BusinessMagazin

Tag: consum

  • Noua obsesie a americanilor. Alimentul pe care-l consumă într-o cantitate uriaşă

    Acest aliment are parte de o revenire incredibilă în Statele Unite. Americanii consumă cu 8% mai mult acest produs faţă de anul trecut, ajungând la o cantitate totală de 940.000 de tone metrice, aproape greutatea a trei clădiri Empire State. Este cel mai mare consum din 1967 încoace, potrivit Departamentului de Agricultură din SUA.

    Cândva considerat inamicul public nr. 1 de pe mesele americanilor, de ceva timp este recomandat ca alternativa sănătoasă la margarină şi grăsimi trans.

    Citiţi continuarea articolului pe www.gustarte.ro

  • Noua obsesie a americanilor. Alimentul pe care-l consumă într-o cantitate uriaşă

    Este noul ingredient preferat de americani în cafea sau cocktailuri.

    Untul are parte de o revenire incredibilă în Statele Unite. Americanii consumă cu 8% mai mult unt faţă de anul trecut, ajungând la o cantitate totală de 940.000 de tone metrice, aproape greutatea a trei clădiri Empire State. Este cel mai mare consum din 1967 încoace, potrivit Departamentului de Agricultură din SUA, notează Bloomberg.

    Cândva considerat inamicul public nr. 1 de pe mesele americanilor, de ceva timp untul este recomandat ca alternativa sănătoasă la margarină şi grăsimi trans.

    Ca toate trendurile culinare, şi legat de acesta apar însă tot felul de exagerări în consum, avertizează nutriţionista Kristin Kirkpatrick de la Cleveland Clinic Wellness Institute. “Untul este totuşi o grăsime şi are calorii, recomand ca atunci când gătiţi ouă sau sotaţi ceva să folosiţi totuşi uleiul de măsline”, spune ea.

    Popularitatea untului a crescut în prima jumătate a secolului XX. Penuria şi raţionalizarea grăsimilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a permis un “boom” al margarinei, care a atins vârful în anii ’70-’80.

    Aperitivele şi produsele de cofetărie şi patiserie cu unt sunt însă astăzi preferatele americanilor. Untul dă bogăţia gustului şi a texturii, spune Benjamin Dirck, chef la restaurantul Siena, unde pregăteşte o lasagna de mare succes. De asemenea, tot mai multe restaurante renunţă la alte grăsimi în favoarea untului, deşi este un ingredient mai scump. 

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Noua obsesie a americanilor. Alimentul pe care-l consumă într-o cantitate uriaşă

    Este noul ingredient preferat de americani în cafea sau cocktailuri.

    Untul are parte de o revenire incredibilă în Statele Unite. Americanii consumă cu 8% mai mult unt faţă de anul trecut, ajungând la o cantitate totală de 940.000 de tone metrice, aproape greutatea a trei clădiri Empire State. Este cel mai mare consum din 1967 încoace, potrivit Departamentului de Agricultură din SUA, notează Bloomberg.

    Cândva considerat inamicul public nr. 1 de pe mesele americanilor, de ceva timp untul este recomandat ca alternativa sănătoasă la margarină şi grăsimi trans.

    Ca toate trendurile culinare, şi legat de acesta apar însă tot felul de exagerări în consum, avertizează nutriţionista Kristin Kirkpatrick de la Cleveland Clinic Wellness Institute. “Untul este totuşi o grăsime şi are calorii, recomand ca atunci când gătiţi ouă sau sotaţi ceva să folosiţi totuşi uleiul de măsline”, spune ea.

    Popularitatea untului a crescut în prima jumătate a secolului XX. Penuria şi raţionalizarea grăsimilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a permis un “boom” al margarinei, care a atins vârful în anii ’70-’80.

    Aperitivele şi produsele de cofetărie şi patiserie cu unt sunt însă astăzi preferatele americanilor. Untul dă bogăţia gustului şi a texturii, spune Benjamin Dirck, chef la restaurantul Siena, unde pregăteşte o lasagna de mare succes. De asemenea, tot mai multe restaurante renunţă la alte grăsimi în favoarea untului, deşi este un ingredient mai scump. 

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Cum să consumi cu 30% mai puţină benzină. 9 trucuri de bază când mergi cu maşina

    Nu e neapărat nevoie să cumperi o maşină nouă pentru a-ţi reduce consumul de carburant în mod semnificativ. Trebuie doar să fii atent la anumite lucruri pe care le faci greşit şi să iei măsuri în consecinţă. Diferenţele pot fi foarte mari, chiar la aceeaşi maşină, în funcţie de modul în care se comportă şoferul, iar economiile pot depăşi 1-2.000 de lei anual, în funcţie de cât de mult mergi cu maşina.

    1. Uşor cu pedala de acceleraţie

    În primul rând, trebuie să accelerezi susţinut, fără a pleca cu scrâşnet de roţi de la semafor, dar nici fără a te urni extrem de încet – nu vei economisi carburant dacă faci asta.

    În al doilea rând, e bine să ştii că, dacă accelerezi de la 0 până la 60 km/h, vei consuma semnificativ mai mult decât dacă accelerezi doar până la 50 km/h! Cât de mult? Cu peste o treime mai mult, pentru o diferenţă insesizabilă de viteză! Deci, dacă viteza ta maximă în oraş va fi de 50 km/h, vei remarca o scădere sensibilă a consumului! La fel şi în afara oraşului – o reducere cu 10% a vitezei duce la o reducere sensibilă a consumului de carburant.

    2 Ţine motorul turat corect

    Cel mai indicat mod de a folosi un motor atunci când dorim să avem rapoarte foarte bune consum/cost şi reparaţii/performanţe este utilizarea acestuia la limita minimă a regimului optim de turaţie. Ce înseamnă asta? Înseamnă să te obişnuieşti să schimbi treptele de viteză destul de repede în sus, fără a ţine motorul subturat (să înceapă să tremure), dar şi fără a-l tura excesiv.

    Majoritatea celor care consumă prea mult carburant îşi ţin motoarele prea turate, fără să fie conştienţi de asta. Bineînţeles, nu recomandăm rularea cu motorul subturat, să înceapă să tremure – vei da banii de carburant pe alte piese dacă faci des acest lucru.

     IATĂ AICI URMĂTOARELE & TRUCURI PRIN CARE SCAZI CONSUMUL ŞI ECONOMISEŞTI MULŢI BANI

     

  • Anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului

    Potenţialul de creştere economică a României a fost de 4%, dar avansul real al Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,8% în 2016, pentru că majoritatea domeniilor în care se manifestă consumul populaţiei – comerţ, turism, servicii – au consemnat plusuri cu două cifre, depăşind net producţia locală. Această furie a consumului a fost alimentată de creşterile salariale care au adus câştigul mediu net la peste 2.300 de lei (+11,4% faţă de cel de la sfârşitul anului 2015) şi de ieftinirea cu 1,5% în medie a mărfurilor şi serviciilor. Confruntaţi cu acest val de cumpărători ce păreau hotărâţi să le golească rafturile magazinelor, comercianţii n-au avut altă soluţie decât să se aprovizioneze din import.

    Câteva exemple, extrase din datele Institutului Naţional de Statistică (INS): comerţul cu amănuntul – indicator care reflectă consumul populaţiei – a crescut în medie cu 13,5%, vânzările de alimente au avansat cu 13,7%, cele de mărfuri nealimentare – cu 15,2%, iar livrările şi înmatriculările auto au urcat cu 19%. Dar producţia industrială (autohtonă) a avansat, anul trecut, doar cu 1,7%, restul de cerere fiind acoperit din importuri, care au crescut cu 7%. Cel mai bine s-a văzut acest deficit în domeniul alimentar, unde importurile au atins recordul istoric de 4,8 miliarde de euro într-un an agricol considerat cel mai bun din ultimii 10, pentru că producţia industriei alimentare autohtone a crescut cu doar 2,7%, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de cinci ori mai mult, respectiv cu peste 13%. Numai în cazul laptelui, importurile au crescut cu aproximativ 25%, achiziţiile de peste graniţă ajungând la o pondere maximă istorică de 45% din consumul naţional.

    Avem, astfel, un prim paradox: pe de-o parte, potenţialul de creştere economică este de doar 4% din cauză că infrastructura şi capacităţile locale de producţie sunt în stare precară, dacă nu chiar depăşite tehnologic, dar de cealaltă parte cererea internă a fost atât de intensă încât a forţat creşterea economică la 4,8%.

    Al doilea paradox al anului trecut se vede în execuţia bugetară: cu toate că principalele forme de comerţ care generează TVA au crescut cu 13% spre 19%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,6%.

    Semnele bune ale anului 2016 vin din sectorul serviciilor, a cărui pondere în PIB este în continuă creştere. Ca medie generală, afacerile din sectorul serviciilor au crescut cu 8,4%, apoi turismul (hoteluri-restaurante) a avansat cu 15%, iar comunicaţiile – cu 4,9%. Transporturile – alt paradox – au crescut cu 13,1%, chiar dacă în 2016 nu au crescut cu niciun kilometru nici reţeaua de drumuri şi autostrăzi, nici cea de căi ferate. Alte veşti bune se arată în statisticile Băncii Naţionale privind investiţiile străine, care au crescut cu 18%, până la 4 miliarde de euro (un record după anul de „boom” 2008), şi în raportările Ministerului Finanţelor, potrivit cărora investiţiile publice – cheltuielile bugetare de capital – au crescut cu 5,4%.

    Singura veste proastă vine din sectorul construcţiilor, care n-a reuşit să se redreseze nici în 2016. Volumul lucrărilor a scăzut cu 4,8%, chiar dacă prognozele oficiale lansate anterior estimau o creştere de 4,2% în 2016.

    Pentru 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează un potenţial al PIB de doar 4,6% şi o creştere economică de 5,2%, ceea ce ar însemna că şi acest an va fi, ca şi 2016, anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului.

  • Vrei să-ţi cumperi Prima Maşină? Cu câţi bani te ajută statul?

    Prin acest program se încurajează achiziţia de autovehicule situate în palierele joase de preţ sau maşinile puţin poluante cu litraj mic şi consum redus de combustibil. De asemenea, se doreşte continuarea mecanismului care să conducă la diversificarea paletei de produse de credite auto la costuri mai mici decât cele practicate la momentul actual.

    IATĂ AICI CE AJUTOR PRIMEŞTI DE LA STAT ÎN PROGRAMUL PRIMA MAŞINĂ

  • Asociaţia Română a Băncilor: În 2017 creşte creditul ipotecar şi scade cel de consum

    “Creşterea creditului neguvernamental a fost relativ redusă în 2016. În 2017 suntem pregătiţi ca să credităm. Este o abundenţă de lichiditate în sistem. Nivelul de economisire internă este unul ridicat. Având în vedere creşterea macroeconomică vedem o cerere agregată mai mare din partea companiilor. La populaţie vedem o creştere a creditării ipotecare şi o scădere a creditului de consum”, a declarat, marţi, Sergiu Oprescu, Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Bancherii spun că motorul creditului ipotecar a fost programul Prima Casă, în vreme ce creditul ipotecar clasic nu a mai fost atât de solicitat.

    În ceea ce priveşte 2016, în toamna anului trecut, sistemul bancar românesc şi-a menţiunt stabilitatea financiară şi are perspective şi lichiditate suficientă să finanţeze populaţia şi companiile. Rata creditelor neperformante s-a redus în 2016 de 2,3 ori faţă de vârful din 2014. Astfel, rata acestor credite este de 9,9%, din care 8,11%, în cazul creditelor pentru populaţie şi 2,2%, în cazul creditelor pentru IMM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fost ministru al Energiei: România preferă să cumpere energie mai ieftină decât să o producă scump

    “Faptul că importăm la un moment dat mai multă energie decât exportăm nu înseamnă că avem o problemă în a nu ne putea asigura consumul energetic. Vorbim de cantităţi mici importate, sub 3%, 350 de MW raportaţi la 9000 MW, cât este consumul României. Până la 8 dimineaţa România exporta mai multă energie decât importa. De la ora 8 importurile au depăşit exporturile, dar vorbim despre cantităţi foarte mici. Adică consumăm mai multă energie decât producem, însă asta nu înseamnă că România este în criză mai ales că noi, în ultima perioadă, mai mult am exportat”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energie, în prezent consultant în cadrul Deloitte.
     
    Acesta spune că, în prezent, la această oră avem o cantitate de energie pe centralele eoliene aproape de zero, indisponibilitate pe producţie la centrală de capacitate mare de la Brazi, deţinută de Petrom, din cauza unor probleme tehnice.
     
    “De asemenea, avem rezerve scăzute de apă în lacurile de acumulare şi de astăzi a mai intrat în revizie programată o hidrocentrală. O altă cauză ar putea fi aceea că preţul la energie electrică cumpărată să fie mai mic şi să preferăm să cumpărăm mai ieftin decât să producem mai scump. Date despre preţuri le are ANRE. Nu este o dramă, fiindcă nu sunt cantităţi foarte mari. Consumul în această perioadă este cel normal pentru o perioadă de iarnă şi vorbim acum de un consum care este pe vârful de sarcină”, a adăugat Nicolescu.
     

  • Isărescu: Materiile prime se scumpesc, preţurile de consum scad; leul nu are cum să se aprecieze

    „Întreprinderile româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie pe fondul scăderii sau stagnării în unele cazuri ale preţurilor de consum, dar şi cu o acută lipsă de finanţare”, a spus Isărescu, după prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a continuat: „Din acest motiv, chiar dacă de obicei nu facem prognoze pe cursul valutar, trebuie să spun că nu există, chiar deloc nu există, loc pentru apreciere a cursului de schimb”.

    Banca Naţională a României anticipează, în Raportul asupra inflaţiei, că media scumpirilor va fi doar de 1,7% la sfârşitul acestui an, apoi va urca la 3,4% spre sfârşitul anului viitor, revizuind în jos prognoza pentru 2017 şi în sus pe cea pentru 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furtună pe piaţa de energie. Cine va câştiga şi cine va pierde din destabilizarea preţurilor

    De la 150-200 de lei/MWh în primele tranzacţii ale anului 2017 s-a ajuns la 650 de lei/MWh după 20 ianuarie din mai multe cauze suprapuse. Prima cauză a fost atingerea unui vârf istoric al consumului din zilele cu viscol extrem (5-15 ianuarie), cu anunţul că Transelectrica este abilitată inclusiv să limiteze cotele unor consumatori şi cu refuzul de a trimite electricitate la exportul cerut ca ajutor de vecinii bulgari. S-a creat astfel o conjunctură despre care operatorii tradiţionali care au reuşit să-şi păstreze calmul spun că a fost mai mult emoţională. A doua cauză este dată de cererea de intrare în insolvenţă a Transenergo COM (trader cu pondere semnificativă în piaţă), fapt care – deşi s-a găsit pe loc un înlocuitor pentru furnizarea de energie – a creat un gol, inflamând cererea pe de piaţa spot.

    Pe lîngă consumul ajuns la cote maxime şi inflamarea cererii de energie, au mai apărut şi anunţurile că s-ar putea ca stocurile necesare pentru producţia locală să nu fie suficiente, astfel că traderii n-au ezitat să apeleze la importuri. Asta într-o ţară care are surplusuri consistente, respectiv capacitatea de a produce 24.000 MWh faţă de un consum la care cota de 10.000 MWh a însemnat maximul istoric. Operatorii mai spun, însă, că importurile respective au fost, de fapt, rezultatul unor speculaţii, adică s-a câştigat mult din diferenţa de preţ între exporturile ieftine anterioare şi importurile scumpe de acum.

    Georgios Stassis, country manager la Enel Romania, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a energiei electrice, spune că situaţia actuală, caracterizată prin preţuri şi consum istorice, arată cât de importantă este încurajarea prin reglementările potrivite a proiectelor pe termen lung în detrimentul speculaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro