Tag: virus

  • Mihai Şora: Virusul acesta ne va ajuta, poate, să refacem ţesutul social, armonia dintre generaţii

    Filozoful Mihai Şora cosideră că marele câştig al războiului cu virusul SARS CoV-2 este că oamenii redescoperă solidaritatea şi armonia din societate.

    „Din tot ce citesc despre platforma buclucaşă, ceea ce m-a emoţionat nespus este că mulţi copii îşi înscriu părinţii şi bunicii. Şi mă gândesc că, în toată răutatea lui, virusul acesta ne va ajuta, poate, să refacem ţesutul social, legăturile dintre oameni, solidaritatea şi armonia dintre generaţii. Nu e puţin lucru, mai ales într-o ţară ca a noastră, răvăşită de atâtea vrăjmăşii”, scrie în mesajul de pe Facebook al filozofului Mihai Şora.

    Mesajul lui Şora este însoţit de o fotografie cu tabloul lui Wassily Kandinsky, din 1940. Acesta se numeşte „Albastrul Cerului“, iar filozoful român susţine că nu ştie „culoare mai încântătoare decât albastrul acesta în care palpită toate celelalte culori”.

  • Avertismentul CEO-ului producătorului de vaccinuri Moderna, care ne schimbă modul în care ne uităm la viaţă: Va trebui să trăim cu Covid „pentru totdeauna”

     
    CEO-ul producătorului de vaccinuri anti-COVID-19 Moderna a avertizat că virusul care a zguduit planeta va rămâne printre noi „pentru totdeauna”, potrivit CNBC. 
     
    „Cred că va trebui să trăim cu acest virus printre noi, cred, totdeauna”, a spus Stephane Bancel într-o discuţie tip panel la JP Morgan Healthcare Conference. Oficialii din domeniul sănătăţii vor trebui să fie permanent în alertă, pentru a identifica eventualele noi variante ale virusuri, astfel încât oamenii de ştiinţă să producă vaccinuri pentru a lupta împotriva lor. 
    Cercetători din Ohio au declarat, de pildă, că au descoperit noi variante posibil originare în Statele Unite şi care au devenit tulpinile dominante din Columbus, Ohio, într-o perioadă de trei săptămâni, între finalul lui decembrie şi începutul lui ianuarie în Columbus, Ohio. 
     
    Cercetătorii de la Pfizer au declarat că vaccinul dezvoltat în parteneriat cu BioNTech pare să fie eficient în ceea ce priveşte noua tulpină de virus, din Regatul Unit, precum şi al unei variante găsite în Africa de Sud. 
     
    Vaccinul Moderna a fost autorizat de autoritatea de profil din Statele Unite (Food and Drug Administration) pentru a fi folosită de americanii care au peste 18 ani. Alte studii trebuie să fie realizate pentru a vedea dacă poate fi administrat şi copiilor, al căror sistem imunitar poate reacţiona diferit de cel al adulţilor. 
     
    În lume există alte patru coronavirusuri care sunt endemice, dar niciunul nu este la fel de contagios sau mortal precum COVID-19, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 
  • Noua tulpină a coronavirusului din Marea Britanie, confirmată şi în România: o femeie din judeţul Giurgiu a fost prima infectată din ţară cu noul tip de coronavirus

    O tânără din judeţul Giurgiu este primul pacient din România, infectat cu noua tulpină a coronavirusului. Femeia are 27 de ani şi a mers pe 3 ianuarie la Institutul Matei Balş.

    Femeia din Giurgiu a fost internată la institutul bucureştean. Ea este primul caz din România confirmat cu noua tulpină a coronavirusului apărută în Marea Britanie, au anunţat autorităţile.

    Medicul Cătălin Apostolescu, de la Matei Balş, a declarat pentru Mediafax că tânăra de 27 de ani din Giurgiu s-a prezentat la camera de gardă a institutului în data de 3 ianuarie cu simptomatologie minimă.

    „I s-a recoltat testul şi la testul PCR s-a observat că apăreau nişte mutaţii suspecte. Din acest motiv s-a cerut procesul de secvenţiere. În ancheta epidemiologică făcută la nivel de cameră de gardă, singura informaţie pe care o avem este că doamna nu a călătorit în afara ţării”, a declarat, pentru Mediafax, medicul Apostolescu.

    Întrebat dacă femeia a avut contact cu persoane venite din străinătate, Apostolescu a spus că „ancheta epidemiologică amănunţită începută vineri urmează să furnizeze şi astfel de informaţii”.

    Tânăra a fost externată şi acum se află în izolare la domiciliu. Medicii spun că se aşteptau ca astfel de cazuri să apară şi în România.

    „E clar ca vor apărea toate tulpinile noi şi în România, sunt convinsă că noua tulpină nu există doar in Bucureşti trebuie să accelerăm vaccinarea. Să fie vaccinată populaţia care nu are contraindicaţii la vaccinare”, a declarat la Aleph TV, Voichiţa Lazureanu, medic infecţionist la Victor Babeş.

    Şi Ministerul Sănătăţii a confirmat informaţia şi a anunţat că va continua să supravegheze cazurile suspecte.

    „Una dintre tulpinile SARS-CoV-2 secvenţiate în perioada 5-8 ianuarie 2021 la INBI „Matei Balş” se incadrează în varianta cu transmisibilitate crescută B.1.1.7 descrisă in Marea Britanie. În perioada următoare va continua supravegherea prin epidemiologie moleculară a cazurilor suspecte. Pacienta în vârstă de 27 ani este în stare clinică foarte bună, se află în izolare la domiciliu, supravegheată de medicul de familie conform metodologiei în vigoare. Având în vedere contagiozitatea mai mare a acestei tulpini, în paralel cu Campania naţională de vaccinare, măsurile de protecţie rămân la fel de importante: purtarea corectă a măştii de protecţie, evitarea aglomeraţiilor, distanţarea socială şi igiena mâinilor”, scrie în informarea Ministerului Sănătăţii.

  • Deutsche Welle: Mutaţia suferită de coronavirus nu prezintă motive de îngrijorare

    Noua tulpină a virusului SARS-CoV-2 din Marea Britanie se răspândeşte într-un ritm mai rapid, însă nu este mai periculoasă. În plus, vaccinurile create în ultima lună vor continua să fucţioneze, însă este posibil să fie uşor modificate în viitorul apropiat, notează Deutsche Welle.

    Potrivit autorităţilor britanice, noua variantă a coronavirusului este cu 70% mai transmisibilă decât forma precedentă. Drept rezultat, un număr tot mai mare de ţări europene au impus restricţii în privinţa traficului spre şi dintre Regatul Unit. Numărul de informaţii este relativ mic până acum, însă cercetătorii presupun că noile infecţii de pe teritoriul britanic se datorează noii variante a virusului.

    Totuşi, mutaţiile nu reprezintă o raritate într-un astfel de context. În China, de exemplu, se afla în circulaţie o nouă variantă a patogenului încă din luna iunie. În aceeaşi perioadă, a luat naştere o altă formă în Spania care s-a răspândit în jumătate din Europa.

    În ciuda eforturilor de izolare, mutaţia confirmată în sudul Angliei a avut suficient de mult timp să se răspândească în restul continentului şi în alte părţi ale planetei, spune Christian Drosten, virusolog în cadrul Spitalului Charite din Berlin.

    „Virusul ar fi trebui să se afle în Anglia de la sfârşitul lunii septembrie. Ştim că deja este în Italia, Olanda, Belgia şi Danemarca – chiar şi în Australia”, a adăugat Drosten, subliniind faptul că virusul nu a devenit mai puternic odată cu ultima mutaţie.

    Marea Britanie a fost prima ţară din vest care a lansat un program masiv de vaccinare împotriva coronavirusului. Autorităţile au făcut rost de 40 de milioane de doze ale vaccinului Pfizer/BioNTech, care prezintă o eficienţă de aproape 95%. Având în vedere faptul că vaccinul este administrat în două doze, vor fi imunizaţi circa 20 de milioane de oameni.

     

  • Avertisment: liderii europeni îi îndeamnă pe cetăţeni să rămână acasă pentru a nu răspândi şi mai mult virusul

    Într-un apel video de trei minute, în patru limbi, premierii Belgiei, Olandei şi statului Renania de Nord-Westfalia din Germania vecină şi-au îndemnat cei 47 de milioane de cetăţeni să „rămână acasă“, scrie Deutsche Welle. Solidaritatea cross-border înseamnă evitarea ieşirilor pentru a nu răspândi virusul, au subliniat aceştia.

  • Noua tulpină a coronavirusului s-a răspândit în România? Cum aflăm dacă mutaţia virusului a ajuns în ţara noastră

    Marea Britanie se izolează după ce peste 1.000 de cazuri asociate unei noi tulpini au fost identificate pe teritoriul său

    Începând de duminică, în Europa au intrat în vigoare noi restricţii de circulaţie, din cauza noii tulpini coronavirus care circulă, în special, în Marea Britanie. O universitate din România a cerut oficial probe pentru a afla dacă noua mutaţie a coronavirusului se află deja pe teritoriul nostru

    Nu ştim cât de mult s-a răspândit noua tulpină a coronavirusului în Europa, dar Comisia Europeană le cere tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene să facă eforturi pentru a preveni răspândirea acestei forme a virusului.
    Cel mai important lucru este ca laboratoarele din fiecare ţară să analizeze şi să secvenţieze virusul, în urma testelor PCR. În România, acest lucru se face la Universitatea din Suceava.

    Mihai Dimian, prorector al universităţii spune că am putea şti şi noi dacă noua tulpină circulă în România, a trimis deja solicitări la Timişoara şi Craiova să trimită probe ale unor oameni veniţi din Marea Britanie în ultimele două săptămâni, iar rezultatele le vom avea, cel mai probabil, după Revelion.

    Până de Crăciun vom primi aceste probe. Ele trebuie stocate şi transportate în condiţii speciale. Observ că sunt acum tot felul de ştiri legate de depozitarea vaccinului. Ei, cam aşa trebuie procedat şi cu aceste probe.
    Până acum, noua tulpină a fost descoperită, pe lângă Marea Britanie, în Danemarca, Olanda şi Italia. Nu sunt dovezi clare, dar britanicii spun că noua tulpină de coronavirus se transmite cu 70 la sută mai repede decât cea care a circulat în primul val al epidemiei”, a afirmat pentru Aleph News Mihai Dimian, prorector al Universităţii Suceava.

    „De cele mai multe ori virusul nu este mai activ, pentru că nu încearcă să îşi omoare gazda, ci să devină mai contagios, ca să se poată răpândi cu mai mare uşurinţă. În acest moment, când ştim că virusul suferă mutaţii foarte repede şi ştim că avem această mutaţie, trebuie să luăm în calcul o campanie de vaccinare mult mai rapidă.”, a apreciat Radu Ţincu, medic ATI de la Spitalul Floreasca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA înregistrează un milion de cazuri noi de COVID-19 în mai puţin de o săptămână

    SUA au depăşit 17 milioane de cazuri confirmate de COVID-19 de la izbucnirea pandemiei, iar numai în ultima săptămână au trecut de un miion de cazuri noi.

    SUA au atins pragul de 16 milioane de cazuri în weekendul trecut, iar în ultima săptămână au mai fost înregistrate încă un milion de cazuri.

    Ţara realizează în medie peste 200.000 de cazuri noi de virus în fiecare zi, ajungând la un ritm de un milion de cazuri la fiecare cinci zile.

    De la 30 octombrie şi până acum, SUA a înregistrat peste 8 milioane de cazuri de COVID-19 – un număr care reprezintă 47% din toate cazurile înregistrate de când virusul a ajuns în SUA în ianuarie.

    SUA se află în prezent în mijlocul celei mai letale pandemii de până acum. Ţara a depăşit luni 300.000 de decese din cauza virusului. De atunci, au mai murit aproape 8.000 de oameni din cauza bolii.

    The COVID Tracking Project raportează că un număr record de americani se luptă cu virusul într-un spital, respectiv peste 113.000 de americani.

  • Boala se schimbă. Noile descoperiri legate de COVID-19 complică tot

    O nouă tulpină a SARS-CoV-2 a fost identificată în Marea Britanie şi în cel puţin 60 de autorităţi locale diferite au fost înregistrate infecţii cauzate de noua tulpină.

    Secretarul pentru sănătate, Matt Hancock, a declarat că o nouă tulpină a SARS-CoV-2 se răspândeşte ameninţător în anumite zone din Anglia şi că cel puţin în 60 de autorităţi locale diferite au fost înregistrate infecţii cauzate de acest tip de coronavirus, potrivit BBC.

    Hancock a precizat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fost notificată şi oamenii de ştiinţă din Marea Britanie fac studii detaliate.

    Potrivit oficialului, nu există „nimic care să sugereze” că noua tulpină ar provoca boli mai grave sau că vaccinurile nu vor avea eficacitate.

    El le-a spus parlamentarilor din Camera Comunelor că, în ultima săptămână, au existat creşteri puternice şi exponenţiale ale infecţiilor cu coronavirus în Londra, Kent, părţi din Essex şi Hertfordshire.

    „Am identificat în prezent peste 1.000 de cazuri cu această tulpină predominant în sudul Angliei, deşi cazuri au fost identificate în aproape 60 de zone diferite. Cauza mutaţiilor nu a fost descoperită, dar măsurile trebuie să fie, în orice caz, <rapide şi decisive>”, a spus oficialul.

     

  • Povestea vaccinului care va salva omenirea

    Când pandemia de Covid-19 începea să pună stăpânire pe Statele Unite, la mijlocul lunii martie, directorul executiv AL PFIZER, ALBERT BOURLA, şi-a chemat cei mai buni specialişti în vaccinuri pentru a le da o misiune clară. Misiunea a fost atât motivantă, cât şi descurajantă. Aceasta a oferit cercetătorilor oportunitatea de a se ocupa de ceva ce nu mai fusese făcut până atunci: dezvoltarea în mai puţin de un an a unui vaccin pentru a opri o pandemie în plină desfăşurare.

    „El practic ne-a spus: «Sarcina voastră este să faceţi acest vaccin. Şi dacă aveţi nevoie de resurse, veniţi să le cereţi şi le veţi avea»”, a povestit pentru Reuters Philip Dormitzer, cercetătorul şef al echipei Pfizer care a lucrat la găsirea vaccinului de imunizare contra Covid-19.

    „Bourla nu a vrut să ne concentrăm pe barierele de care ne-am fi putut lovi, ci a spus că ar fi mult mai bine să încercăm să facem ceva care părea imposibil şi, chiar dacă n-am fi reuşit, am fi făcut totuşi ceva grozav”, a spus Dormitzer, menţionând că dezvoltarea unui nou vaccin poate costa aproximativ 1 miliard de dolari.

    Ceea ce a urmat a fost un efort total realizat în condiţii stricte de lockdown din cauza coronavirusului, împrumutând elemente din cercetarea în desfăşurare în domeniul gripei şi cancerului, dezvăluie o serie de interviuri realizate de Reuters cu mai mulţi oameni de ştiinţă vitali pentru programul de producere a vaccinului contra COVID-19 produs de Pfizer şi de partenerul său german BioNTech. Pe 9 noiembrie, companiile au devenit primele din întreaga lume care anunţau rezultate promiţătoare ale unor teste clinice efectuate la scară largă şi riguroase din punct de vedere ştiinţific – deşi o distribuţie pe scară largă este aşteptată abia începând cu aprilie.

    Câteva zile mai târziu, Moderna, o companie de biotehnologie care a beneficiat de aproape 1 miliard de dolari pentru cercetare şi dezvoltare din partea guvernului SUA, a anunţat ceea ce părea a fi propriul vaccin de succes, realizat folosind aceeaşi tehnologie nouă care a adus pentru Pfizer rezultate atât de rapide.

    Ambele companii au raportat rezultate preliminare care arată  o eficienţă de peste 90% – o rată neaşteptat de mare, mai ridicată chiar decât a vaccinurilor obişnuite contra gripei, varicelei şi rabiei – ceea ce a dat speranţa că poate fi oprită o pandemie care a ucis peste 1,3 milioane de oameni la nivel global, a compleşit economiile şi a perturbat viaţa de zi cu zi a miliarde de persoane. De asemenea, nivelul de eficienţă a demonstrat că pentru prima dată virusul mortal poate fi înfrânt de ştiinţă, după cum remarcă Financial Times.

    Realizările acestor companii o validează pe cea a mai multor firme de biotehnologie mărunte care ani de zile au muncit pentru a dovedi o idee odinioară neortodoxă: corpul uman poate acţiona ca propria sa fabrică de vaccinuri. Atât vaccinurile Pfizer, cât şi Moderna funcţionează prin inocularea oamenilor cu cod genetic personalizat, care instruieşte celulele umane să producă proteine virale speciale pentru a induce un răspuns imun.

    În cazul Pfizer şi al BioNTech,  luarea deciziilor care, în mod normal, ar dura luni, a fost redusă la zile, inclusiv decizia crucială privind care versiune de vaccin să fie utilizată într-un studiu clinic uman realizat pe aproximativ 44.000 de oameni în întreaga lume.

    În multe privinţe, însă, munca este abia la început. În continuare, Pfizer-BioNTech şi Moderna trebuie să-şi ducă până la capăt studiile privind eficacitatea şi siguranţa şi să împărtăşească aceste informaţii comunităţii ştiinţifice şi autorităţilor de reglementare – inclusiv administraţiei SUA pentru alimente şi medicamente, care va decide în privinţa autorizării vaccinurilor pentru utilizare de urgenţă. Companiile va trebui să majoreze producţia până la 2 miliarde de doze sau mai mult până la sfârşitul anului 2021 – şi să facă faţă misiunii titanice de distribuire a acestora.

    Dormitzer de la Pfizer este mai pregătit decât mulţi pentru a face faţă provocărilor deoarece a condus eforturile de cercetare la Novartis în pandemia de gripă porcină H1N1 din 2009. Acest proiect a produs trei vaccinuri autorizate în cel mai rapid răspuns prin vaccin antipandemic de până acum.

    La Novartis, Dormitzer a început să testeze noi modalităţi de a face vaccinuri folosind acid ribonucleic mesager, sau ARNm, care conţine instrucţiuni pentru celulele umane. În acest caz, oamenii de ştiinţă introduc instrucţiuni ARNm pentru celule pentru a produce o parte din virus pe care sistemul imunitar o recunoaşte ca ameninţare şi o combate cu un răspuns protector. Niciun virus propriu-zis nu este implicat în proces.

    În schimb, pentru a crea un vaccin tipic, oamenii de ştiinţă folosesc viruşi morţi sau slăbiţi care sunt apoi injectaţi în organism pentru a produce răspunsul imun.

    Atuul vaccinurilor ARNm – şi secretul vitezei lor – este că acestea sunt plug-and-play: vehiculul ARNm nu trebuie schimbat, ci doar instrucţiunile genetice specifice pe care le poartă. Dacă virusul se modifică sau suportă mutaţii, detaliile instrucţiunilor pot fi modificate în consecinţă.

    La Pfizer, una dintre colegele lui Dormitzer, Julia Li, căuta de câţiva ani eventuali parteneri cu tehnologie ARNm. Li s-a hotărât asupra unei firme de biotehnologie mai puţin cunoscută, numită BioNTech, din Germania, care folosea tehnologia ARNm pentru a face tratamente împotriva cancerului. Compania a fost cofondată de directorul executiv Ugur Sahin şi de soţia sa, directorul medical şi cercetătorul Oezlem Tuereci.

    „La început nu eram atât de interesat”, a spus Dormitzer. „De ce m-aş uita la o companie de oncologie?” şi-a amintit el. „Noi ne ocupam de boli infecţioase virale”.

    Însă ce a văzut Li s-a dovedit extrem de important. BioNTech putea produce ARNm, avea o echipă puternică de oameni de ştiinţă şi dorinţa de a începe să lucreze în domeniul bolilor infecţioase. „Până la urmă ne-am dus în Germania  să ne întâlnim cu oamenii de la BioNTech”, a spus Dormitzer.

    În august 2018, cele două companii au început să lucreze la un vaccin antigripal pe bază de ARNm.

    În ianuarie anul acesta, deja îngrijorat de o posibilă pandemie de coronavirus, Sahin – citind într-un jurnal ştiinţific despre o nouă boală care se răpândeşte în China şi-a dat seama că patogenul are un potenţial de a infecta chiar mai mare decât credeau autorii – a decis că BioNTech trebuie să înceapă dezvoltarea unui vaccin, spune Katalin Karikó, vicepreşedinte senior al companiei şi unul dintre pionierii din spatele tehnologiei ARNm. Următorul pas a fost să-şi convingă echipa de acest lucru. La numai două săptămâni după ce secvenţa genetică a SARS-CoV-2 a fost făcută publică, BioNTech pornea programul de dezvoltare a vaccinului anti-COVID-19.

    CEO-ul a conceput el însuşi câteva din vaccinurile candidate, a spus Karikó. Când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat pandemie globală în martie, compania avea deja 20 de candidaţi ARNm în dezvoltare. În câteva zile a venit şi noua colaborare cu Pfizer.

    Din nou, companiile s-au dovedit a avea competenţe complementare. „BioNTech este o companie mai mică, mai flexibilă”, a spus Karikó. „Un colos farma precum Pfizer are infrastructura, ştie cum să ducă totul la alte dimensiuni, cum să conducă lucrurile.”

    La începutul lunii martie, cele două companii au decis să-şi extindă parteneriatul, angajându-se într-un acord pentru un vaccin anti-coronavirus în valoare de până la 750 de milioane de dolari.

    Ambele companii au găsit că vaccinurile cu ARNm funcţionează foarte diferit la animale faţă de oameni. Din acest motiv, după ce au efectuat studii preliminare pe animale pentru a se asigura că vaccinurile candidat sunt sigure, au efectuat studii suplimentare pe animale pentru identificarea celui mai bun candidat şi au trecut la studii pe oameni cu mai multe vaccinuri prototip.

    În primăvară, au pornit primele studii pe om, începând cu teste de siguranţă de fază 1 în Germania în aprilie, urmate de cele din Statele Unite în mai. Au fost testate patru versiuni în total. Scopul a fost „să-şi dea seama dintr-un foc ce funcţionează cel mai bine la oameni”, a spus Dormitzer.

    Pfizer şi BioNTech au dezvăluit datele preliminare de fază 1 referitoare la 45 de voluntari adulţi din SUA pe 1 iulie, acestea arătând că o versiune a vaccinului — numită pe scurt B1 — părea să fie sigură. Oamenii de ştiinţă au observat atunci că vaccinul pare să inducă o producţie de anticorpi mai mare decât cea de la persoanele care şi-au revenit singure din COVID-19.

    Pe 20 iulie, testul german a indicat pentru prima dată că vaccinul a indus şi producerea de celule T, despre care se crede că sunt importante în activarea unui răspuns imun împotriva coronavirusului şi crearea unei bariere de apărare secundare.

    Cele două companii au crezut că sunt pregătite să testeze acest candidat într-un studiu clinic la care ar fi trebuit să participe în cele din urmă 44.000 de persoane în Statele Unite, Argentina, Brazilia, Germania, Africa de Sud şi Turcia.

    Însă pe 24 iulie, cu doar câteva zile înainte de a fi programate să înceapă testul crucial, au devenit disponibile date despre un alt candidat, numit B2. Această versiune producea un răspuns imun similar cu B1, dar avea mai puţine efecte secundare la adulţii cu vârste înaintate. Prima versiune producea febră.

    Lucrurile s-au derulat cu atâta rapiditate încât unii cercetători au muncit cu săptămânile fără să-şi vadă familiile. Dormitzer nu-şi mai văzuse soţia şi copiii din martie.

    „Urgenţa, coordonarea, intensitatea, nu le-am simţit niciodată mai puternic … nu există timpi morţi”, a povestit doctorul Pei-Yong Shi de la secţia de medicină a Universităţii din Texas, care a dezvoltat o metodă nouă pentru testarea concentraţiei anticorpilor generaţi de vaccin.

    În acelaşi timp, sute de muncitori de la centrul de cercetare Pfizer din Pearl River, New York, au îndurat protocoale riguroase de prevenire a infectării cu coronavirus: nu aveau voie să atingă mânerele uşilor, astfel încât toate uşile erau larg deschise. Trebuiau să-i enumere în fiecare zi pe toţi cei cu care intrau în contact, astfel încât, dacă cineva se îmbolnăvea, să existe o hartă detaliată a posibilelor expuneri.

    Când pentru procesul din faza târzie de testare erau recrutaţi rapid voluntari, Bourla de la Pfizer a anunţat că datele privind eficienţa ar putea veni încă din octombrie. A durat puţin mai mult — dar nu cu mult.

    Pe 9 noiembrie, pe baza rezultatelor de la 94 de persoane infectate, Pfizer a făcut anunţul bombă. Dormitzer spune că a aflat de eficienţa aparentă a vaccinului cu doar câteva ore înaintea publicului.

    „Nu cred că vreunul dintre noi se aştepta să vadă o eficacitate mai mică de 90%”, a spus Dormitzer, adăugând că Administraţia Medicamentelor din SUA a specificat un obiectiv de cel puţin 50%.

    Şi Karikó povesteşte că nu a avut niciodată îndoială că vaccinul nu va funcţiona. „Am putea vedea nivelul ridicat de răspuns imun celular”, a spus ea. „Nu eram nervoasă. Am fost atât de încrezătoare.” Sahin şi Tureci spun însă că nu pot explica precis de ce produsul lor preţios funcţionează. Nu se ştie exact care anume din armele create prin vaccin anihilează SARS-CoV-2. De aceea, cercetările vor continua.

    Cu toate acestea, vaccinul este „aproape perfect, în unele privinţe”, şi reprezintă succesul unei revoluţii pe care cuplul îl anticipează de 25 de ani. Dar dacă pandemia ar fi venit acum trei ani, de exemplu, lupta pentru descoperirea vaccinului ar fi fost mult mai grea. La succes a contribuit şi o doză generoasă de coincindenţă.

  • Cea mai mare economie europeană rezistă în continuare în faţa virusului, însă începe să dea semne de slăbiciune

    Economia germană, cea mai mare din Europa, a dat dovadă de rezistenţă luna trecută în faţa noilor restricţii menite să stăvilească răspândirea coronavirusului, sectorul manufacturier înregistrând o creştere solidă, iar rata şomajului consemnând o scădere neaşteptată, scrie Bloomberg.

    Deşi restaurantele, barurile, sălile de fitness şi locurile culturale sunt închise în încercarea de limitare a răspândirii virusului, fabricile beneficiază de pe urma unei reveniri a comerţului mondial. Şomajul pe de altă parte a scăzut pentru a cincea lună consecutiv.

    Datorită performanţei industriale mai solide, Germania se distanţează şi mai mult de restul regiunii. Sectorul manufacturier din Franţa şi Spania s-a contractat în noiembrie.

    „Germania a fost din nou principalul motor al expansiunii re­giunii“, potrivit lui Chris Williamson, economist-şef la IHS Markit. Divergenţa din punctul de vedere al creşterii pro­ducţiei „se situează acum la cel mai ridicat nivel din istorie“.

    Există însă semne că slăbiciunea din sectorul serviciilor se strecoară treptat în sectorul manufacturier. Închiderile din sectorul ospitalităţii au afectat producţia de bunuri de consum, potrivit IHS Markit, iar fabricile au continuat să opereze disponibilizări pentru reducerea costurilor.

    Mari părţi din piaţa locurilor de muncă sunt de asemenea susţinute de subvenţii guvernamentale. Un număr în creştere de companii se bazează pe programe de şomaj parţial pentru a-şi plăti angajaţii, potrivit Institutului ifo, care estimează că 28% dintre companii au recurs la ajutor de stat luna trecută.

    Pentru prima dată în mai multe luni, proporţia companiilor care implementează astfel de programe a crescut în noiembrie.

    Aceasta înseamnă că ar putea apărea presiuni asupra pieţei muncii în următoarele luni. Trei din patru hoteluri consideră criza actuală o ameninţare existenţială, iar încrederea companiilor la nivelul tuturor sectoarelor economiei a scăzut pentru a doua lună consecutiv în noiembrie.

    Criza coronavirusului ameninţă cu dispariţia 15% din companiile germane, relevă un sondaj ifo. „Este o îmbunătăţire faţă de iunie, când procentul se ridica la 21%, însă 86% din agenţiile de travel şi tour operatori se simt în prezent ameninţaţi, ca şi 76% dintre hoteluri şi 62% din restaurante“, arată Klaus Wohlrabe, din cadrul institutului german.

    În acelaşi timp, aşteptările producătorilor auto germani şi ale furnizorilor acestora pentru lunile următoare s-au deteriorat. În noiembrie, acestea au scăzut pentru a patra lună consecutiv, coborând de la plus 16,3 puncte în octombrie la minus 4,0 puncte, potrivit ifo.

    Totuşi, companiile estimează situaţia actuală ca fiind una mai bună. „Situaţia afacerilor este satisfăcătoare deocamdată, însă ceea ce văd companiile în viitor nu le dă speranţe în acest moment“, arată Wohlrabe.