Tag: vehicule

  • Producătorul auto german care vrea să scape de toate maşinile pe benzină şi motorină până în 2023. În ce ţară vrea să facă acest lucru

    Producătorul german de autovehicule Volkswagen estimează că vehiculele electrice vor reprezenta aproximativ 90% din vânzările de autovehicule din Norvegia, cea mai importantă piaţă de vehicule electrice din lume, încă de anul viitor, graţie sprijinului politic stabil, scriu cei de la thedriven.io.

    Noul ID.3 lansat de Volkswagen a devenit cel mai bine vândut vehicul electric din Norvegia, unde vânzările totale de vehicule electrice au depăşit cota de piaţă de 60% din totalul vânzărilor de automobile din septembrie. Volkswagen ID.3 a fost lansat pe piaţa norvegiană pe 28 august şi se vinde în Norvegia cu 32.000 de euro (modelul de bază) sau circa 36.500 de euro (modelul Plus).

    Harald A. Moeller, importatorul norvegian de maşini Volkswagen, a făcut şi o altă predicţie conform căreia Volkswagen ar putea înlocui complet toate maşinile diesel şi pe benzină cu cele electrice până în 2023.

    Ca şi ID.3, după Nissan Leaf, Volkswagen e-Golf este cea mai răspândită maşină electrică din Norvegia, cu aproape 50.000 de automobile.

    Încrederea Volkwagen că lucrurile se vor îmbunătăţi în ceea ce priveşte vânzările de maşini electrice din Norvegia vine după anunţarea planului de cheltuieli fiscale pentru 2021 de către guvern, care a extins politica naţională de impozitare zero pentru maşinile complet electrice.

  • Ford a livrat o flotă de 50 de unităţi din utilitara Transit special echipate pentru Poliţia de Frontieră

    Ford România a livrat astăzi primele trei unităţi ARTEMIS-RO pe bază de Ford Transit din lotul în curs de livrare către Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, parte a unui proiect care a început în urmă cu aproape doi ani.

    Primele unităţi au fost livrate în cadrul unui eveniment găzduit la Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti de către ambasadorul SUA Adrian Zuckerman, şi în prezenţa Premierului României, Ludovic Orban

    Proiectul este rezultatul unei colaborări între inginerii Ford care au lucrat la adaptarea modelului, dealerul Ford- Transit Center Ţiriac Auto şi compania Pro Optica pentru integrarea modelului Ford Transit în structura complexă a proiectului pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

    “Acest proiect este încă o dovadă a lucrului eficient în echipă şi suntem bineînţeles deosebit de mândri pentru modul în care el a fost gestionat. Ne dorim să vedem cât mai multe modele Ford, nu doar în flotele entităţilor private, dar şi la cele ale statului, cu atât mai mult cu cât producem la Craiova unele dintre cele mai apreciate şi avansate SUV-uri ale momentului“, a declarat Cristian Prichea, Director General, Compania Naţională de Vânzări Ford.

    Aceasta este prima flotă Ford cumpărată în ultimii ani de către statul român.

    “Mă bucur că Ford, un lider mondial de anvergură în tehnologia auto, a fost ales pentru a furniza vehiculele sale inovatoare către instituţiile de ordine publică şi siguranţă din României”, a spus ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman. “Poliţia de frontieră română este un partener esenţial al guvernului Statelor Unite ale Americii în combaterea infracţiunilor transnaţionale, iar noile caracteristice ale acestor vehicule vor face operaţiunile lor viitoare mult mai eficiente”, a mai declarat Excelenţa sa, Adrian Zuckerman.

    Produsul a fost construit urmărind cerinţele formulate de specialiştii din domeniul tehnic şi operaţional ai beneficiarului. Proiectul de amenajare, sistemul optronic de supraveghere cu cameră termală, calculatorul şi aplicaţia software de supraveghere şi lucru cu hărţile sunt concepute şi realizate în România de către Pro Optica S.A. Autovehiculul de bază şi display-urile militare sunt produse ale companiilor americane Ford şi respectiv Vartech.

     

    Produsul a parcurs toate verificările de pre-recepţie şi până astăzi au fost recepţionate un număr de 16 produse, care au intrat deja în serviciu/misiune.

     

    Pro Optica S.A. a produs şi livrat în ultimii 10 ani un număr de peste 100 astfel de produse în România şi Ungaria, care îşi desfăşoară misiunile pe frontiere”, a declarat Marinică Mîrzu, Directorul General ProOptica.

    Cele 50 de unităţi Ford Transit sunt propulsate de motorul EcoBlue 2.0 170 CP, şi echipate cu sistemul de Tracţiune Integrală Inteligentă ce oferă performanţă îmbunătăţită în condiţii dificile de utilizare. Atunci când este cuplat, sistemul creşte automat cuplul transmis roţilor cu cea mai mare aderenţă. Acest sistem este potrivit pentru serviciile de salvare şi pentru companiile care lucrează frecvent pe teren accidentat.

    În primele opt luni ale acestui an, conform datelor oferite de către DRPCIV, Ford continuă să rămână lider de piaţă pentru vehiculele comerciale, cu o cotă de piaţă de 14.65% şi un număr de 2000 de vehicule comerciale înmatriculate.

     

  • Ce vrea să facă Uber după ce a aflat că poluează mai mult decât şoferii care îşi folosesc maşinile personale ca să ajungă la destinaţie

    Reprezentanţii Uber au declarat că „încep să concureze” cu proprietarii de maşini când vine vorba de poluarea cu carbon,  şi adaugă că emisiile de la cursele Uber  sunt în continuare cu 41% mai mari prin comparaţie cu gradul mediu de ocupare al vehiculelor – din cauza timpului petrecut fără pasageri în maşină, spre exemplu atunci când şoferii călătoresc pentru a prelua un client.
    Reprezentanţii companiei au declarat că speră să ajungă la performanţa ca până în 2025, cel puţin 50% dintre călătoriile electrice din Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Lisabona, Madrid şi Paris să fie efectuate cu vehicule cu zero emisii, în timp ce ţinta pentru Londra este să ajungă la 100% curse operate cu maşini electrice până în perioada respectivă,  după cum anunţaseră anterior.

    „Acesta este începutul şi ne aşteptăm să fim judecaţi în ciuda acţiunilor noastre. Succesul suprem al afacerii noastre depinde de abilitatea noastră de a face tranziţia spre energia curată în parteneriat cu şoferii, inovatorii din industrie şi cu autorităţile.” Dara Khosrowshahi, CEO Uber

  • Un startup german care produce vehicule zburătoare a devenit „unicorn” după o rundă de finanţare de 35 de milioane de dolari din partea celui mai mare investitor Tesla după Elon Musk

    Lilium, un startup german care produce vehicule zburătoare a devenit „unicorn” după o rundă de finanţare de 35 de milioane de dolari din partea Baillie Gifford & Co, cel mai mare investitor Tesla după miliardarul Elon Musk, scrie Bloomberg.

    Noua rundă de finanţare vine cu o evaluare de peste un miliard de dolari, potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg. Astfel, totalul investiţiilor în Lilium ajunge la 375 de milioane de dolari.

    „Banii strânşi în ultima rundă de finanţare ne oferă siguranţă în peisajul economic actual şi suntem recunoscători că suntem capabili să ne concentrăm asupra misiunii pe care ne-am propus-o”, a declarat Christopher Delbrueck, directorul financiar din cadrul Lilium.

    Co-fondată în 2015 de patru ingineri, Daniel Wiegand, Sebastian Born, Matthias Meiner şi Patrick Nathen, compania cu sediul în Munchen are în prezent peste 450 de angajaţi şi va continua să crească numărul angajărilor, spune Wiegand, directorul executiv al firmei.

    Misiunea companiei a fost de la început crearea unui sistem de transport accesibil nu doar pentru cei bogaţi, ci pentru un public cât se poate de larg, a adăugat Wiegand.

     

  • Încotro merg autorulotele pe timp de pandemie

    Turismul este unul dintre sectoarele cel mai afectate de pandemia de Covid-19, ceea ce se vede pe toate nişele acestuia. Dacă la începutul anului în curs Florin Hriţuliac, fondatorul grupului Haff, care închiriază şi vinde autorulote şi rulote, credea că în 2020 va bifa afaceri de 7 milioane de euro, după cele două luni de stare de urgenţă se aşteaptă ca businessul să realizeze doar 5% din previziunile iniţiale.  

    Piaţa de autorulote şi rulote se numără printre cele mai afectate de noul coronavirus şi de măsurile implementate de autorităţi, iar actorii economici care formează întregul sector al turismului îşi regândesc planurile de acţiune, astfel încât businessurile lor să reziste în faţa noilor provocări şi să depăşească această criză cu cât mai puţine pagube.

    „A trebuit să regândim întreaga strategie de dezvoltare a activităţilor pentru următorii cinci ani. Întreg sectorul de camping – vânzare, închiriere, service rulote şi autorulote, locuri de campare – a fost închis ca urmare a măsurilor de prevenţie. Pe termen scurt vom reprograma toate vacanţele suspendate, astfel încât turiştii care deja au achitat să sufere cât mai puţin. Concomitent vom cere suspendarea ratelor către bănci şi societăţi de leasing, conform OUG37/2020”, a spus într-un interviu pentru BM Florin Hriţuliac, managing partner în cadrul Haff Premium Campers, companie ce face parte din grupul Haff. Având în vedere că vacanţele cu rulota sau autorulota sunt încă un trend în dezvoltare în România, Florin Hriţuliac consideră că „vom vedea autorulote circulând doar cu turiştii care au avut rezervările amânate din cauza pandemiei. Cred că vom vedea o revenire a interesului pentru turismul cu autorulota doar peste doi sau trei ani”.

    El spune că restricţiile de călătorie în Europa vor avea un efect negativ în acest sector, având în vedere că doar 10-12% dintre cei care închiriau autorulote nu treceau graniţele ţării, „de regulă, aceşti turişti închiriau doar pentru un weekend”.
     „S-a observat în anii trecuţi o creştere a numărului firmelor de închiriere, lunar apărând noi firme în domeniu. Multe vor dispărea în acest an din păcate. Acest gol rămas se va acoperi în timp de către mari firme de închiriere europene, afiliate de regulă producătorilor, în mod direct. Clienţilor români li se vor oferi tarife aliniate celor europene, cu garanţie de închiriere de câteva mii de euro. În contextul scăderii economiei acest lucru va duce la scăderea atractivităţii turismului cu autorulota în România”, crede antreprenorul.

    Un alt factor decisiv care stă la baza călătoriilor cu autorulota este reprezentat de partea financiară a turiştilor. Spre comparaţie, tariful de închiriere a unei autorulote poate fi mai mare cu circa 100 de euro pe zi, comparativ cu preţul de cazare într-o cameră de hotel. „În condiţiile în care tariful mediu de cazare în România va scădea undeva la 20-30 euro/zi, foarte puţini vor fi cei dispuşi să achite între 120 şi 180 euro/ziua de închiriere pentru o autorulotă, în sezonul de vârf. Un tarif minim de închiriere a unei autorulote este în jur de 70 euro/zi, pe parcursul unui grad de ocupare medie anuală de 70%, astfel încât deţinătorul autorulotei să îşi poată acoperi costurile”, a explicat Florin Hriţuliac.
    Nici în ţările dezvoltate, unde vacanţele cu autorulota şi rulota sunt deja o tradiţie, precum America şi ţările din Europa Occidentală, turiştii nu vor fi la fel de atraşi de închirierea unui astfel de vehicul, afirmă reprezentantul grupului Haff.
     „Din păcate sunt doar încercări ale entităţilor interesate în atragerea turiştilor care călătoreau cu avionul şi stăteau în hoteluri să le combine în turismul cu autorulota, este o abordare de tipul win-lose care nu este sustenabilă. Firmele americane şi, mai nou, şi cele europene, încearcă această abordare. Specialiştii în turismul cu RV-ul (recreational vehicle) au atras atenţia că acesta este o formă alternativă de turism, de nişă, care se îndestulează după ce turiştii au bifat celelalte forme de turism tradiţionale. De asemenea este şi mai scump decât turismul tradiţional, chiar şi în statele dezvoltate. O strategie de creştere pe conversia turistului tradiţional nu este realizabilă.
    Cele două luni de stare de urgenţă şi-au pus amprenta pe finanţele grupului Haff, astfel că dacă în anii trecuţi în această perioadă a anului compania realiza deja aproximativ 35% din cifra de afaceri şi avea peste 70% din întreagă capacitate anuală deja rezervată, în acest an încasările sunt pe zero. „Mai mult decât atât, avem multe cereri de anulare sau amânare a rezervărilor, ceea ce practic ne plasează pe încasare minus, încasarea zero ar fi fost fericită. Pe partea de rezervări pentru restul anului mai avem active 679 de zile de închiriere, faţă de 9.801 de zile anul trecut, înregistrând astfel o scădere de 93% a activităţii de închiriere.”
    Pe partea de vânzări de autorulote şi rulote, piese de schimb şi accesorii, Florin Hriţuliac spune că anul trecut grupul a realizat afaceri de aproximativ 3 milioane de euro până în această perioadă din an, iar „în acest moment suntem pe zero. Vânzările se fac de regulă între lunile aprilie -iunie ale fiecărui an, avem peste 180 de vehicule noi în depozite logistice pentru care nu avem cumpărători, în valoare de aproximativ 7 mil. euro. Aproape toate achiziţiile de rulote şi autorulote au fost amânate atât din cauza posibilităţilor reduse de finanţare, cât şi a conservării resurselor disponibile de către cei ce aveau lichidităţi.”
    El spune că întreaga industrie, la nivel global, şi-a tras obloanele în urma pandemiei şi a stării de urgenţă, iar producătorii internaţionali de autorulote şi rulote aşteaptă ca piaţa să îşi revină să reapară cererile de achiziţie. „Toţi dealerii de autorulote din Europa, în special cei de volum mare, sunt într-o poziţie delicată, cu stocuri uriaşe destinate vânzării, însă cu o piaţă cu cerere zero. Lucrăm în special cu producători germani, lideri în Europa (Buerstner, Hobby), care, au o bază foarte solidă din punct de vedere financiar, dar în curând vom asista la primele cereri de protecţie împotriva creditorilor dacă statul german nu intervine în acest domeniu, aşa cum a făcut-o şi în 2008-2009. Un alt producător din nordul Italiei, cu care am avut volume importante de vânzări, este paralizat complet, afectând astfel tot lanţul de aprovizionare.”
    Grupul Haff a înregistrat afaceri de peste 6 milioane de euro la finalul anului trecut, iar pentru anul în curs bugeta o cifră de afaceri de peste 7 mil. euro. Însă, având în vedere efectele negative ale pandemiei, Florin Hriţuliac estimează că grupul va realiza doar 5% din „ce planificaserăm pentru 2020”.
    „Veniturile din vânzări vor fi zero, iar pe partea de închiriere vom avea cifre cu minus. Pe întreg anul îmi este dificil să mă pronunţ, dar cred că vom avea cifre de afaceri incredibil de mici şi foarte mari presiuni din partea tuturor creditorilor clienţi, bănci, firme de leasing, salariaţi. Nu cred că vom depăşi o cifră de afaceri mai mare de 300.000 de euro.”
    Grupul gestionează o flotă de 140 vehicule, atât proprii, cât şi deţinute de alţi proprietari şi gestionate prin intermediul unei interfeţe automate de rezervare Haff, „în mod similar cu booking.com. Estimăm aproximativ 60 de unităţi noi pe platforma de închiriere în acest an. Sperăm că vom ajunge la aproximativ 200 unităţi destinate închirierii în acest sezon de vară”.
     Planul pe termen mediu prevede relansarea unor pachete de vacanţă de vară într-o formulă atractivă, astfel încât „să reuşim menţinerea unui cash-flow suficient pentru acoperirea cheltuielilor curente. Activitatea de vânzare vehicule se va relua cred cu mare greutate, majoritatea clienţilor noştri fiind flote comerciale de închiriere care sunt şi ele afectate, la rândul lor, de aceste scăderi”. Florin Hriţuliac consideră că pentru relansarea acestui sector, statul trebuie să ofere acces facil la finanţare (garantată de stat) pentru achiziţia de vehicule de acest tip, să inlcudă turismul cu autorulota sub umbrela Ministerului de Turism, să dezvolte campinguri şi spaţii de alimentare, parcare specializate pentru rulote şi autorulote.
     „Se poate oferi şi posibilitatea plăţii vacanţelor – închirierii de autorulote cu vouchere de vacanţă acordate gratuit de către stat bugetarilor. Iar antreprenorii trebuie să găsească soluţii de supravieţuire. România are o şansă uriaşă să reactiveze industria textilă şi cea alimentară, întrucât Europa va înlocui producţia din China cu cea în Europa de Est.” În noul context, compania şi-a amânat şi planurile de dezvoltare. Cu ajutorul partenerilor din Germania şi mentorilor din SUA, au cooptat un investitor asiatic spre sfârşitul anului trecut. Prin achiziţia pachetului de acţiuni al societăţii lor de către acest investitor voiau astfel să înceapă producţia de autorulote în România, la Braşov, cu o capacitate maximă de 800 unităţi pe an. „Însă, pandemia de COVID-19 a afectat China în primul rând şi apoi a ajuns şi la noi, astfel că fondurile necesare acestei investiţii vor fi deblocate mult mai târziu decât anticipam. Sperăm că o eventuală scădere a preţurilor terenurilor şi a spaţiilor de producţie să compenseze această întârziere, însă producţie de autorulote vom face, mai devreme sau mai târziu, la Braşov”, spune antreprenorul. 

  • Veşti proaste pentru mulţi şoferi: ce se va întâmpla cu maşinile care nu sunt folosite în mod constant

    Propunerea legislativă, nr. B595/2019, pentru modificarea şi completarea Legii nr.421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, depusă la Senat în 23 decembrie 2019, propune reducerea perioadei în care vehiculele abandonate pot sta în parcările publice la 6 luni, conform documentului oficial.

    Astfel, dacă propunerea legislativă intră în vigoare, perioada în care vehiculele abandonate pot sta în parcările publice va fi redusă de la 1 an, cât este în prezent, la 6 luni.

    De asemenea, iniţiativa prevede includerea autoturismelor înmatriculate în străinătate în categoria „vehicule fără stăpân”. „Vehicul fără stăpân” va fi definit astfel: „vehiculul de orice categorie, fără plăcuţă de înmatriculare sau alte marcaje oficiale, ori înmatriculat în străinătate, staţionat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este necunoscut”, conform proiectului de lege.

    Vehicul abandonat va fi definit: „vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă există indicii temeinice că acesta nu corespunde circulaţiei pe drumurile publice, conform rigorilor impuse de lege”.

    De asemenea, proiectul introduce obligaţia de a prezenta dovada achitării taxelor auto, a amenzilor şi dovada efectuării Inspecţiei Tehnice Periodice (ITP) de către proprietar sau deţinătorul legal în termen de cinci zile de la primirea somaţiei.

    Proiectul de lege mai prevede amenzi între 1.000 şi 2.000 de lei pentru proprietarii maşinilor care primesc somaţie şi care în maxim cinci zile nu ridică vehiculul de pe domeniul public sau privat al statului sau al unităţii administrativ teritoriale.

    Iniţiativa legislativă este semnată de şapte parlamentari USR, fiind depusă la Senat, în procedură de urgenţă, iar decizională este Camera Deputaţilor.

     

     

  • Veşti proaste pentru mulţi şoferi: ce se va întâmpla cu maşinile care nu sunt folosite în mod constant

    Propunerea legislativă, nr. B595/2019, pentru modificarea şi completarea Legii nr.421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, depusă la Senat în 23 decembrie 2019, propune reducerea perioadei în care vehiculele abandonate pot sta în parcările publice la 6 luni, conform documentului oficial.

    Astfel, dacă propunerea legislativă intră în vigoare, perioada în care vehiculele abandonate pot sta în parcările publice va fi redusă de la 1 an, cât este în prezent, la 6 luni.

    De asemenea, iniţiativa prevede includerea autoturismelor înmatriculate în străinătate în categoria „vehicule fără stăpân”. „Vehicul fără stăpân” va fi definit astfel: „vehiculul de orice categorie, fără plăcuţă de înmatriculare sau alte marcaje oficiale, ori înmatriculat în străinătate, staţionat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este necunoscut”, conform proiectului de lege.

    Vehicul abandonat va fi definit: „vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă există indicii temeinice că acesta nu corespunde circulaţiei pe drumurile publice, conform rigorilor impuse de lege”.

    De asemenea, proiectul introduce obligaţia de a prezenta dovada achitării taxelor auto, a amenzilor şi dovada efectuării Inspecţiei Tehnice Periodice (ITP) de către proprietar sau deţinătorul legal în termen de cinci zile de la primirea somaţiei.

    Proiectul de lege mai prevede amenzi între 1.000 şi 2.000 de lei pentru proprietarii maşinilor care primesc somaţie şi care în maxim cinci zile nu ridică vehiculul de pe domeniul public sau privat al statului sau al unităţii administrativ teritoriale.

    Iniţiativa legislativă este semnată de şapte parlamentari USR, fiind depusă la Senat, în procedură de urgenţă, iar decizională este Camera Deputaţilor.

     

     

  • Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule

    Un proiect de lege depus în Parlament prevede că permisul de conducere categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3, dacă persoana respectivă are 24 de ani şi permis categoria B de cel puţin doi ani. Iniţiativa aprţine deputaţilor PSD Gabriel Petrea şi Alexandru Rotaru.
     
    Proiectul legislativ prevede completarea legii circulaţiei pe drumurile publice cu următorul articol:
     
    „După litera j a al. 1 al art 24.1 se introduce litera k) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile pentru motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0.1 kW/kg (categoria A1), cu condiţia ca deţinătorii permiselor să aibă vârsta minimă de 24 de ani şi permisul categoria B obţinut cu cel puţin doi ani în urmă”, scrie rtv.ro
     
    Cei doi deputaţi susţin că în multe ţări europene legislaţia care reglementează obţinerea permisului categoria A1 include amendamente care facilitează obţinerea acestei categorii dacă solicitantul posedă categoria B.
     
  • Dacia a produs SUV-uri Duster de 9 miliarde de euro în ultimii doi ani. Cea de-a doua generaţie a Dacia Duster, cel mai bine vândut SUV mic de pe piaţa europeană, a ajuns la o producţie de 500.000 de unităţi în ultimii doi ani

    La sfârşitul lunii noiembrie, Uzina Vehicule Dacia de la Mioveni a livrat de pe linia de montaj a modelului Duster cu nr. 500.000 – un model 4×4, Prestige, 1.3 TCe 150 CP, roşu, la doi ani de la lansarea sa în producţie. Maşina va fi livrată unui client din Franţa, cea mai mare piaţă pentru marca Dacia.

    Zilnic, la Uzina Vehicule se produc 1.400 de maşini, dintre care 1.050 sunt modele Duster. Potrivit calculelor ZF, cu un preţ mediu de 18.000 de euro cu TVA, valoarea producţiei celei de-a doua generaţii a SUV-ului este de circa 9 mld. euro.

    Prima generaţie de Duster a intrat în fabricaţie în anul 2010, iar de atunci, peste 1,7 milioane au fost produse în România, la Mioveni. Principalele pieţe de export sunt Franţa, Italia şi Spania, gama Dacia fiind comercializată în 44 de ţări.

    „Duster este un model emblematic din gama Dacia produsă la Mioveni la care contribuie toate echipele Groupe Renault România. Trebuie să con­tinuăm să fim solidari, responsabili şi ri­guroşi pentru a ne menţine competitivi. Să fabricăm vehicule atractive, de calitate, competitive şi apre­ciate de clienţii noştri. Pentru viitorul pe care îl construim astăzi, într-una dintre cele mai importante uzine ale Alianţei Renault Nissan Mitsubishi“, a declarat Miguel Oliver-Boquera, director executiv al Uzinei Vehicule Dacia.

    Dacia Duster a câştigat o poziţie în topul vânzărilor SUV-urilor mici la nivel european, cu 166.225 de maşini noi înmatriculate în primele nouă luni, în creştere cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit carsalesbase.com, care centralizează statistici ale prodcătorilor şi ale Jato Dynamics. Mai mult, Duster urcă pe primul loc şi continuă creşterea în condiţiile în care 2019 este al doilea an întreg de vânzare al modelului. În plus, anul acesta Duster a venit cu noul motor de 1,33 litri pe benzină, dezvoltat de Renault alături de Mercedes-Benz şi care pe lângă cele două versiuni ale sale, de 130, respectiv 150 CP, vine atât cu tracţiune faţă, cât şi 4×4.

    Ani la rând Duster a ocupat locul al treilea, respectiv al doilea, în timp ce prima poziţie era deţinută de Renault Captur.

    Anul acesta însă, Captur a trecut la cea de-a doua generaţie. De asemenea, Peugeot 2008, care a deţinut locul secund după Captur, va beneficia de o nouă generaţie în următoarele luni.

    Ford EcoSport, cel de-al doilea SUV produs în România, de asemenea a urcat o poziţie în clasament, ocupând locul al cincilea în topul celor mai vândute SUV-uri mici, după ce la finalul primului semestru ocupa locul al şaselea. Vânzările sale au urcat la nouă luni cu 12%, la aproape 94.000 de maşini. Pe locul secund în topul vânzărilor a urcat noul VW T-Roc, model care concurează direct atât cu Renault Captur, cât şi cu Ford EcoSport.

    Ford a demarat în octombrie anul acesta la Craiova producţia modelului Puma, cel de-al doilea SUV mic al gamei constructorului american, care va reprezenta aproximativ jumătate din producţia uzinei de la Craiova.

    La nivelul gamei Ford, la un nivel similar de echipare Puma este cu 2.000 de euro mai scumpă decât EcoSport, iar Puma este cu 1.500 de euro mai ieftină decât un Ford Focus cu o configuraţie similară.

    La nivelul primelor zece luni, Ford EcoSport este al doilea cel mai bine vândut SUV mic de pe piaţa locală, după Duster, având o cotă din segment de aproape 11%, faţă de 37% câd are SUV-ul produs la Mioveni.

    bogdan.alecu@zf.ro

  • Vehiculele comerciale se îndreaptă spre zona electrică

    Noi vehicule electrificate, soluţiile inovatoare de conectare şi parteneriatele strategice vor creşte productivitatea şi opţiunile disponibile pentru clienţii vehiculelor comerciale Ford în Europa şi o nouă furgonetă Transit complet electrică este aşteptată pe piaţă în 2021. În plus, transportorul de persoane Tourneo Custom Plug-In Hybrid ţinteşte 50 de kilometri de autonomie pur electrică şi va fi disponibil pe piaţa locală în primul trimestru al anului viitor.

    „Noua generaţie de Ford Transit este cea mai productivă şi smart lansată până acum. Vorbim de o scădere a consumului de combustibil la diesel de 7%, avem patru versiuni de putere de până la 185 CP şi gama va fi completată cu o cutie de viteze automată cu zece trepte pentru versiunile cu tracţiune spate, a spus Nick Manson, vehicle engineering manager la Transit. Gama va include şi motorizări mild-hybrid pentru dieseluri şi hibride plug-in. Cu ajutorul sistemelor mild-hybrid se obţine o economie de combustibil între 3% şi până la 8% în oraş. Sistemul permite creşterea sarcinii utile cu 80 kg în cazul versiunilor cu tracţiune spate şi 48 kg pentru cele cu tracţiune pe puntea faţă.

    Noile modele dispun inclusiv de moduri diferite de condus, precum Eco, Alunecos – pentru rulare pe ud sau traseu acoperit cu gheaţă, Noroi şi Remorcă – mod care optimizează folosirea frânei de motor. Printre noile funcţii se numără senzorul de unghi mort cu funcţie de remorcă, tempomat adaptiv cu recunoaşterea semnelor rutiere, sistem de păstrare a benzii de rulare, sistem de frânare la urgenţă, asistenţă la parcare.

    Noile modele vin cu sistemul FordPass Connect, cu modem de date şi hotspot cu conectivitate permanentă. Cei care deţin un IMM cu până la cinci maşini pot opta pentru sistemul FordPass Pro, prin care se poate verifica starea maşinii, nivelul combustibilului şi al AdBlue, statusul maşinii şi locaţia sa. În plus, maşinile pot fi încuiate, descuiate şi motorul pornit de la distanţă. În cazul flotelor de mari dimensiuni, există opţiunea Ford Commercial Solutions.

    De ce o utilitară plug-in hybrid? Pentru că piaţa se schimbă şi există dorinţa de a reduce emisiile de noxe şi dioxid de carbon. În mediul urban există opţiunea de a nu avea niciun fel de emisii atunci când se merge în modul electric, iar în caz de urgenţă, există opţiunea utilizării motorului termic.

    Bateria sistemului electric poate fi încărcată atât la priză, cât şi la frânare sau la rulare cu viteză constantă, iar motorul ecoboost joacă rol de generator. Motorul termic nu este conectat la transmisie, ci joacă doar rol de generator.

    „Clienţii doresc flexibilitate, vor şi mod electric, dar şi o autonomie mare în cazul distanţelor lungi. Şi toate acestea fără vreo modificare adusă compartimentului de încărcare – 6 metri cubi capacitate şi 1.130 kg sarcină utilă, a spus Ian Porter, chief engineer la Transit PHEV.

    În cazul sistemului plug-in hybrid există patru sisteme de condus – EV Auto – optimizează bateria, EV Now – modul electric, EV Later – păstrează nivelul bateriei – şi EV Charge – încarcă bateria din mers. Cu ajutorul acestui sistem, consumul mediu scade la 2,7 litri/100 km sau 60 g CO2 per kilometru.
    Sistemul hibrid plug-in este instalat şi pe versiunea de pasageri – pe Tourneo Custom cu opt locuri.

    În urmă cu 18 luni Ford a demarat un proiect în Londra de utilitare plug-in, în cadrul căruia 20 de maşini au rulat peste 240.000 km timp de 12 luni, iar 75% din rute au fost operate în mod electric.

    Următoarele oraşe vizate de proiect sunt Köln în Germania şi Valencia în Spania. Cum arată piaţa la nivel local? În primele opt luni ale acestui an s-au livrat pe piaţa locală 14.500 de vehicule comerciale, în creştere cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut – fără a lua în calcul camioanele. Ford este în continuare cel mai bine vândut brand pentru al patrulea an consecutiv.

    Potrivit datelor Ford, diferenţa de preţ dintre un Transit cu motor diesel „simplu şi unul hibrid va fi de 700 de euro, diferenţă care va fi amortizată prin consumul mai redus şi valoarea reziduală mai mare. În cazul versiunii plug-in hybrid avem în plan o ofertă de leasing operaţional şi financiar, iar costul de întreţinere va fi inclus în rată.

    Pe piaţa locală sistemul plug-in hybrid va fi disponibil din primăvara anului viitor.

    Sistemul FordPass Pro va fi lansat în România în primul trimestru al anului viitor, când va fi integrat pe toate autvehiculele mărcii. Acestea vor dispune de modem cu router Wi-Fi şi conexiune de date printr-un abonament Vodafone.

    Segmentul comercialelor cu sarcină utilă de 2 tone reprezintă aproape jumătate din volumul total, cu aproape 6.900 de unităţi, segment din care Ford are 18% cotă de piaţă, iar pe trei din cele cinci segmente ale vehiculelor comerciale Ford este pe primul loc.

    „Piaţa auto locală are nevoie de un program Rabla pentru vehiculele comerciale, există o necesitate cu privire la reînnoirea parcului de utilitare. Vorbim de 78% din parcul auto naţional de utilitare care are o vechime de peste 10 ani. Programul Rabla actual nu permite achiziţia unei utilitare noi, însă prin programul Ford în urma casării vehiculului vechi poate fi obţinut un discount la o utilitară nouă, a spus Cristian Prichea, directorul general al Ford România.

    Ford a fost din nou brandul de vehicule comerciale numărul 1 în Europa în 2018, al patrulea an consecutiv când compania reuşeşte această performanţă la nivelul vânzărilor anuale pe cele 20 de pieţe europene. Ford a comercializat 380.900 de maşini din gama utilitară în aceste 20 de pieţe, în creştere cu 8% faţă de anul 2017.