BusinessMagazin

Tag: cazuri

  • Companiile occidentale nu sunt străine de haosul din Orientul Mijlociu. Au subminat guvernanţa promovând corupţia

    Sute de companii internaţionale, nume mari precum Halliburton, Rolls-Royce şi Samsung, contau pe o obscură firmă din Monaco să le obţină afaceri cu guverne din ţări din Orientul Mijlociu, Africa şi fosta URSS. Firma, Unaoil, nu câştiga întotdeauna contracte datorită competenţei, ci, în multe cazuri, mituind cu milioane de dolari oficiali corupţi, informează Ziarul Financiar.

    Corupţia este o cauză a insta­bi­lităţii politice, iar instabili­ta­tea politică nu este nicăieri mai periculoasă ca în state pre­cum Siria, Libia şi Irak.

    Ce face Unaoil şi care au fost clienţii firmei arată o anchetă jur­na­listică efectuată de Huffing­ton Post şi de par­te­nerul său australian Fairfax Media. Printre sur­sele de informaţii sunt mii de emailuri şi documente in­terne ale Unaoil ajunse la jurnalişti prin diferite surse.

    Unele din companiile im­plicate au o lungă istorie de probleme cu legea din cauza scandalurilor de co­rup­ţie. Multe dintre com­pa­niile care au lucrat cu aceas­tă firmă au negat că au legătură cu fapte de corupţie.

    Documentele Unaoil nu arată clepto­craţi corupţi din lumea a treia strân­gând cu uşa companii occidentale neaju­to­rate, ci cum Unaoil, lucrând pentru puternice com­panii vestice, ia în râs agenţiile anti­corupţie şi co­ru­pe încet printr-o reţea se­cretă de inter­me­diari oficiali străini din ţările pro­ducătoare de petrol, începând cu mici ca­douri şi ex­cur­sii de cumpărături şi terminând cu mite grase.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul agriculturii Achim Irimescu: „În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet şi se pune iar în vânzare. România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate“

     Pe perioada iernii doar 30% din mâncare este produsă în România, ceea ce e foarte grav ♦ Diferenţa între corupţia de la noi şi corupţia din vest este că acolo corupţia este „umană“ ♦ Statul va cumpra terenuri pentru tinerii care vor să se întoarcă în ţară ♦ Subvenţiile se egalează cu cele din vest în 2016.

    Despre România s-a spus în nemumărate rânduri că este o ţară capabilă să hrănească 80 de milioane de locuitori. Totuşi, România este un importator net de produse alimentare. În 1990, în România erau 5,3 milioane de bovine şi 13 milioane de porci, faţă de 2,8 milioane de bovine şi 5 milioane de porci acum. Producţia mergea la export, e adevă­rat. Acum România nu mai suferă de foame, dar în ultima vreme, piaţa locală a fost invadată de produsele lactate din Polonia sau Ungaria sau de carne, în special de porc, din alte ţări ale UE. De pildă, din totalul produselor lactate importate de România, în valoare de 260 de milioane de euro, anual, o treime vine din vine Polonia şi Ungaria. România exportă lapte şi produse lactate de doar 90 de milioane de euro. De ce?

    În primul rând pentru că agricultura este încă slabă şi în al doilea rând pentru că produsele de import sunt ieftine; dar sunt ieftine pentru că unele sunt aproape de termenul de expirare, dacă nu expirate.

    Cunoaşte ministrul cazuri de importuri neadecvate?

    Achim Irimescu: „Când vameşii au oprit un camion la frontieră cu carne de porc din Polonia, şoferul a luat-o la fugă, nici măcar actele nu le avea la el, pentru că mulţi importatori nu sunt polonezi, ci români «descurcăreţi». În Marea Nordului este un vierme care stă în stomacul peştelui. Pentru pieţele din Europa acesta se eviscerează şi se scoate. În România, care e piaţă de mâna a zecea, nu se eviscerează, pentru că asta ar însemna mână de lucru. Aşadar pentru România se lasă aşa, se congelează în principiu, doar că, până ajunge să se congeleze, viermii pot să migreze în muşchi şi ăsta e un peşte contaminat. Până la aderare, irlandezii aduceau un astfel de peşte în România la un preţ foarte scăzut şi am reuşit să-i blochez atunci. Acum două luni discutam cu importator şi mi-a zis: «Dacă asta se cere, asta aduc; când mi-l găseşte cineva îl ducem şi facem făină de peşte. Nimeni nu-i controlează (pe importatori – n. red.). A fost carne de vită congelată de 40 de ani care a ajuns în România“.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Efectul Şarapova produce hohote de râs în România: federaţiile de şah şi bridge, avertizate de Agenţia Naţională Anti-Doping că meldonium e interzis. Cazuri incredibile de dopaj la noi în ţară, la şah şi bridge

    Luni după-amiază, Bucureşti, ora 13:00, cu aproape 9 ore înainte ca lumea sportului să fie zguduită de mărturisirea Mariei Şarapova, care a anunţat că a luat substanţa interzisă meldonium, scrie Prosport.

    În sediul Federaţiei Române de Şah se aflau câţiva funcţionari, în momentul în care pe o adresă de email a instituţiei a intrat un mail nou. Era o avertizare bizară. Sub antetul Guvernul României, Agenţia Naţionale Anti-Doping (ANAD), federaţia de şah era informată că, începând cu 1 ianuarie 2016, Meldonium – substanţa care avea să devină celebră peste doar câteva ore – a intrat pe lista neagră  a Agenţiei Mondiale Anti-Doping (WADA), la capitolul S4. Adică hormoni şi modulatori metabolici.

    Mesajul semnat de preşedintele ANAD, Graţiela Elena Vâjială, a produs hohote de râs în sediu. Sportivii care îşi deformează coloana vertebrală, stând ore întregi pe un scaun de pe care mută pe o tablă de lemn nişte piese de lemn cântărind fiecare în jur de 30 de grame, sunt avertizaţi că ar putea să fie prinşi dopaţi dacă folosesc o substanţă utilizată de sportivii din spaţiul ex-sovietic pentru mărirea rezistenţei la efort.

    Comicul situaţiei a fost complet. Cine ar lua Meldonium pentru a da mat unui rege de lemn? „A venit hârtia asta, dar e o situaţie caraghioasă. Cum se ne dopăm la şah? Ok, se mai trotilează câte unul la un concurs, dar chiar să luăm substanţe care ajută la efort nu am mai pomenit. Serios acum, singura noastră problemă este că la concursuri au apărut sportivi care folosesc tot felul de device-uri electronice. Calculatoarele în şah sunt din ce în ce mai bune şi unii vor să trişeze folosind inteligenţa artificială”, a declarat, pentru ProSport, antrenorul federal Constantin Ionescu

    Citiţi continuarea pe www.prosport.ro

  • România, ţara tuturor bacteriilor. Cum ajuns să avem bebeluşi internaţi în spitale din cauza unor infecţii

    Un copil de aproape un an a murit şi alţi nouă, cei mai mulţi din judeţul Argeş, sunt internaţi la Spitalul Marie Curie din Capitală, după ce au contactat o infecţie digestivă gravă, potrivit Mediafax. Managerul Spitalului Marie Curie, Dan Buzatu, a declarat miercuri că cei 9 copii internaţi, cu vârste între şapte luni şi doi ani, suferă de sindrom hemofilic uremic, ceea ce înseamnă că afecţiunea duce la blocarea rinichilor, motiv pentru care copiii au fost supuşi dializei. Unul dintre copii, de 11 luni, a murit pe 4 februarie în urma complicaţiilor. El a fost adus de la Spitalul de Pediatrie din Piteşti în 3 februarie cu o stare generală gravă.

    Medicii au stabilit că bebeluşii au contactat bacteria Escherichia Coli după ce au mâncat fructe şi legume nespălate sau au primit lapte insuficient preparat. Cele mai multe cazuri sunt din Argeş. O astfel de afecţiune debutează cu diaree, pacientul intră în insuficienţă renală şi trebuie dializat până când iese din criză, potrivit romaniatv.net.

    Joi, Ministerul Sănătăţii a anunţat  că în cazul a cinci din cei 15 copii transportaţi din Argeş analizele au confirmat infecţia cu rotavirus. Totodată, ministerul a decis sancţionarea managerului şi a asistentei şefe a clinicii din Piteşti pentru nerespectarea condiţiilor de spitalizare. Direcţia de Sănătate Publică Argeş a anunţat că, începând de miercuri, de a ora 18.30 şi până joi la ora 8.00, au fost preluate, în urma apelului la 112, 13 cazuri de sindrom hemolotic uremic.

    “E un tip de bacterie extrem de agresiv pentru ca atacă peretele vascular al organelor importante începând cu rinichii. E un tip de septicemie foarte gravă”, a declarat, joi, dr. Mihaela Bălgrădean, directorul Clinicii de Pediatrie de la Spitalul “Marie Curie”.

    Totodată, conducerea spitalului a anunţat că bebeluşii nu s–au îmbolnăvit în spitale. “E exclus ca bacteria să fie luată din spital, pentru că unii dintre cei aduşi la Bucureşti nici nu au fost internaţi la Piteşti”, a mai declarat dr. Mihaela Bălgrădean. “Să ştiţi că 20 de zile de dializă continuă înseamnă o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boală cronică de rinichi şi la o dializă cronică”, a explicat Mihaela Bălgrădean, şeful Secţiei de Nefrologie de la Spitalul “Marie Curie”, pentru ProTV.

    În alt judeţ, aproape 27.000 de oameni trebuie să îşi cumpere apa de băut încă patru luni de acum înainte, după ce autorităţile au descoperit că primeau apă potabilă dintr-un lac de acumulare din Dâmboviţa care a fost infectat cu o bacterie periculoasă. Localnicii nu pot folosi apa de la robinet pentru băut şi gătit şi stau la rând la cisternele trimise de compania de apă din judeţ. Consiliul Judeţean şi Prefectura spun că singura soluţie este construirea unei noi aducţiuni de apă, lucrare care ar dura peste patru luni şi ar costa peste 3 milioane de lei, scriu cei de la Digi24.

    Ultimele teste făcute pe problele de apă prelevate de DSP Dâmboviţa ar arăta că bacteria identificată în apa de la Pucioasa a fost distrusă în urma tratamentului, dar apa nu poate fi consumată din cauza concentraţiei mari de clor pe care o conţine. Daca tratamentul cu clor s-ar opri, bacteria ar reapărea din nou.

    Un alt scandal care a ţinut prima pagină a ziarelor a fost cel legat de victimele din Colectiv; mai mulţi doctori, atât din România cât şi din străinătate, au afirmat că mulţi dintre pacienţi ar fi avut şanse mai mari să scape dacă nu ar fi fost infectaţi cu bacterii din spitalele în care erau trataţi.

    Klebsiella pneumoniae şi acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos şi sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecţiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienţi răniţi în Colectiv ce au fost transferaţi la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit celor de la România Liberă. „Unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienţii (din Colectiv n.noastră) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”, a spus Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles.

    Irina Codiţă, şefa Departamentului de Microbiologie şi Sănătate Publică din cadrul Institutului Cantacuzino, a declarat pentru PressOne că bacteriile din spitale sunt mai rezistente la antibiotice, datorită faptului că pacienţii sunt trataţi intensivi cu medicamente deosebit de puternice. Astfel, modificările prin care devin rezistente pot surveni prin mutaţiile unor gene sau prin transfer de gene între bacteriile care circulă în anumite “nişe ecologice”.

    “Sunt două cauze mari care conduc la persistenţa bacteriilor rezistente în spital. Prima cauză este administrarea antibioticelor. Antibioticele trebuie utilizate raţional. Există nişte reguli de administrare şi din punct de vedere al tipului de antibiotic, şi al duratei, şi al dozelor.

    România, din păcate, se află printre ţările cu consum de antibiotice dintre cele mai mari. Oricum, în toată Europa, consumul de antibiotice este mult mai mare în fermele de animale decât la oameni. De aceea, la nivel european au fost introduse reguli care interzic utilizarea antibioticelor critice, adică cele utile şi în terapia infecţiilor umane.

    A doua cauză majoră este lipsa de eficienţă cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilităţile de schimb genetic între bacterii. Asta ţine de condiţiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecţiilor”, a declarat Codiţă pentru PressOne în luna decembrie.

    Un studiu-pilot făcut în secţia de terapie intensivă din Spitalul Judeţean Buzău arată care sunt cele mai frecvente şi grave infecţii ce pot fi luate din unităţi medicale. Puţinele date despre infecţiile spitaliceşti furnizate de unităţile medicale de la noi arată ca infecţiile cu E-coli, o bacterie intestinală, Klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacientii operaţi, şi stafilococul auriu, ce poate ajunge oriunde în corp provocand septicemie, sunt printre cele mai frecvente, potrivit site-ului Costintanasescu.ro.

  • Un bărbat de 38 de ani din Bucureşti a murit din cauza gripei porcine. Este primul caz înregistrat la noi

    Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisible (CNSCBT) a anunţat astăzi că s-a înregistrat primul deces datorat gripei porcine.
     
    Bărbatul avea 38 de ani şi locuia în Bucureşti. El nu a fost vaccinat antigripal, iar celelalte afecţiuni pe care le avea au dus la complicaţii şi, în final, la deces.
     
    În raportul publicat de Institutul Naţional de Sănătate Publică, 72 de pacienţi cu gripă au fost confirmaţi doar în ultima săptămână. De asemenea, alte 23 de cazuri sunt cu gripă sezonieră.
     
    Până în acest moment au fost vaccinate 563.000 de persoane, însă Ministerul Sănătăţii a precizat că mai pot fi vaccinate alte cazuri.

  • Poate vă vor bate la uşă şi nu veţi şti cine sunt: cum arată uniformele personalului de executare silită al fiscului

    În cadrul ANAF a apărut în acest an o nouă direcţie, cea de executări silite în cazuri speciale. Peronalul va purta o uniformă, precum şi însemne distinctive specifice – embleme pentru coifură şi pentru echipament.

    Personalul va avea şi însemne de grad, cu trese şi stele care indică gradul profesional şi funcţia. Actul normativ este regulamentul privind normele generale şi speciale de dotare a personalului din structurile de executări silite cazuri speciale, apărut în Monitorul Oficial 74 din 2 februarie. 

  • Cât o să fie alocaţia de stat pentru copii 2016

    Alocaţia de stat este acordată tuturor copiilor de până la 18 ani şi, în anumite cazuri, chiar şi după această vârstă. Anul trecut s-a decis majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel că aceştia beneficiază în 2016 de un cuantum lunar mărit, scrie avocanet.ro

    Alocaţia de stat pentru copii reprezintă o formă de ocrotire a tuturor copiilor, fără discriminare, conform Legii nr. 62/1993, actul normativ ce reglementează acest ajutor. În 2015, parlamentarii au majorat, începând cu luna iunie, alocaţia pentru copiii de 2-18 ani, liceenii de peste 18 ani şi copiii cu handicap de 3-18 ani.

    Alocaţia de stat este acordată tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit această vârstă şi urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional (până la terminarea studiilor).

    Cuantumul alocaţiei este stabilit în raport cu indicatorul social de referinţă (ISR, care în prezent este de 500 de lei), după cum urmează:

    0,4 ISR (200 de lei) pentru copiii cu vârsta de până la doi ani (sau de până la trei ani, în cazul copiilor cu handicap). Aceasta se cumulează cu indemnizaţia lunară, stimulentul lunar sau stimulentul de inserţie prevăzute de legislaţia în vigoare;
    0,168 ISR (84 de lei, cuantum dublat faţă de mai 2015) pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi şi 18 ani şi pentru liceenii de peste 18 ani;
    0,4 ISR (200 de lei, în creştere cu 116 lei faţă de mai 2015) pentru copiii cu handicap cu vârsta cuprinsă între trei şi 18 ani.

    Citiţi mai multe pe www.avocanet.ro

  • Fiica unuia dintre ultimii dictatori ai lumii şi viaţa sa incredibilă. A cântat cu Iglesias, vinde bijuterii şi fură milioane de dolari

    A deţinut mai multe funcţii oficiale, a fost ambasador în Spania şi reprezentant al Uzbekistanului la Naţiunile Unite, şi-a lansat propria linie de bijuterii, a organizat evenimente de caritate şi s-a lansat în muzică sub pseudonimul Googoosha şi a cântat alături de Julio Iglesias, însă nu pentru asta a intrat în vizorul presei internaţionale, ci datorită implicării sale în mai multe cazuri de corupţie, unde sunt vehiculate sume de milioane de dolari.

    Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga ţară, era văzută ca „o persoană lacomă, avidă de putere, care se foloseşte de puterea tatălui său pentru a distruge pe oricine îi stă în cale”, potrivit Bloomberg. În prezent, Karimova nu mai părăseşte ţara natală şi este supravegheată de serviciul de protecţie al preşedintelui, însă rămâne protagonista unei poveşti despre corupţie şi lăcomie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente. Uzbekistanul are o populaţie de aproximativ 30 de milioane de persoane şi este clasată în topul celor mai corupte ţări din lume de către Freedom House şi Transparency International.

    Telecomul din Uzbekistan, prilej de corupţie. Mai multe companii multinaţionale sunt acuzate că i-ar fi dat mită Gulnarei Karimova pentru a le facilita accesul pe piaţa de telecom din Uzbekistan. Povestea se întinde pe un deceniu, de la marginile imperiului ţarist până pe străzile din Oslo, via Gibraltar şi Geneva. Sunt implicaţi şase dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Europa, cinci ruşi şi un norvegian, iar ultimul capitol al acestei poveşti a fost deschis pe 4 noiembrie când Jo Lunder, care fusese angajat de omul de afaceri John Fredriksen să-i administreze afacerile, a fost arestat de către poliţia scandinavă. Autorităţile nu cercetau grupul Fredriksen, ci pe fostul angajator al lui Lunder, VimpelCom Ltd, compania de telecomunicaţii deţinută de mai mulţi miliardari ruşi, printre care şi Mikhail Fridman, fondatorul Alfa Group, care deţine Alfa Bank şi compania Telenor ASA, deţinută de statul norvegian.

     Departamentul de justiţie american investighează VimpelCom, fondată la Moscova, cu sediul în Amsterdam, pentru o presupusă dare de mită Gulnarei Karimova, care în schimb trebuia să îi ajute să facă afaceri în Uzbekistan. De asemenea, sunt cercetate MobileTeleSystems PJSC (MTS) şi TeliaSonera AB, cu sediul în Stockholm, din aceleaşi motive. Reprezentanţii celor trei companii au declarat că vor să coopereze cu autorităţile şi au refuzat să comenteze acuzaţiile care li se aduc.

     Justiţia americană acuză companiile că ar fi făcut plăţi de peste 500 de milioane de dolari către diferite companii offshore, care au fost înfiinţate pentru beneficiul „unei rude a preşedintelui”. Numele lui Karimova nu este menţionat în dosar, dar se crede că este vorba despre ea, potrivit unor surse implicate în investigaţie. Ea a negat acuzaţiile în repetate rânduri. Lunder, fost executiv al VimpelCom, a fost reţinut timp de şase zile în timp ce autorităţile i-au percheziţionat casa şi au intervievat martorii. După ce a fost eliberat, el a declarat că nu a fost niciodată în Uzbekistan şi că nici nu o cunoaşte pe Karimova. Lunder rămâne în zona de interes a autorităţilor norvegiene, fiind suspectat de corupţie. „Mi-am construit întreaga carieră profesională pe încredere. Am încercat să cooperez cu autorităţile americane şi olandeze”, a declarat el. Între timp, Fredriksen l-a suspendat din funcţie. De asemenea, au fost suspendaţi din funcţie Svein Aaser, preşedintele Telenor, acţionar majoritar al VimpelCom, şi CFO-ul Telenor.

    Departamentul de justiţie american a cerut unei instanţe din New York să blocheze 300 de milioane de dolari, deţinuţi în conturi din Belgia, Irlanda şi Luxemburg. Procurorii susţin că banii sunt legaţi de tranzacţii suspecte între MTS, VimpelCom şi un număr de companii offshore.

     VimpelCom se află în discuţii cu autorităţiile din Statele Unite privind plata unei sume de 775 de milioane de dolari pentru a soluţiona cazul, potrivit unor surse apropiate acestuia. Dacă ar fi adevărat, atunci această plată ar deveni a doua amendă ca mărime din istoria Statelor Unite aplicată în temeiul legii privind actele de corupţie. Autorităţile americane au refuzat să comenteze.

    Plângerea înaintată de Statele Unite detaliază numeroase scheme prin care VimpelCom şi MTS i-au dat mită lui Karimova. De exemplu, în 2011 VimpelCom ar fi virat suma de 30 de milioane de dolari companiei Takilant, controlată de fiica preşedintelui uzbek, pentru consultanţă. Era vorba de nişte rapoarte cu informaţii copiate de pe Wikipedia şi de rapoarte de cercetare care aparţineau chiar VimpelCom. Takilant a fost cercetată de organele de drept din Suedia şi Elveţia sub suspiciunea de luare de mită şi spălare de bani.

    În Elveţia, Karimova este bănuită de fraudă şi spălare de bani. În august autorităţile elveţiene au confiscat bunuri care ar fi legate de Gulnara Karimova în valoare de 1,1 miliarde de dolari. În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din ţara sa, printr-o societate care a „sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks. Presa internaţională a scris atunci că aceste documente „aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.

  • Poveştile tragice ale copiilor crescuţi de animale sălbatice. Majoritatea nu a reuşit să se reintegreze în societate – GALERIE FOTO

    Fotografa Julia Fullerton-Batten prezintă în imagini viaţa mai multor copii care au fost nevoiţi să trăiască printre animale. Din cauza lipsei contactului uman, copiii s-au sălbăticit, au învăţat să imite animalele şi de cele mai multe ori nu a mai fost posibilă intergrarea lor în societate, se arată într-un articol BBC. Fotografiile spun poveştile oamenilor izolaţi de societate, crescuţi în sălbăticie de la o vârstă fragedă.

    Julia Fullerton-Batten a recreat poveştile acestor tragedii prin intermediul acestor imagini frumoase şi tulburătoare, în acelaşi timp. Acestea nu sunt poveşti precum cea din “Cartea Junglei”, ci, de cele mai multe ori, sunt cazuri de abuz, neglijare, sărăcie şi violeţă domestică. “Nu vreau să exploatez aceste cazuri, ci vreau să sensibilizez lumea la ceea ce se întâmplă”, a spus ea

    Oxana Malaya, Ucraina, 1991

    Potrivit lui Fullerton-Batten, Oxana a trăit alături de câini timp de şase ani. A fost găsită când avea opt ani. Într-o noapte, Oxana a fost uitată afară de părinţii ei alcoolici. Căutând un loc călduros, fetiţa s-a dus în cuşca câinilor. Ea a adoptat comportamentul animalelor şi când a fost găsită, Oxana fugea în patru labe, respira cu limba scoasă şi lătra. Ea ştie să zică doar “da” şi “nu”. În prezent trăieşte într-o clinică din Odessa.

    Shamdeo, India, 1972

    Un băieţel de patru ani a fost găsit într-o pădure din India în 1972. Se juca cu puii de lupi. Pielea lui era închisă la culoare, avea dinţi foarte ascuţiţi, unghiile încovoiate şi avea bătături pe mâini şi pe genunchi. Nu a vorbit niciodată, dar a învăţat limbajul semnelor. A murit în 1985.

    Marina Chapman, Columbia, 1959

    Marina a fost răpită în 1954 la vârsta de cinci ani dintr-un sat din America de Sud şi a fost abandonată  în junglă de către răpitori. A trăit alături  de maimuţe timp de cinci ani înainte de a fi descoperită de vânători. A mâncat banane, rădăcini şi resturile de mâncare ale maimuţelor. Fetiţa a imitat comportamentul lor, iar acestea au acceptat-o lângă ele. Marina Chapman a fost integrată în societate, este căsătorită, trăieşte în Yorkshire şi are două fiice.

    John Ssebunya, Uganda, 1991

    John a fugit de acasă în 1988 la vârsta de 3 ani după ce a fost martor la uciderea mamei sale de câtre tatăl lui. A fugit în junglă şi a trăit alături de maimuţe şi s-a adaptat mediului înconjurător. În 1991 a fost prins şi plasat într-un orfelinat.

    Sujit Kumar, Fiji, 1978


    Sujit avea opt ani când a fost găsit în mijlocul drumului cotcodăcind şi dând din mâini precum o pasăre. Se comporta precum o găină. Părinţii lui îl încuiaseră în coteţul găinilor. Mama lui s-a sinucis, iar tatăl lui a fost ucis, apoi bunicul a devenit tutorele lui, dar nici atunci băieţelul nu a fost eliberat.

    Ivan Mishukov, Russia, 1998
     
    Ivan a fugit de acasă la vârsta de patru ani şi a trăit pe străzi alături de o haită de câini timp de doi ani înainte de a fi prins şi plasat într-o casă de copii. “Ivan a făcut o alegere, a ales să nu mai stea acasă, să trăiască pe stradă. A cerşit mâncare şi a împărţit-o cu haita de câini”, a spus Michael Newton, autorul care a spus povestea lui Ivan în cartea sa “Savage Girls and Wild Boys: A History of Feral Children”. 

    Fotografii realizate de Julia Fullerton-Batten.

     

  • American Ultra: o combinaţie ciudată de violenţă, suprarealism şi, pe alocuri, ceva umor

    Deşi prezentat drept comedie, American Ultra este o combinaţie ciudată de violenţă, suprarealism şi, pe alocuri, ceva umor. Nu vă lăsaţi păcăliţi de trailer: toate momentele cât de cât amuzante sunt înghesuite în cele două minute de prezentare a filmului.

    Singura parte bună este interpretarea semnată de Kristen Stewart, care s-a simţit mult mai bine în rolul său decât Jesse Eisenberg. Eisenberg a mai jucat în filme fără prea multă logică, precum Zombieland sau Adventureland, dar în respectivele cazuri a reuşit măcar să fie amuzant; nu este cazul aici.

    Filmul spune povestea lui Mike Howell (Eisenberg), un vânzător de la un supermarket, care suferă de atacuri de panică; ca să scape de ele, Howell umblă aproape tot timpul drogat. Brusc, el se trezeşte vânat de diverşi indivizi şi îşi dă seama că este de fapt un agent secret. Pentru cei care ţin neapărat să vadă filmul, nu o să dezvălui şi alte elemente din scenariu lipsite de logică.

    Scenele de acţiune sunt pline de imagini violente inspirate parcă de filmele lui Tarantino, dar lipsite de inteligenţa regizorală a acestuia.

    American Ultra îi are în distribuţie pe Jesse Eisenberg (The Social Network, Now You See Me, The End Of The Tour), Kristen Stewart (seria Twilight, Clouds of Sils Maria, Still Alice), Connie Britton (Me and Earl and the Dying Girl, This Is Where I Leave You) şi Topher Grace (Interstellar, Too Big To Fail, Valentine’s Day). Regia este semnată de Nima Nourizadeh (este al doilea lungmetraj al său, după Project X), iar scenariul de Max Landis, cunoscut pentru Mr. Right, Me Him Her şi Chronicle.

    Performanţele financiare ale filmului sunt şi ele grăitoare pentru calitatea acestuia: încasări de 15 milioane de dolari faţă de un buget de 28 de milioane.

    În concluzie: American Ultra este pur şi simplu un film ce nu merită vizionat.

    Nota: 4/10