Tag: consiliu

  • Bogdan Olteanu, BNR: Dacă CA va decide să cumpere aur, BNR va trebui să aleagă cel mai mic preţ din piaţă

     “Consiliul de Administraţie al BNR, în momentul în care va stabili o regândire a politicii de achiziţii de aur, se va orienta către cea mai bună opţiune de cumpărare. Şi din punct de vedere moral, şi legal, dacă se va ajunge la noi achiziţii, BNR are datoria să cumpere aurul cel mai sigur şi cel mai ieftin. Există o legislaţie, există o piaţă, cu cotaţii internaţionale”, a afirmat Olteanu, solicitat să comenteze declaraţiile recente ale preşedintelui Traian Băsescu.

    BNR nu a mai cumpărat aur de la începutul anului 2001. Rezerva de aur a României este de 103,7 tone, valorând aproximativ 3,5 miliarde de euro la cotaţia actuală a aurului.

    Băsescu a afirmat luni că tot aurul care ar fi extras la Roşia Montană ar putea rămâne în România, cumpărat de BNR, care ar putea beneficia de drept de preempţiune. Şeful statului a adăugat că BNR şi-ar putea mări astfel rezerva de aur, emiţând în schimb monedă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazul copilului ucis de câini: Procurorul a dispus ridicarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei

     “Pot să vă spun că procurorul a dispus ridicarea imaginilor, pentru a putea fi vizualizate şi analizate din punct de vedere judiciar”, a spus Tiberiu Niţu, după ce a participat şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

    Întrebat dacă procurorul de caz nu putea să verifice sau să se intereseze, înainte de apariţia în presă, despre imaginile surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei, procurorul general a spus că el nu poate să anticipeze sau să dispună ce trebuie să facă un procuror într-o anchetă.

    “Ar fi chiar nelegal ca eu să impun procurorului să facă ceva sau să nu facă ceva într-o anchetă penală. Dumnealui îşi stabileşte ancheta, planul de cercetare, priorităţile, dumnealui hotărăşte cum acţioneză”, a adăugat Tiberiu Niţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radio Guerrilla SE ÎNCHIDE: CNA a retras toate licenţele postului de radio

     Membrii CNA nu au precizat oficial care este data exactă de la care Radio Guerrilla trebuie să înceteze emisia. Însă, în mod obişnuit, deciziile luate de CNA trebuie puse în aplicare din momentul în care radiodifuzorul – în cazul de faţă Realitatea Media SA – primeşte oficial documentul prin care este informat de hotărârea luată de Consiliu. Astfel, este de aşteptat ca decizia CNA privind retragerea licenţelor Radio Guerrilla să ajungă la Realitatea Media SA cel mai probabil vineri.

    Decizia de retragere a licenţelor Radio Guerrilla a fost aplicată la propunerea lui Valentin Jucan, membru al CNA, în baza articolului 56 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “(1) Licenţa audiovizuală analogică sau digitală poate fi cedată către un terţ numai cu acordul Consiliului, nu mai devreme de un an de la data intrării în difuzare, cu asumarea de către noul titular a tuturor obligaţiilor decurgând din licenţă şi cu prezentarea certificatelor fiscale din care să rezulte că la data solicitării acordului Consiliului pentru cedarea licenţei nici societatea titulară cedentă a licenţei şi nici societatea cesionară nu înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat”, şi a articolului 57, alineatul 1, literele c şi d din Lege – “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: “ca urmare a încălcării normelor privind regimul proprietăţii în audiovizual, prevăzute la art. 46, şi a nerespectării dispoziţiilor art. 56”.

    Decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Valentin Jucan, Florin Gabrea, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Viorel-Vasile Buda, Laura Georgescu şi Cristina Trepcea) şi trei voturi “împotrivă” (Lorand Turos, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia României – strategii, privatizare, liberalizare, în discuţie la Mediafax Talks about Energy

    Conferinţa “Mediafax Talks about Energy, ediţia a X-a”, va avea va începe la ora 09.30, în Bucureşti, la hotelul Athenee Palace Hilton, sala Regina Maria, lectori fiind: Gabriel DUMITRAŞCU – Şeful Direcţiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie; Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei; Răzvan NICOLESCU – Director Petrom; Niculae HAVRILEŢ – Preşedintele ANRE; Mihai ANIŢEI – Director General al Azomureş; Jens RASCHKE – Partener BearingPoint; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB şi CEO BCR Pensii; Carmen NEAGU – Membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica; Silvia VLĂSCEANU – Director General ACUE şi un reprezentant al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Director al FMI va discuta noul acord cu România pe 27 septembrie

     “Solicităm aşadar aprobarea unui nou Acord Stand-By (ASB) pentru 24 de luni, cu o valoare totală de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2 miliarde Euro, 170 procente din cotă), pe care intenţionăm să îl tratăm ca preventiv. Noul program ASB va susţine programul nostru economic cuprizător pentru perioada 2013-2015 de menţinere a politicilor macroeconomice sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar şi de continuare a reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe semnificative”, se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI şi aprobată săptămâna trecută de Guvern.

    În premieră pentru relaţia România – FMI, scrisoarea de intenţie este semnată atât de ministrul Finanţelor şi guvernatorul BNR, cât şi de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele CNA: Realitatea TV emite analogic terestru, în Bucureşti, fără licenţă, din 19 august

     Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a reanalizat, în şedinţa de marţi, solicitarea societăţii Realitatea Media SA de prelungire a licenţei audiovizuale analogice terestre din Bucureşti a televiziunii Realitatea TV.

    Consiliul a analizat şi în şedinţa din 22 august solicitarea Realitatea Media SA, hotărând atunci să amâne discuţia pentru o şedinţă viitoare. De asemenea, membrii CNA au solicitat reprezentanţilor Realitatea Media să prezinte dovada achitării a două amenzi pe care Consiliul le-a aplicat în 2012 televiziunii Realitatea TV. Totodată, Realitatea Media, care este în insolvenţă, figura cu datorii la stat şi trebuia să facă CNA dovada aprobării de reeşalonare a datoriilor sale.

    Potrivit reprezentanţilor CNA, pe licenţa analogică terestră a Realitatea TV este retransmis integral programul ridicat la satelit de Realitatea TV. De altfel, CNA a prelungit, pe 28 octombrie 2010, cu nouă ani, licenţa de satelit a Realitatea TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNA a retras licenţa Money.ro TV. Televiziunea lui Sorin Freciu se închide oficial

     Potrivit articolului 57, alineatul 1 din Legea audiovizualului, “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: b) titularul încetează să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 90 de zile, pentru motive de natură tehnică, şi mai mult de 96 de ore, pentru orice alte motive imputabile titularului”.

    Reprezentanţii CNA au făcut mai multe controale la sediul Money.ro TV din Bucureşti, constatând că televiziunea nu mai emite.

    Pe de altă parte, potrivit reprezentanţilor CNA, televiziunea şi-a întrerupt emisia mai mult de 96 de ore şi nu a notificat Consiliul pentru a preciza care sunt motivele pentru care şi-a încetat emisia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GFR nu a cerut încă Consiliului Concurenţei un punct de vedere pentru privatizarea CFR Marfă

     Întrebat dacă GFR a cerut Consiliului Concurenţei un punct de vedere legat de privatizara CFR Marfă, Chiriţoiu a spus: “Nu încă”.

    Chiriţoiu a precizat că instituţia pe care o conduce a luat legătura cu GFR în primăvară şi a fost “un anumit schimb de date”, dar firma “a spus că este foarte ocupată cu pregătirea ofertei pentru licitaţie”.

    “Dar ştiu că lucrează (GFR – n.r.) la notificare, deci la cererea pe care o vor depune la noi şi a rămas ca în momentul în care sunt într-o fază avansată cu ea ne-o vor arăta deja înainte să depună oficial şi vom avea o discuţie. E o procedură legală normală, la care apelează şi alte companii”, a spus Chiriţoiu.

    El a mai spus că Guvernul are un termen stabilit prin HG până la care vrea să încaseze banii din privatizarea CFR Marfă şi că “nu-l opreşte nimeni să încaseze aceşti bani înainte să existe o autorizaţie din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Autostrăzile construite în România, de TREI ORI MAI SCUMPE decât în ţările vecine

     “În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

    În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, analiza arată că în România preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Autostrăzile construite în România în zona de şes, de trei ori mai scumpe decât în Bulgaria

     “În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro