Ghidul solicitantului. Instalarea tinerilor fermieri. Masura
112. Pagina 6: “Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar
nerambursabil acordat prin masura 112 sunt fermierii in varsta de
pana la 40 de ani care practica in principal activitati agricole si
a caror exploatatie agricola are o dimensiune economica cuprinsa
intre 6 si 40 de ude”.
Cititi un interviu cu Mihail Dumitru pe
www.zf.ro
Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, este destul de scump
la vorba cu ziaristii. Are mereu agenda plina si rareori poate fi
prins in Bucuresti pentru o scurta discutie intre doua intalniri si
cateva conversatii telefonice. Nu ii place sa vorbeasca despre
afacerile sale si prefera discutiile despre starea agriculturii.
Pentru el exista un lant cauzal lung care a dus la declinul
agriculturii romanesti.
“Romania are potentialul agricol pentru a hrani 80 de milioane
de locuitori, dar asigura hrana doar pentru 8 milioane”, explica
Anghel, creionand pe o foaie schema argumentatiei sale.
In tara se produce sub 10% din potentialul total, iar cifrele
tot scad de cinci ani. Estimarile pentru valoarea productiei
agricole de anul trecut se refera la o scadere de 20% comparativ cu
2008, pana la 7,2 miliarde de euro. Aceasta ar insemna ca
agricultura a contribuit cu doar 6% la formarea PIB din 2009, adica
jumatate fata de ponderea pe care o detinea in 2004. Spre
comparatie, agricultura Frantei contribuie cu 45% la PIB.
BUSINESS Magazin a identificat o intreaga lista de factori ce
contribuie la crearea acestei situatii. Anghel semnaleaza ca unul
dintre factori este lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a
agriculturii, care a permis ca acum sa fie lucrate doar
“aproximativ 3,5 milioane de hectare din cele 10 milioane de
hectare de teren arabil”. Saptamana trecuta, ministrul finantelor a
propus, din motive ce tin de veniturile insuficiente la buget, ca
proprietarii de terenuri agricole care nu le exploateaza sa fie
supusi unor impozite penalizatoare, insa ideea se afla inca la
stadiul de proiect. Acum, un proprietar de terenuri arabile situate
in extravilan plateste un impozit anual la bugetul local in valoare
de 36 pana la 43 de lei pe hectar.
Primul aspect care trebuie reglementat pentru a avea o
agricultura functionala este stabilirea unei directii generale pe
care sa o urmeze toate politicile, argumenteaza proprietarul
Cerealcom Dolj. “Trebuie sa avem o strategie pe termen lung,
asumata de toate partidele, pentru ca o data la patru ani, cand se
produce schimbarea la nivelul ministerului, sa nu mai existe
contradictii la nivel legislativ”, este de parere si Nicolae
Sitaru, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Cereale si Plante
Tehnice din Ialomita.
“In 2004, cand s-a incheiat negocierea cu Uniunea Europeana, nu
s-a negociat suficient de bine, trebuia negociată o perioada mai
lunga pentru acordarea subventiilor”, a spus Boc ieri, la postul de
radio Antena Satelor.
El a precizat că Executivul pregateste un nou plan de sprijinire
a agricultorilor, inclusiv prin subventionarea motorinei folosite
in agricultura.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
“In 2004, cand s-a incheiat negocierea cu Uniunea Europeana, nu
s-a negociat suficient de bine, trebuia negociată o perioada mai
lunga pentru acordarea subventiilor”, a spus Boc ieri, la postul de
radio Antena Satelor.
El a precizat că Executivul pregateste un nou plan de sprijinire
a agricultorilor, inclusiv prin subventionarea motorinei folosite
in agricultura.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
Cifra reprezinta aproximativ 20% din suprafata arabila a tarii
noastre. Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a anuntat ca
este un sustinator al ideii de impozitare suplimentara a celor care
nu lucreaza suprafetele agricole. “Sunt sustinatorul ideii de
penalizare a celor care au terenuri agricole, insa nu le folosesc.
Eu sunt un partizan al impozitarii terenurilor agricole si o
penalitate pentru cei care nu exploateaza terenurile agricole ar
putea sa apara. Din punctul meu de vedere, este binevenita”, a
declarat Vladescu. Acesta nu a avansat un cuantum al acestui nou
bir. Ideea insa nu este noua, fiind mentionata in vara anului
trecut si de presedintele Traian Basescu, care a declarat ca
subventiile trebuie primite doar de catre agricultorii care isi
cultiva terenul, iar cei care il pastreaza nelucrat, “in interes
speculativ”, ar trebui sa plateasca taxe si penalitati.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cei 1,3 milioane de fermieri care pot beneficia de plati pe
suprafetele agricole anul acesta isi pot completa cererea de acasa,
stand comod in fata calculatorului. Agentia de Plati si Interventie
pentru Agricultura (APIA) a lansat recent un sistem online – IPA –
prin care, pe baza unui nume de utilizator si a unei parole de
acces furnizate de APIA, este posibila completarea electronica a
declaratiei de suprafata. “Prin introducerea acestui sistem ne
propunem sa reducem rata mare a erorilor din cererile pentru
subventii, erori care pot duce la penalizari din partea CE. Nu ne
adresam fermierilor mici, ci marilor fermieri care isi pot
introduce datele online”, a declarat ieri ministrul Agriculturii,
Mihail Dumitru.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Eu nu-mi doresc sa am atat de mult teren cat am acum. Personal,
nu cred in viitorul exploatatiilor mari”, replica insa Stefan
Poienaru. Modelul de agricultura pe care il vede pentru Romania
este cel al unei suprafete de teren de dimensiuni mici, de tip
familial, in care proprietarii sa stie exact ce resurse au folosit
si sa beneficieze in totalitate de roadele muncii lor. In viziunea
lui, implicarea directa a familiilor ar duce la o mai buna
gestionare a exploatatiei, a carei suprafata optima ar trebui sa
aiba in jur de 300-500 ha.
“Politica Agricola Comuna se va orienta spre exploatatiile mici,
din proprietatea tinerilor, pentru ca aceasta este tendinta in
Vest. Exploatatiile mari, ca acelea din Ucraina sau Rusia, nu sunt
agreate de UE, pentru ca ele creeaza concurenta neloiala
fermierilor mici”, crede Poienaru. In plus, contribuabilul european
ar putea fi deranjat de ideea de a subventiona un mare cultivator
in detrimentul unui fermier mic care practica agricultura de
subzistenta. De aceea, Poienaru declara ca este pregatit sa inceapa
divizarea companiilor sale in exploatatii mai mici. Optiunea
potrivita ar fi o impartire pe ferme, in care salariatii vor deveni
participanti directi la castig.
Actualmente, holdingul controlat de Poienaru cuprinde cinci
societati. Agrofam Prod se ocupa cu gestionarea terenului din
Insula Mare a Brailei, iar Agrofam Com cu terenul din afara
Insulei. Agrofam Trading este societatea care se ocupa de partea
comerciala a grupului – comert cu cereale, export si aprovizionare
a grupului. “E mult mai usor ca o companie sa negocieze pentru tot
grupul, deoarece cumparand cantitati mari putem beneficia de
discounturi de pana la 40% din pretul de lista”, explica
proprietarul. Compania specializata in comert coordoneaza si
activitatea logistica, de la transport pana la silozuri si baze de
receptie. Cea de a cincea firma a grupului este Vitifam, care are
in proprietate 60 de hectare de vie si o crama, iar la primavara se
pregateste de lansarea in retail a unei marci de vinuri denumita
Viata Lunga.
Pentru a avea profit, Poienaru a inteles ca are sansa sa castige
din produsele cu valoare adaugata mai mult decat din materii prime
vegetale. Agrofam a dezvoltat deci un sector zootehnic, format din
doua ferme – una de ovine, care are 4.000 de capete si una de
caprine, cu 2.000 de capete. Pentru ca nu putea vinde animalele in
viu, conducerea companiei a adaugat un abator (adus pe trailer din
Rovaniemi, de la Cercul Polar, pentru care a platit peste 1 milion
de euro), o carmangerie si o mica fabrica de procesare a laptelui.
Planurile de dezvoltare creionate de Poienaru prevad ca lactatele
produse la Fetesti sa iasa pe piata tot in primavara, sub marca
Ovidiu, atacand o nisa care nu este foarte bine exploatata in
Romania – a produselor din lapte de capra.
In timpul audierii din PE s-a discutat despre strategia lui
Ciolos de a reforma Politica Agricola Comuna (PAC) dupa 2013,
utilizarea platilor directe ca instrumente de interventie in
agricultura si aspecte bugetare.
Ciolos a declarat ca va cere un buget mai mare pentru comisia pe
care o coordoneaza, “pe masura ambitiilor”.
Printre prioritatile lui Ciolos pentru Comisia de Agricultura si
Pescuit se numara: reformarea PAC, mentinerea platilor directe
catre agricultori, incurajarea micilor exploatatii pentru a
satisface nevoile pietelor interne, implementarea unui sistem unic
de subventii acordate pe ferma si nu pe hectar ca in prezent,
dezvoltarea unei politici rurale pentru a incuraja tinerii sa nu
mai migreze in mediul urban si crearea unor ajutoare de stat mai
transparente si echitabile.
Ciolos a ocupat functia de Ministru al Agriculturii si
dezvoltarii rurale in Romania intre 2007 si 2008. Experienta sa
profesionala mai cuprinde si un stagiu pe langa Directia Generala
de Agricultura si Dezvoltare Rurala in cadrul Comisiei Europene in
1997 si gestionarea programelor SAPARD ale Delegatiei Comisiei
Europene din Romania in 2002-2003.
Eurodeputatul John Stuart Agnew l-a intrebat pe Ciolos, la
audierea din Comisia pentru agricultura a PE, daca este pregatit ca
banii nefolositi de Romania sa fie dati fermierilor britanici
pentru a reglementa problema cofrajelor de oua, care afecteaza
crescatorii de pui din Marea Britanie.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Eurodeputatul irlandez Mairead McGuinness l-a intrebat pe Dacian
Ciolos daca ii plac Beatles si Paul McCartney, dupa care l-a
intrebat daca sustine ideea lui Paul McCartney in ceea ce priveste
agricultura.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro