BusinessMagazin

Tag: campanie

  • Pasaportul AdePlast pentru supravietuire

    Marcel Barbut, proprietarul producatorului de materiale de
    constructii AdePlast din Oradea, este linistit. “Am scapat din 2009
    intr-o situatie buna si in 2010 mi-am asigurat un an din care voi
    iesi invingator.” Iesirea in pozitie de invingator la finalul
    anului viitor ramane un fapt care urmeaza a fi decis pe o piata a
    mortarelor uscate (adezivi, gleturi si sape) aflata in scadere cu
    circa o treime in acest an si cu perspective nu foarte bune pentru
    2010, o piata in care AdePlast concureaza cu filialele locale ale
    gigantilor Henkel si Baumit, dar si cu cateva zeci de producatori
    de dimensiuni medii si mici.

    Asigurarea unei situatii mai linistite in 2010, de care vorbeste
    Barbut, se refera la o serie de acte pe care antreprenorul le-a
    semnat la mijlocul saptamanii trecute. Omul de afaceri spune ca
    evenimentul de saptamana trecuta isi are originile in luna
    decembrie din 2007, moment cu care isi incepe povestirea. “Atunci
    am obtinut de la Raiffeisen Bank un credit pentru investitii de 20
    de milioane de euro si inca o linie de credit pentru activitati
    zilnice de cinci milioane de euro.” O aprobare care i-a provocat
    bucurie la acel moment desi aceasta nu avea sa tina decat un
    an.

    Investitiile au venit ca urmare a boom-ului imobiliar si a
    cresterii aferente a sectorului de constructii, AdePlast detinand
    la acel moment doar o fabrica de mortare uscate la Oradea –
    capacitate de productie de 250.000 de tone anual. Compania a
    utilizat aproximativ 15,2 mil. euro din creditul de investitii
    pentru constructia unei noi fabrici la Ploiesti si a unei fabrici
    de vopsele si tencuieli decorative la Oradea. A urmat apoi
    declansarea crizei la finalul lui 2008, “iar bancile au luat-o
    razna, inclusiv in cazul nostru, dublandu-ne dobanda, desi nu au
    existat negocieri si era necesar un act aditional”, sustine Marcel
    Barbut.

    Antreprenorul autohton a fost de altfel unul dintre oamenii de
    afaceri locali care au adus reprosuri bancilor care, in opinia lui,
    ar fi franat dezvoltarea economica prin dublarea dobanzilor si in
    unele cazuri ar fi oprit cu totul robinetul finantarilor. La randul
    lor, reprezentantii bancilor au declarat ca mediul economic s-a
    deteriorat si ca riscurile sunt mai mari decat in trecut.
    “Discutiile s-au purtat cu al doilea nivel de management, dar nu
    ne-am inteles. Ne-au spus ca daca nu ne convine sa ne cautam o
    refinantare”, povesteste proprietarul AdePlast, companie care a
    inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 31 de milioane de
    euro si un profit de 2,3 milioane, pe o piata estimata la circa 350
    mil. euro, potrivit declaratiilor facute pentru Ziarul Financiar de
    unii competitori ai AdePlast.

    Dupa mai multe luni de cautari si negocieri, Marcel Barbut a
    semnat saptamana trecuta cu UniCredit Tiriac Bank un acord de
    refinantare de 20 de milioane de euro, pe sapte ani si “la o
    dobanda mai mica”, dupa cum spune omul de afaceri.

  • Cat a castigat Internetul de pe urma alegerilor prezidentiale

    Cifrele de trafic realizate de principalele site-uri de stiri
    din Romania, in ziua alegerilor si, ulterior, in ziua anuntarii
    primelor rezultate oficiale, arata cresteri de peste 100% fata de o
    zi obisnuita.

    Toate acestea vin la finalul unei campanii electorale care, de
    asemenea, a folosit internetul drept una dintre principale canale
    de comunicare, atentia dovedita online-ului fiind mai mare ca
    oricand.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dupa Poiana, si Kandia demareaza promotiile

    Producatorii de ciocolata investesc in promovarea brandurilor
    din portofoliu cu precadere in sezonul rece, deoarece in lunile de
    iarna se realizeaza un procet semnificativ al vanzarilor.

    Cadbury a intrat pe piata din Romania in 2007 si are in prezent 600
    de angajati. Compania are in portofoliu branduri precum ROM,
    Magura, Kandia, Laura, Silvana si Sugus.

  • Vitantis vrea sa-si creasca traficul prin premii de 80.000 de euro

    Reprezentantii proprietarului Vitantis, fondul Equest Balkan
    Properties, estimeaza ca centrul comercial va avea in aceasta luna
    un trafic de aproape 300.000 de persoane, in crestere cu 25% fata
    de luna similara a anului trecut.

    Campania cu premii in valoare de 80.000 de euro va duce bugetul
    total de marketing alocat Vitantis in acest an la 250.000 de euro,
    acesta urmand sa fie dublu in 2010, potrivit lui Vlad Dragoescu,
    reprezentant al Equest.

    Cu un trafic zilnic de aproximativ 10.000 de persoane, Vitantis
    este centrul comercial cu cele mai slabe rezultate din acest punct
    de vedere, potrivit unui studiu Colliers dat publicitatii in urma
    cu trei luni, Unirea Shopping Center inregistreaza cel mai mare
    trafic zilnic, de 40.000 de persoane, urmat fiind de Bucuresti Mall
    si Plaza Romania, cu 30.000 – 35.000 de persoane pe zi, Baneasa
    Shopping Center, cu o medie de 27.000 de vizitatori zilnici si City
    Mall, cu un trafic estimat la 15.000 – 17.000 de vizitatori pe zi.
    Studiul Colliers nu a prezentat date privind Iris Shopping Center
    sau Liberty Center, ambele inaugurate anul trecut, sau Militari
    Shopping Center, inaugurat in acest an.

  • Solutii pentru iesirea din criza

    Pentru prima oara in ultimii ani, mediul de afaceri s-a intors catre autoritati si a solicitat masuri care sa ajute economia. In ultimii ani, de crestere economica, mediul de afaceri nu a simtit nevoia masurilor sau interventiilor guvernamentale, dar lucrurile au inceput sa se schimbe de la inceputul crizei economice. Majoritatea opiniilor trimise de oamenii de afaceri care au participat cu idei in cadrul campaniei “Cum repornim economia” s-au referit la strategii guvernamentale, la lucruri pe care Guvernul, BNR sau alte autoritati ale statului le-ar putea lua pentru a relansa economia. Mai multe idei, dintre care zece considerate foarte importante, au fost discutate in amanunt saptamana trecuta, in cadrul seminarului “Cum repornim economia”, organizat de Ziarul Financiar in parteneriat cu Noerr Stifenhofer Lutz.

    O prima masura a adus in discutie politica monetara si scaderea dobanzii cheie de la 9,5% – cat era la sfarsitul lunii iunie. Aceasta propunere, aflata pe lista de prioritati a celor mai multi oameni de afaceri chestionati in campanie, a fost si prima masura luata in calcul de BNR saptamana trecuta, prin reducerea cu 0,5% a dobanzii cheie. Potrivit estimarilor lui Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank si al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), nivelul dobanzii ar putea ajunge la un nivel de 7% pana la sfarsitul anului in curs. In acest fel, institutiile bancare si-ar putea permite sa practice dobanzi mai mici. “Nu vom putea ajunge noi, CEC, la dobanzi de 11%, dar alte banci se vor putea apropia de noi”, a afirmat Ghetea, mentionand ca dobanda medie la care lucreaza CEC este de 13,23%. Pe de alta parte, dobanda ar putea cobori la 7% numai in conditiile unei inflatii de 4%, a precizat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, potrivit caruia tinta de inflatie a BNR pentru anul in curs este de maxim 4,5%.

    In plus, Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD si actual membru in Consiliul de Administratie al bancii, a atras atentia ca bancile platesc o dobanda de 13% pentru credite la BNR: “In conditiile acestea, cum putem noi practica dobanzi mai mici?”. Baltazar a subliniat in cadrul seminarului ZF ca exista necesitatea crearii unei cereri solvabile, deoarece in acest moment cererea este afectata de un lant cauze-efecte: de la pierderile inregistrate de companii pana la problemele angajatilor si consumatorilor finali, care sufera din cauza pierderii locurilor de munca sau a scaderilor salariale.

    Valentin Lazea a considerat ca intarirea politicii fiscale si salariale este absolut necesara in pofida presiunilor de ordin contrar venite dinspre mediul de afaceri, care se simte mai confortabil cu un sistem fiscal mai lax. Totusi, refacerea politicii monetare este strans legata de intarirea politicii fiscale, subliniaza oficialul. “Mixul de politici economice din anul 2008 a fost nefericit, respectiv politica monetara extrem de tare. Numai in masura in care politica fiscala si salariala se vor intari, politica monetara se poate relaxa”, a afirmat Lazea. In plus, in conditiile unei slabiri a increderii investitorilor straini in piata romaneasca, ar trebui acordata o atentie mai mare capitalului strain, indispensabil pentru economie.

    Un alt punct important trecut in planul anticriza formulat de mediul de afaceri care ar putea sa isi gaseasca ecou in actiunile guvernului este neimpozitarea profitului reinvestit. “In 2010, vor exista putine firme care vor inregistra castiguri, iar sustinerea lor ar fi importanta”, a spus Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). Pentru constructori, unii dintre cei mai afectati afaceristi in aceasta perioada, ar trebui pus la punct un sistem de compensare a datoriilor pe care statul le are fata de acestia, prin reducerea TVA-ului, propune Plosceanu. Intarzierile de luni intregi la plata obligatiilor financiare catre companiile contractate pentru lucrari publice atrag automat imposibilitatea patronilor de a asigura salariile angajatilor, de a participa la alte licitatii si, nu in ultimul rand, de a continua lucrarile. Constantin Dascalu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, a declarat ca se are in vedere o colaborare in acest sens cu Ministerul Finantelor si ca pana la sfarsitul anului in curs vor fi achitate datoriile pe 2008. Dascalu nu a precizat insa si la ce valoare se ridica aceste restante.

    In primele cinci luni ale anului in curs s-au facut investitii de aproape 3 miliarde de lei in proiecte de infrastructura, cu 18% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Potrivit lui Constantin Dascalu, fondurile europene reprezinta aproximativ 10% din bugetul pe 2009 al Ministerului Transporturilor. Absorbtia atent supravegheata a fondurilor UE este un alt capitol la care s-au referit constant oamenii de afaceri in cadrul campaniei “Cum repornim economia”. Capitol la care guvernantii nu s-au uitat inca. Dar au mai bifat in ultimele zile, cel putin la nivel de intentie, unele propuneri ale oamenilor de afaceri, cum ar fi un program de tip “Rabla” pentru agricultori sau amanarea platilor la bugetul de stat pentru companiile care au probleme din cauza crizei economice. Aplicarea si efectele acestor masuri sunt deocamdata greu de cuantificat. Evolutia viitoarelor luni va arata daca economia va reporni la drum.

  • Caroli baga 1,3 mil. euro in comunicare

    "Aceasta reprezinta campania cea mai puternica a Caroli Foods de pana acum, beneficiind de o investitie totala de 1,3 milioane de euro in cercetare, productie si implementare", spune Adrian Nicolaescu, directorul de marketing al Caroli Foods. Unul dintre obiectivele de marketing ale campaniei este de a creste top of mind cu 50% pana la finele lui 2009 si atingerea unei cote de piata de 15%, in conditiile in care acum detine o cota de piata de 12%. Campania va dura un an de zile, iar implementarea ei va fi facuta pe toate mediile – TV, PR, outdoor, print, BTL. In prima faza, activarea va fi directionata pe majoritatea statiilor TV, iar pe perioada verii, campania se va extinde si pe celelalte medii. 90% din bugetul alocat va fi destinat promovarii pe TV.

  • Tnuva si Vel Pitar lanseaza o campanie comuna de comunicare

    "Painea si lactatele sunt produsele care nu vor lipsi niciodată din cosul zilnic. Pornind de aici, intentia noastra a fost sa le oferim consumatorilor nostri si o recompensa pentru alegerea lor", a declarat Sagit Tzur Lahav, vicepresedinte de marketing Tnuva România.

    Din luna februarie, Sana mea face parte dintr-o promotie comuna cu French Toast, produs de Vel Pitar. Asocierea are la baza nu numai relatia dintre cele doua produse de baza ale alimentatiei zilnice, care sunt adesea consumate impreuna, dar si similitudinile dintre cele doua branduri, se arata in comunicatul remis presei.

    Promotia are ca scop maximizarea sinergiilor dintre bugetele de marketing ale celor doua firme si emiterea mesajelor catre un public mai extins, prin alaturarea clientilor celor doua companii.
    Promotia este comunicata atat pe ambalajele Sana mea cat si pe cele ale French Toast de la Vel Pitar.

    "Acest efort comun de comunicare va creste notorietatea celor doua marci. De asemenea, ne asteptam ca in urma acestei promotii vanzarile pentru produsul Sana mea sa crească cu 15%”, a adaugat Sagit Tzur Lahav.

    Cititi aici mai multe despre piata lactatelor in Romania si despre strategia companiei Vel Pitar.
     

  • Zentiva investeste 11,5 mil. euro in brandul Algocalmin

    „Algocalmin si-a dovedit eficienta in inlaturarea durerilor romanilor, din anii `60 pana astazi. Medicamentul a rezistat schimbarilor externe (politice, economice, cele ale industriei farmaceutice) si interne (achizitia companiei producatoare Sicomed de catre Zentiva), adaptandu-se noilor conditii […] Rolul campaniei este de a consolida perceptia medicamentului ca fiind cel mai de incredere brand de analgezice”, a declarat Iolanda Bilaus, marketing manager al companiei.

     

    Campania se adreseaza unui target national, cu varste cuprinse intre 25 si 55 de ani, in principal consumatorilor actuali, dar si celor la care a ajuns notorietatea marcii, insa nu sunt inca si utilizatori fideli ai acesteia. In prezent, Algocalmin are o cota de piata de 22%. Impreuna cu medicamentul Antinevralgic, detine o treime din piata locala de OTC-uri analgezice. Lunar, in Romania se vand aproximativ un milion de unitati de Algocalmin, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.

     

    Avand o traditie si o rezistenta indelungata pe piata, Algocalmin a evoluat de la statutul de “produs” la acela de “brand”, ajungand sa fie folosit ca substantiv comun in limba romana, sinonim al categoriei analgezicelor. Algocalmin a fost lansat pe piata in anii ‘60, iar istoria sa coincide cu cea a producatorului Sicomed.


    Click aici pentru a citi mai multe despre planurile Zentiva de revitalizare a brandurilor Algocalmin si Antinevralgic.

  • Miza alegerilor de la Bucuresti

    "Problema Bucurestiului este ca a fost tratat cu indiferenta; dupa 1990 s-a facut o singura lege a administratiei publice locale si chiar daca a mai fost ea amendata, Bucurestiul a fost tratat in continuare ca un judet mai mare cu sase orase mai mici, nu ca o capitala.”

    Astfel identifica specialistul in administratie publica Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), principala problema de sistem care afecteaza capitala Romaniei si prima mare deficienta care trebuie corectata in mandatul urmatorului primar general: sapte viziuni de multe ori nu diferite, ci contradictorii de administrare a unui oras care creste, dupa cum spune viceprimarul Razvan Murgeanu, “mai repede decat China, cu 10,2% pe an”.

    Pentru ca, dupa cum sunt de acord ambii, problema Bucurestiului nu sunt neaparat banii (Primaria Generala gestioneaza anual un buget de circa un miliard de euro, iar cele sase sectoare insumate tind si ele spre o valoare asemanatoare, la care se adauga alte cateva miliarde de euro care pot fi accesate de la UE prin diverse programe operationale), ci lipsa unei organizari administrative proprii unei capitale.

    Aceasta face de multe ori ca un proiect urban sa nu aiba un traseu liniar, ci sa intre intr-un cerc vicios datorita suprapunerii de competente dintre Primaria Generala si cele de sector, spre exemplu in ce priveste regimul constructiilor.

    Poate si din acest motiv, 24 de organizatii neguvernamentale au cerut cu doua saptamani in urma candidatilor la primariile de sectoare si la PMB sa-si asume in aceasta campanie electorala un “Pact pentru Bucuresti”, a carui coloana vertebrala este tocmai reglementarea unor raporturi de competenta in diverse domenii dintre sectoare si Primaria Generala, motiv care – afirma ONG-urile – a blocat sau sabotat inceperea unor proiecte urbanistice de amploare.

    Spre exemplu, cele 24 de organizatii cer elaborarea unui nou plan de urbanism general (PUG – radiografia urbanistica a Bucurestiului) si trecerea dreptului de a elabora planuri de urbanism zonal (PUZ) in competenta exclusiva a Primariei Municipale, dupa ce experienta a aratat ca multe PUZ-uri elaborate de primariile de sector contravin cu strategia urbanistica convenita la centru.

    Reprezentantul SAR merge insa si mai departe si anunta ca va lansa in aceasta perioada electorala chiar un proiect de “Constitutie pentru Bucuresti”, un document mai arid, dar care ar avea rolul sa decripteze un mecanism birocratic de functionare eficienta a Capitalei.

    Cum ar trebui insa impartit Bucurestiul astfel incat sa poata fi guvernat unitar?

    Sorin Ionita ar inclina spre exemplele capitalelor vecine, cu care Bucurestiul se poate compara ca numar de locuitori si ca suprafata: “Budapesta are 23 de sectoare, Bratislava si mai multe, spre 30, Varsovia are 11, mi se pare; decuparea in astfel de bucati mai mici, care sa tina cont si de specificitatile zonei, ar creste relatia de proximitate dintre sector si cetatean”.

  • Site-uri cu termen de garantie

    Un concert in Parcul Tineretului si oficializarea unei zile a barbatilor pe data de 5 mai ar putea fi punctul terminus al campaniei “Ziua Barbatului”, campanie lansata in luna martie a anului trecut. InBev, compania care detine brandul Bergenbier, si agentia Leo Burnett au gandit campania cu spoturi la televiziune si radio, machete in presa scrisa si reclame stradale, dar si cu un site pe care vizitatorii erau invitati sa voteze in favoarea unei zile nationale a barbatilor, sa trimita filmulete, fotografii si comentarii.

    “Site-ul ZiuaBarbatului.ro a fost un element esential al campaniei, deoarece publicul nostru tinta este in mare parte consumator de internet, mediu ce ofera cele mai bune premise pentru un contact de calitate cu cei care vor sa intre in dialog cu noi”, spune Mugur Patrascu, managing partner al iLeo, divizia de marketing interactiv a Leo Burnett. De la lansarea in martie 2007 si pana in mai, site-ul a inregistrat peste 200.000 de vizitatori unici, 300.000 de vizite si aproximativ 4.000.000 de afisari.

    “Microsite-urile reprezinta un instrument de marketing si apoi unul de informare. Intr-o campanie, microsite-urile se folosesc atunci cand mesajul transmis este diferit de mesajul pur corporatist transmis de site-urile advertiserilor si cand aceasta nuanta este perceputa de catre comunicatori”, spune Calin Rotarus, managing director al ARBOinteractive, divizie a regiei de publicitate online ARBOmedia. Faptul ca firmele apeleaza in campanii tot mai des la microsite-uri este un semn de crestere a interesului pentru particularitatile comunicarii online si al profesionalizarii celor implicati, adauga Rotarus.

    Mugur Patrascu subliniaza la randul sau ca avantajul principal al unui microsite este ca poate sustine intentia de a crea o comunitate de consumatori dispusi sa interactioneze cu brandul. Dezavantajul este insa legat de costuri. “Fata de faptul ca aceste microsite-uri au o durata de viata de maxim doua luni, investitiile sunt relativ mari”, declara Patrascu.

    Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv, divizia de internet a trustului MediaPro, precizeaza ca realizarea unui microsite poate costa intre 2.000 si 4.000 de euro, dar poate ajunge si la 10.000 de euro.

    Prima etapa din cele cinci care au stat la baza campaniei “Ziua Barbatului” a inceput inainte cu o saptamana de lansarea oficiala a microsite-ului, a constat in lansarea unei versiuni provizorii a acestuia si s-a desfasurat prin intermediul SMS-urilor si al catorva bloggeri de top. Rezultatul a fost inregistrarea unui numar de 5.000 de vizitatori unici pe site-ul temporar, pentru ca in primele zile dupa lansarea site-ului oficial numarul acestora sa atinga 15.000. Scopul a fost de a determina un numar cat mai mare de barbati sa-si voteze o zi a lor, pentru ca dupa o luna, la sfarsitul acestei etape, numarul de voturi stranse sa fie de aproximativ 410.000.

    Un rol important in obtinerea acestui rezultat l-au avut materialele video, audio si fotografiile introduse pe site, dar si cele 2.000 de texte ale consumatorilor cu privire la motivele declararii unei zile a barbatilor. Aceste texte au devenit principalul motiv de atractie al consumatorilor pe site. Pasii urmatori ai campaniei au constat in a le cere utilizatorilor sa se exprime pe site in legatura cu felul in care vor sa-si sarbatoreasca ziua si in crearea unui versiuni a site-ului pentru ziua de 5 mai. Inainte de lansarea site-ului nu s-a facut nici un fel de test: “Pur si simplu atat noi, cat si clientul am spus ca este o propunere care functioneaza si am mers mai departe. Nu credem ca internetul trebuie testat”, spune Patrascu.

    Printre alte branduri promovate astfel se numara si telefoanele Samsung, prin microsite-ul Sensational.ro, pentru a carui realizare au lucrat cinci oameni timp de aproximativ trei luni.

    Alice Herea, client service la Odyssey, agentia care s-a ocupat de realizarea site-ului, enumera printre motivele care au stat la baza deciziei designul si tehnologia brandului. “Acestea cer o abordare nonconformista, atipica, pentru ca vorbesc unui public atent la tendinte si la nou. Iar locul in care ii gasim pe acesti tineri din publicul nostru tinta este internetul”, explica Herea. Era necesar un site care sa evidentieze caracteristicile produselor, dar care totodata sa nu fie agresiv din punctul de vedere al brandingului sau al gradului de incarcare cu mesaje comerciale. “Am vrut sa mentinem interesul utilizatorului pentru toate componentele site-ului, sa il conducem la prezentarea produselor si nu in ultimul rand sa construim o baza de date”, spune Alice Herea.