“Anul ăsta şi anul viitor, dacă vor exista schimbări de acţionariat în băncile din România vor fi mai mult ca urmare a unor decizii din afara ţării, ale acţionarilor unor bănci din străinătate. Dar nu mă aştept ca bănci străine să părăsească sistemul bancar. Poate o bancă mai mică, deschisă în ultimii 7-8 ani, şi care n-a reuşit să facă cotă de piaţă ar putea zice că mă retrag în alte pieţe unde am reuşit….”, a spus Gheţea la ZF Bankers Summit12. Preşedintele CEC, care este şi preşedintele CA al Asociaţiei Române a Băncilor, este sigur că băncile poziţionate bine, care au o istorie şi au realizat profituri, cunosc oportunităţile pieţei şi nu vor părăsi sub nicio formă România.
Tag: capital
-
Bursele europene au deschis luni în scădere, la minimul ultimelor cinci luni
Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a coborât cu 0,5% în debutul şedinţei de tranzacţionare şi a atins cel mai redus nivel din decembrie 2011. Săptămâna trecută, indicele pieţelor europene a pierdut peste 5% din valoare. Incertitudinile din pieţe sunt centrate pe capacitatea Greciei de a rămâne în zona euro şi de situaţia din sistemul bancar spaniol, care continuă să se lupte cu pierderile masive declanşate în 2008 de spargerea balonului speculativ de pe piaţa imobiliară.
-
România a atras 750 mil. dolari din plasarea de obligaţiuni pe piaţa SUA
Subscrierile au totalizat 3,2 miliarde de dolari. Titlurile au fost vândute cu un cupon de 6,75% şi, luând în calcul prima, randamentul este de 6,45%. Emisiunea este scadentă la 7 februarie 2022. “Încrederea investitorilor în măsurile economice adoptate de România şi în angajamentele de continuare a politicilor sustenabile se vede din scăderea randamentului faţă de emisiunea trecută, din valoarea mare a ofertelor primite, peste nivelul altor ţări din regiune, precum şi din faptul că ne împrumutăm pe termen lung. Am redeschis emisiunea pentru că exista încă cerere pe piaţă pentru bondurile româneşti, investitorii doreau expunere pe România, astfel că am decis să profităm de oportunitatea de a ne finanţa la un cost în scădere”, a declarat într-un comunicat ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.
-
Capital străin vs. capital românesc
“În vara asta eram la Paris şi, într-o piaţă de pe lângă Operă, am auzit tangouri celebre şi oameni de toate vârstele dansau. Şi am zis, iată, oamenii sunt în criză, criza e prezentă la Paris, peste tot în magazine, în restaurante, dar oamenii încep să caute o nouă normalitate. Va trebui să ne trezim şi noi şi va trebui să căutăm o altă normalitate.” Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, vorbea la finele anului trecut despre noul stil de viaţă a parizienilor, odată cu referirile băncii centrale la banii străini care “aşteaptă terminarea ciclului economic actual pentru a veni din nou către România”. În cifre, intrările anuale de capital însumau în medie circa 16 miliarde de euro între 2004-2008, dar odată cu începutul crizei acest flux de bani s-a oprit, şi, după cum spune Vasilescu, România trebuie să accepte că nu mai poate avea bunăstare din economisirea altor ţări.
Investiţiile străine au ajuns în 2011 la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani, iar pragul de circa 1,5 miliarde de euro este similar celui din perioada 2000-2002. Evoluţia este catalogată de bancheri drept îngrijorătoare, nivelul reuşind să acopere doar o treime din deficitul de cont curent, situându-se cu aproape jumătate sub pragul anului 2010, când investiţiile au totalizat 2,22 miliarde de euro, şi fiind numai o mică parte din vârful de 9,5 miliarde de euro înregistrat în 2008. “Evoluţia slabă a investiţiilor străine este urmarea deteriorării percepţiei investitorilor faţă de România, tergiversării eficientizării şi restructurării sectorului public şi infrastructurii deficitare”, declara recent Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, citată de Ziarul Financiar. La toate acestea se adaugă contracţia consumului intern care a diminuat atractivitatea ţării ca piaţă de desfacere.
Problema se manifestă la nivelul întregii regiuni a Europei Centrale şi de Est, unde valoarea investiţiilor străine este în picaj, ca urmare a reducerii apetitului pentru investiţii. Soluţia atragerii fondurilor europene, cea mai bună pentru a avea intrări de capitaluri care să nu amplifice datoria externă şi pentru a genera creştere economică, este catalogată de oficialii europeni drept “dramatică”. Pe lângă riscul de a pierde din banii alocaţi pentru perioada următoare, economia românească întârzie să recupereze decalajul faţă de celelalte state din UE, după cum spune Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politică Regională din cadrul Comisiei Europene. Potrivit CE, rata de absorbţie a fondurilor de către România este de doar 3,5%: “Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va exista motorul pentru revenire economică, România nu are mecanisme de creştere economică. Astfel, România îşi va pierde din atractivitate pentru că va fi din ce în ce mai greu să recupereze decalajul faţă de alte state europene”. Printre motivele pentru care gradul de absorbţie al fondurilor UE este atât de redus, reprezentantul CE a menţionat procedurile licitaţiilor tehnice, capacitatea redusă a beneficiarilor, dar şi problemele de la nivelul autorităţilor de management. În cazul beneficiarilor, avansurile sunt mari, deci ei nu se grăbesc să obţină banii, iar la nivelul autorităţilor de management experţii constată probleme de personal şi de competenţă. “Toate aceste dificultăţi împiedică firmele serioase să facă afaceri în România. Primim în fiecare zi la Bruxelles plângeri de la companii despre lipsa de transparenţă din România la licitaţiile publice”, spune Nadler.
-
Băsescu: Băncile austriece nu-şi vor reduce anul acesta expunerea în România
“Aceasta îmi aduce şi mie linişte, după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei, care ne-a creat temeri”, a spus Băsescu.
În noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.
Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, joi şi vineri, cu preşedinţii celor mai mari bănci austriece prezente în România, Erste şi Raiffeisen.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a spus că impactul noilor reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate va fi nesemnificativ pentru România. La întâlnire a mai fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general. Van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, a arătat că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc. Preşedintele Băsescu a reafirmat hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public.
Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste Bank, a apreciat, la întâlnirea cu Traian Băsescu, că România “are toate şansele să devină un câştigător după terminarea crizei economice, având create premisele în acest sens prin măsurile de austeritate luate şi care au început deja să dea rezultate”. În acest context, şeful statului a accentuat faptul că sunt motive pentru a crede că principalii indicatori macroeconomici ai României în anul 2011 vor fi favorabili. Treichl a reiterat angajamentul grupului Erste Bank de a-şi continua şi dezvolta operaţiunile de pe piaţa din România.
-
Volksbank România îşi majorează fondurile proprii cu 220 mil. euro
Măsurile includ majorarea capitalului social cu 84 de milioane de euro, prin emiterea a 3.628.548.000 de acţiuni noi, prelungirea unor împrumuturi subordonate ce va determina creşterea fondurilor proprii ale băncii cu 91 milioane de euro şi acordarea unui nou credit subordonat în valoare de 45 de milioane de euro. Impactul cumulat al celor trei măsuri asupra fondurilor proprii ale Volksbank România este de 220 de milioane de euro.
“Deciziile aprobate în ultima adunare a acţionarilor demonstrează disponibilitatea acţionarilor de a sprijini consolidarea activităţilor din România”, a declarat Johann Lurf, preşedintele băncii.
Volksbank România este a şaptea bancă din sistem după valoarea activelor, cu active de 4,7 miliarde de euro şi o reţea de 135 de unităţi. Începând din 2010, strategia băncii s-a modificat, iar Volksbank România este în curs de repoziţionare ca bancă universală, care acordă egală atenţie activităţilor de economisire, cât şi celor de creditare şi se adresează atât clienţilor companiei, cât şi clienţilor persoane fizice.
Începând din octombrie 2011, controlul asupra Volksbank România a fost transferat de Österreichische Volksbanken, acţionarul majoritar, către vehiculul VBI Beteiligungs GmbH, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank din Rusia.
-
Oficiali japonezi: Europa trebuie să majoreze capacitatea fondului de salvare pentru combaterea crizei
Autorităţile din Japonia şi-au exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a ajuta Europa să rezolve criza datoriilor, dar au subliniat că vor să vadă un plan convingător de acţiune înainte de a face angajamente ferme. “Japonia, ca şi alte ţări din afara zonei euro, este pregătită să facă ceva, dar dacă ţările europene nu iau măsuri decisive este greu să punem în practică aceşti paşi” , a spus un oficial guvernamental japonez.
-
Volksbank România va continua să opereze pe piaţa locală. Acţionarii vor face o majorare de capital de peste 200 de milioane euro
“Volksbank Romania va continua să opereze în România, posibilitatea întreruperii activităţii fiind exclusă! De asemenea, deocamdată nu există discuţii pe tema vânzării băncii în perioada imediat urmatoare”, a spus Lurf pentru MEDIAFAX. Grupul austriac Volksbank a anunţat că Volksbank România va fi transferată într-o nouă divizie, formată din afacerile non-core, alături de Volksbank Leasing International şi Volksbank Malta, active pe care va încerca să le vândă în funcţie de condiţiile din pieţe.
-
Băsescu: 2012, an de risc maxim pentru România dacă se diminuează fluxurile de capital din bănci
“2012 este un an de risc maxim pentru România dintr-un motiv fundamental: de diminuare peste limite funcţionale a fluxurilor de capital din bănci. Dacă nu se va întâmpla asta, România trece bine peste 2012, chiar dacă se prefigurează un an agricol mult mai slab din cauza secetei. Avem acest risc major. Sper ca băncile – şi nu băncile din România – băncile mamă să fie extrem de responsabile”, a spus Băsescu. Şeful statului a spus că România va trece cu bine de anul 2012 dacă se va ajunge la un “modus vivendi” cu băncile din zona Euro, astfel încât să nu se opereze retrageri de capital de pe piaţa românească.
-
Ce urmează în fuziunea Eurobank-Alpha: majorare de capital în primăvara lui 2012
El a precizat, conform presei elene, că Alpha Bank îşi va majora capitalul în primăvara lui 2012, cu “o sumă ce va fi determinată la momentul respectiv” şi la care va participa fondul de investiţii Paramount Services Holding din Qatar, controlat de familia emirului Hamad bin Khalifa al Thani, cel ce deţine în prezent 4% din acţiunile Alpha Bank. Fondul ar urma să devină cel mai mare acţionar al noului grup Alpha-Eurobank, cu 17% din capital.
La începutul lui noiembrie, Alpha Bank, Eurobank şi Piraeus au emis obligaţiuni garantate de guvernul grec în valoare totală de circa 6,4 miliarde de euro, conform informaţiilor vehiculate de presa internaţională. Titlurile vor fi folosite drept colateral pentru asigurarea de finanţare, iar emiterea lor face parte din pachetul de garanţii în valoare de 30 de miliarde de euro acordat de UE pentru întărirea sectorului bancar european. Statul grec trebuie să joace rolul de garantor al emisiunilor de obligaţiuni ale băncilor, conform acordului european.
Ioannis Costopoulos a mai spus că problema băncilor greceşti nu ţine de credite acordate greşit, ci de obligaţiunile şi creditarea pentru sectorul public elen. Fuziunea între cele două bănci va însemna “un nou început” şi “va face diferenţa pentru Grecia”, a susţinut Costopoulos, adăugând că speră ca situaţia în sistemul bancar să se schimbe odată cu venirea la putere a noului guvern condus de Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene.
În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost va crea a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.