare a costurilor de călătorie, am realizat în ultimii ani investiţii de sute de mii de euro în tehnologie de travel, crescând şi mai mult competenţele echipei noastre de consultanţi”, declară Lucia Nora Morariu, Preşedinte Eximtur. 

    În ceea ce priveşte divizia leisure, peste 80.000 dintre clienţii Eximtur au petrecut anul trecut vacanţele în România, în timp ce peste 35.000 au optat pentru concedii în străinătate. Destinaţiile din România au înregistrat o creştere a vânzărilor de 48% faţă de anul 2015. Zona cea mai solicitată a fost litoralul, care a generat prin creşterea de 33% un volum de vânzări de peste 9 milioane de euro, urmată de staţiunile balneare, montane şi Delta Dunării, care au înregistrat o creştere de peste 100%, cu un volum total de peste 3 milioane de euro vânzări.

    Topul celor mai vândute destinaţii externe în 2016 include Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania, la mare căutare fiind şi programele de tip croazieră. Cu toate că destinaţia Turcia, cea mai importantă ca volum de vânzări până în 2015 a scăzut,  volumul de vânzări pentru destinaţii externe al Eximtur  a depăşit 11,5 milioane de euro, având o uşoară creştere faţă de anul precedent.
     
    „Turismul intern va creşte şi în 2017, mai ales dacă se vor acorda voucherele de vacanţă promise bugetarilor. Estimăm, de asemenea, că se vor relansa mult şi unele destinaţii externe. Spania, Grecia, Croaţia, Slovenia, Italia vor fi în top, va continua să crească numărul turiştilor care aleg croaziere, programe de vacanţă la munte, în Austria, Germania, destinaţii exotice sau destinaţii mai speciale, precum Islanda, Danemarca, Finlanda sau Rusia. Dacă totul se desfaşoară normal, şi Turcia, destinaţie pentru care au crescut solicitările în perioada de Early Booking în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, are şanse să redevină principala destinaţie externă ca volum vânzări”, mai declară Lucia Nora Morariu.