BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Una dintre cele mai mari companii din România anunţă un val de concedieri din cauza vânzărilor în scădere

    Anunţul vine la scurtă vreme după ce Electrolux a finalizat o investiţie la Satu Mare. Mai exact, grupul a investit în dezvoltarea producţiei deşi anunţă că nu are comenzi suficiente pentru a-şi păstra tot personalul.

    Grupul suedez Electrolux va disponibiliza o parte din personalul fabricii de aragazuri de la Satu Mare, conform unui anunţ făcut pe pagina proprie de Facebook de către Instituţia Prefectului Satu Mare.

    „SC Electrolux Romania SA a înştiinţat la sfârşitul anului trecut Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare despre iniţierea procedurilor de concediere colectivă”, conform aceleiaşi surse.

    Potrivit anunţului, disponibilizările au loc în contextul în care cererea pentru electrocasnice a scăzut odată cu debutul războiului ruso-ucrainean. Mai exact, cele două ţări beligerante reprezentau pieţe importante pentru suedezii de la Electrolux, conform aceluiaşi anunţ.

    „Pentru a compensa aceasta discrepanţă dintre capacitatea de producţie a fabricii si volumul în scădere de comenzi, la iniţiativa angajatorului în perioada mai-decembrie 2022, societatea a solicitat măsuri de sprijin prevăzute de OUG nr.36/2022(somaj tehnic), acordate de către AJOFM Satu Mare. În urma înştiinţării privind disponibilizarea colectivă, AJOFM Satu Mare a contactat societatea şi, de comun acord, s-au organizat întâlniri cu salariaţii afectaţi de disponibilizarea colectivă.”

    Anunţul vine la scurtă vreme după ce Electrolux a finalizat o investiţie la Satu Mare. Grupul suedez, ce deţine o fabrică la Satu Mare, în nordul ţării, a inaugurat în toamna lui 2022 o nouă linite de producţie de plite în România. Astfel, capacitatea de producţie a uzinei locale a ajuns la 1,3 milioane de unităţi. Mai exact, grupul a investit în dezvoltarea producţiei deşi anunţă că nu are comenzi suficiente pentru a-şi păstra tot personalul.

    Unitatea de producţie din nordul ţării, care are o istorie de peste un secol, realiza înainte de a intra în portofoliul suedezilor aragazuri sub brandul Samus, iar după preluare Electrolux a renunţat la brandul local pentru a produce sub mărcile grupului. Mai mult, a „dat” aragazurile pe plite incorporabile.

    În 1997, anul preluării, fabrica număra circa 2.300 de angajaţi, faţă de puţin peste 900 în prezent.

    Numărul de salariaţi include atât producţia, cât şi zona de vânzări şi distribuţie. Cei mai mulţi sunt cei din fabrică. Grupul suedez Electrolux are pe piaţa locală atât operaţiuni de import şi distribuţie, cât şi de producţie, la Satu Mare. În fabrica locală sunt realizate plite ce apoi iau fie drumul exporturilor (în bună parte), fie rămân în România şi ajung în casele consumatorilor locali. Pe piaţa din România, suedezii au însă şi alte bunuri, aduse din celelalte fabrici ale grupului. Tot businessul este operat pe o singură entitate juridică ce a avut afaceri de 1,08 miliarde de lei în 2021, plus 29,5%.

    După cifra de afaceri şi după numărul de salariaţi, Electrolux este unul dintre cei mai importanţi producători de electrocasnice din România, activând într-o industrie în plină dezvoltare, unde sunt activi şi alţi jucători mari precum De’Longhi, Philips, Karcher sau Arcelik (proprietarul Arctic). Mai mult, sectorul continuă să se dezvolte puternic, atât prin investiţiile companiilor deja active aici – cum e şi cazul Electrolux cu noua linie de producţie -, cât şi prin noi nume care decid să dezvolte fabrici în România.

     

     

     

     

  • Criza imobiliarelor a cuprins toată lumea: Vânzările de locuinţe din Hong Kong scad la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani

    Vânzările de locuinţe din Hong Kong au scăzut cu 40% de la an la an, ajungând la cel mai scăzut nivel de la criza financiară globală din 2008, potrivit datelor de la registrul funciar local şi a previziunilor agenţiilor imobiliare, scrie Financial Times.

    Se aşteaptă ca prăbuşirea uneia dintre cele mai scumpe pieţe imobiliare din lume să atingă punctul minim abia la jumătatea anului 2023, iar preţurile locuinţelor ar putea scădea cu până la încă 10% în acest an, au declarat analiştii.

    Anul trecut „a fost cel mai prost an din 2008 încoace pentru sectorul rezidenţial din Hong Kong”, a declarat Praveen Choudhary, analist de acţiuni la Morgan Stanley, specializat în imobiliare şi conglomerate din oraş.

    Vânzările de locuinţe încheiate de braţul de dezvoltare imobiliară al celui mai bogat om din Hong Kong, Li Ka-shing, s-au înjumătăţit faţă de 2021, în condiţiile în care oraşul s-a străduit să îşi revigoreze economia după ani de restricţii dure în urma Covid-19. Tranzacţiile cu case noi la CK Asset Holdings, unitatea imobiliară a lui Li, au scăzut de la 900 în 2021 la aproximativ 450 în 2022, în timp ce teritoriul s-a luptat cu prima sa epidemie semnificativă de Covid, care a atins vârful în luna martie.

    Valoarea totală a tranzacţiilor pentru vânzările sale s-a dublat, ajungând la aproximativ 26 miliarde de dolari HK (3,3 miliarde de dolari americani), datorită vânzării de apartamente de lux. Însă vânzările de la 21 Borrett Road, un proiect de primă mână în inima oraşului, au fost analizate cu atenţie după ce 152 de unităţi au fost vândute pentru o sumă totală de 21 miliarde de dolari HK, preţul mediu al metrului pătrat fiind cu aproximativ un sfert mai mic decât media altor unităţi vândute anterior.

    „Valoarea totală a tranzacţiilor din acest an este mai bună decât se aştepta”, a declarat pentru Financial Times William Kwok, directorul principal de vânzări al CK Asset. „O tranzacţie în bloc este la fel ca vânzarea unităţilor în parte atunci când vine vorba de volumul vânzărilor din perspectiva companiei”.

    În cadrul politicii Beijingului de “Covid-zero”, Hong Kong şi-a redeschis abia recent graniţele cu restul lumii şi este de aşteptat să reia călătoriile fără carantină în China de la jumătatea lunii ianuarie.

    Acordurile de vânzare de locuinţe noi s-au prăbuşit la 10.068 între ianuarie şi noiembrie 2022, de la 16.136 în aceeaşi perioadă din 2021, potrivit registrului funciar local, în timp ce valoarea tranzacţiilor s-a înjumătăţit de la 214 miliarde de dolari HK la 107 miliarde de dolari HK.

    Acordurile anuale de vânzare de locuinţe în 2022 sunt proiectate să fie mai mici decât cele din 2008, la 11.046 de unităţi, pe baza datelor preliminare din decembrie, potrivit agenţilor imobiliari de la Midland Realty şi Centaline Property Agency.

    Stewart Leung, vicepreşedinte al conglomeratului imobiliar Wheelock Properties din Hong Kong, a declarat că dezvoltatorii „probabil vor trebui să aştepte până la jumătatea anului 2023 pentru a vedea lumina de la capătul tunelului”. Wheelock a vândut aproape 600 de locuinţe noi în 2022, la o valoare totală de aproximativ 9,5 miliarde de dolari HK, comparativ cu 2.100 de unităţi şi 33,1 miliarde de dolari HK în anul precedent.

  • ​Vânzările de vin spumant explodează înainte de Revelion: cramele locale pun pe rafturi peste 3 milioane de litri anual

    ► Peste un sfert din sticlele de vin spumant se deschid la trecerea dintre ani, conform ultimelor date.

    Producţia de vin spumant a cramelor din România s-a situat anul trecut la aproape 3,3 milioane de litri, conform datelor de la Eurostat, producţia fiind în creştere faţă de anul anterior. Valoarea producţiei s-a situat la peste 16 milioane de euro, potrivit aceleiaşi surse. Vinul spumant este o categorie mică în piaţa de vin, însă este o categorie în creştere dacă ne uităm la datele statistice. Consumul este mai mare, având în vedere că importurile sunt peste producţie. În 2021, România a importat vin spumant de peste 19 milioane de lei, iar datele Eurostat nu includ şampania.

    Cele mai recente date arată că peste un sfert din sticlele de şampanie se deschid la trecerea dintre ani, astfel că aceasta este una dintre cele mai importante perioade pentru marii producători.

    Producţia de spu­­mant din Euro­pa e con­cen­trată în mâi­nile a patru ţări – Italia cu ai ei pro­se­cco, Franţa cu bine­cunos­cuta şam­­pa­nie, Spa­nia cu cava şi Ger­ma­nia. Pe lângă ele îşi fac loc şi alte state, prin­tre care timid şi Româ­nia, dar şi Ungaria şI Portugalia.

    Printre cei mai mari producători de vin spumant se numără Zarea, Casa Panciu, Casa de Vinuri Cotnari, Villa Vinea, Jidvei, Petro Vaselo, Cramele Recaş, Jidveu şi Carastelec.

    DeşI o piaţă mică, România are o istorie îndelungată pe segmentul vinului spumante.  România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă – după Franţa, Germania şi Rusia.

    Conform studiul „Ce băuturi preferă românii de sărbători”, realizat de Cognition, vinul este următoarea băutură aflată în lista intenţiilor de consum după bere (35% dintre respondenţi), urmat de şampanie cu 15,1%, în timp ce băuturile spirtoase se află pe intenţia de cumpărare a doar 10,4% din consumatorii care au participat la acest sondaj.

    România a produs anul trecut 4,5 milioane de hectolitri de vin, ceea ce înseamnă 1,7% din tot vinul realizat în 2021 la nivel mondial. Piaţa locală a câştigat teren dat fiind că pe plan local producţia a crescut cu 16% versus 2020, în timp ce cantitatea totală realizată în lume a fost cu 1% mai mică.

     

     

  • ​Cât cheltuie românii anual pe artificii: pandemia a tăiat 1 milion de euro din vânzări

    ► China este principalul furnizor de artificii pe Bătrânul Continent. 

    România s-a aflat în 2021 pe locul zece în Uniunea Europeană la importurile de artificii, din afara Comunităţii, în special din China, acestea având o valoare de peste 1,4 milioane de euro, arată datele Eurostat. Importurile au scăzut anul trecut comparativ cu anul anterior cu circa 400.000 de euro, declinul fiind explicabil prin faptul că 2021 a fost un an incert din punct de vedere al evenimentelor şi al restricţiilor de circulaţie. În volum, România a importat 514 tone de artificii cu circa 300 de tone mai puţin decât în 2020. Comparativ, în 2019, înainte de pandemie, în ţara noastră s-au adus peste 900 de tone de artificii cu o valoare de peste 2,3 milioane de euro.

    Pe primele locuri în ceea ce priveşte importurile se află Olanda, cu o valoare de 21 de milioane de euro, Danemarca (18,5 mil. euro cheltuiţi pe importuri de artificii) şi Polonia (13,7 mil. euro).

    În 2021, Uniunea Europeană a importat 29.200 de tone de artificii din afara Comunităţii, cu o valoare de 90 de milioane de euro. Importurile au fost  în 2021 de trei ori mai mici faţă de perioada de dinainte a pandemiei, iar tendinţa s-a văzut încă din 2020 când UE a importat artificii de 190 de milioane de euro, faţă de 264 milioane de euro în 2019.

    Aproape 60% din totalul importurilor de artificii în UE au mers către Olanda, Polonia şi Danemarca, mai arată datele Eurostat.

    China este principalul furnizor extra-UE de artificii pe Bătrânul Continent, livrând 99% din volume, adică 28.800 de tone, potrivit aceleiaşi surse.

     

     

     

  • Acţiunile Tesla continuă să scadă: Declin de 9% în ultima şedinţă de tranzacţionare. Vânzări în lipsă de aproape 14 mld. dolari de când Musk a decis să cumpere Twitter, nivel record anul acesta

    Acţiunile Tesla (TSLA) s-au depreciat cu 8,9% la finele şedinţei de tranzacţionare de joi, 22 decembrie, după ce au pierdut circa 11% marţi, pe un rulaj de 200 de milioane de acţiuni, faţă de o medie de 81 de milioane de acţiuni în ultimele 52 de săptămâni, scrie MarketWatch.

    Tesla a fost cea mai activă, cât şi cea mai slab performantă acţiune din indicii S&P 500 şi Nasdaq 100. Deşi acţiunile nu au închis sub pragul psihologic de 125 de dolari, compania a atins cel mai scăzut nivel din septembrie 2020.

    Noul declin a adus capitalizarea Tesla la sub 400 miliarde de dolari, emitentul ieşind astfel din topul 10 al celor mai valoroase companii incluse în S&P 500.

    Tesla, aproape să încheie cel mai slab an din istoria companiei

    „Short sellerii (vânzătorii în lipsă – n.r.) şi-au continuat pe bună dreptate strategia, Tesla fiind cel mai profitabil short de anul acesta. De când Elon Musk a anunţat în aprilie că vrea să cumpere Twitter, short-urile pe acţiunile TSLA s-au reflectat în marcări de profituri de 13,74 miliarde de dolari”, spune platforma de analiză S3 Partners.

    De la începutul anului până în prezent, acţiunile Tesla au pierdut 64,4%, faţă de un minus de aproape 20% pe S&P 500. Nasdaq Composite s-a depreciat cu 34%.

     

  • Exportatorii germani regândesc o “poveste de dragoste” de 100 de miliarde de euro cu China

    Timp de peste 20 de ani, Oliver Betz a produs senzori pentru producătorii chinezi de motoare de la baza sa din München. Dar în ultimele luni, vânzările Systec Automotive către China s-au prăbuşit, scăzând cu trei sferturi, conform Financial Times.

    “Extinderea în China nu este un subiect luat în considerare. Este vorba despre cum putem limita pagubele”, a declarat Betz, care a adăugat că 65% din exporturile companiei sale de anul trecut au fost către această ţară. El pune declinul pe seama unei creşteri mai lente, a strategiei “zero-Covid” de la Beijing şi a unei preferinţe tot mai mari pentru cumpărarea de produse locale, pe măsură ce producătorii chinezi ajung din urmă mărcile străine.

    Experienţa lui Betz devine tot mai frecventă în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii din Germania, care îşi văd puse la încercare relaţiile cu partenerii chinezi după ani de creştere a vânzărilor.

    Companiile din Germania îşi dau seama din ce în ce mai mult că nu se pot baza pe profiturile chinezeşti aşa cum o făceau odinioară, potrivit lui Jörg Wuttke. “Este o poveste de dragoste pierdută”, a spus el.

    Această ruptură ameninţă să destrame ceea ce a devenit una dintre cele mai avantajoase relaţii comerciale din lume, în care companiile germane au prosperat vânzând exportatorilor chinezi utilajele care le-au permis acestora din urmă să devină actori-cheie în lanţurile de aprovizionare globale.

    De la începutul mileniului, China a trecut de la puţin peste 1% din exporturile germane la o cotă de 7,5% din vânzările în străinătate, situându-se pe locul al doilea după SUA. În 2021, mărfuri germane în valoare de peste 100 de miliarde de euro au fost vândute în această ţară.

    Thorsten Benner, director al Institutului de Politici Publice Globale din Berlin, a descris legăturile ca fiind principalul factor al “epocii de aur a modelului economic german”, observată în ultimele etape ale mandatului de 16 ani al Angelei Merkel ca cancelar, care s-a încheiat anul trecut.

    Alicia García-Herrero, economist senior la think-tank-ul Bruegel, a declarat că, în Berlin, legăturile dinamice dintre cele două puteri exportatoare au fost înlocuite de un sentiment de slăbiciune, pe măsură ce exporturile au scăzut. “Germania îşi pierde excedentul comercial şi o parte din competitivitate, parţial din cauza faptului că China a avansat atât de rapid pe scara valorică”, a spus ea.

    Acesta vine într-un moment sensibil pentru relaţia mai largă dintre cele două ţări. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a dat combustibil criticilor germani la adresa Beijingului, care susţin că legăturile economice ale Germaniei prevalează asupra obiectivelor de politică externă şi conduc la o colaborare cu potenţiali rivali geopolitici.

    Olaf Scholz, care va zbura la Beijing săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire cu liderii chinezi în calitate de cancelar german, urmează să îşi prezinte noua strategie pentru China anul viitor. El se află sub presiune din partea partenerilor săi de coaliţie, Verzii şi Democraţii Liberi, pentru a slăbi legăturile.

    Scholz a stârnit controverse atunci când a cerut ministerelor să susţină o investiţie a Cosco, un conglomerat de stat chinezesc de transport maritim, într-un terminal de containere în portul Hamburg. Tranzacţia a fost aprobată săptămâna aceasta, deşi Cosco a preluat o cotă mai mică decât cea planificată, ceea ce îi va limita capacitatea de a influenţa deciziile.

    “Strategia pentru China va include mesaje clare privind necesitatea de a reduce dependenţele şi de a diversifica lanţurile de aprovizionare şi partenerii comerciali”, a declarat Benner.

    Berlinul a semnalat că va oferi mai puţine garanţii pentru a asigura companiile împotriva riscurilor politice din China. Legea sa privind obligaţia de diligenţă, care intră în vigoare în ianuarie şi care face ca marile companii să fie responsabile de monitorizarea încălcărilor drepturilor omului de către furnizorii lor, ar putea descuraja şi mai mult investiţiile germane în China, care au devenit din ce în ce mai concentrate în rândul producătorilor de automobile Volkswagen, BMW şi Daimler, precum şi al gigantului din industria chimică BASF.

    Reacţiile la atrocităţile din Xinjiang, regiunea de frontieră vestică a Chinei, au afectat deja vânzările. Producătorul de îmbrăcăminte sportivă Adidas a suferit anul trecut scăderi ale vânzărilor în China de 15% în două trimestre succesive, după un boicot cauzat de decizia companiei de a nu se aproviziona cu bumbac din regiunea de frontieră.

    Războiul din Ucraina a atras atenţia companiilor asupra riscului de sancţiuni în cazul în care China invadează Taiwanul. Decuplarea dintre SUA şi China a determinat multe companii să caute deja furnizori alternativi. Puţin peste o treime dintre membrii intervievaţi în cadrul asociaţiei germane de utilaje VDMA în 2021 au declarat că decuplarea a determinat o regândire a legăturilor lor de afaceri.

    Magnetec, un producător de componente electrice cu sediul în Hesse care operează o fabrică în China de 13 ani, a decis să nu construiască o a doua fabrică în această ţară din cauza riscului de sancţiuni. “Atunci când clienţii noştri comandă produsele noastre, aceştia dau ca o condiţie prealabilă ca acestea să nu fie construite în China”, a declarat directorul executiv Marc Nicolaudius. În schimb, se va extinde în Vietnam.

    Noah Barkin, de la firma de consultanţă Rhodium Group, a declarat că recentele investiţii germane în China au devenit “mai defensive” şi au fost cheltuite pentru localizarea producţiei şi a lanţurilor de aprovizionare pentru a se proteja împotriva riscului de taxe vamale.

    Concurenţa, loială sau nu, rămâne o problemă. “Membrii noştri ştiu că fiecare tehnologie pe care o aduc în China, într-un timp relativ scurt, va face parte din piaţa chineză”, a declarat Ulrich Ackermann, şeful departamentului de comerţ exterior al VDMA. “Noi le spunem: fiţi conştienţi că puteţi fi daţi afară într-un timp scurt”.

    Ackermann a vorbit despre un producător german de utilaje de construcţii al cărui rival chinez deţinut de stat a trimis utilaje clienţilor şi le-a oferit gratuit pentru utilizare în primul an. “Cum putem concura cu aşa ceva?”, a spus el.

    Pe fondul acestei atmosfere acide, diplomaţii chinezi au exercitat presiuni asupra liderilor asociaţiilor industriale pentru a se abţine să critice Beijingul. O persoană povesteşte că un oficial guvernamental chinez i-a spus că consumatorii săi ar putea exercita o mare influenţă “dacă companiile occidentale nu se comport”.

    În ciuda tuturor tensiunilor, mulţi nu sunt gata să renunţe. “China este o piaţă foarte importantă pentru toţi membrii noştri”, a declarat Andreas Rade, director general pentru guvern şi societate la VDA, asociaţia producătorilor auto germani. “Ieşirea nu poate fi răspunsul”.

    Dar Barkin a declarat că zilele în care China era un “pariu cu sens unic” pentru companiile germane au apus. “Acestea nu se retrag încă, dar caută modalităţi de a-şi proteja operaţiunile de vânturile geopolitice”, a spus el. “Unii se pregătesc acum pentru ziua în care ar putea fi nevoiţi să plece”.

     

  • Petrom îşi triplează vânzările la 44 mld. lei în primele nouă luni din 2022, în timp ce profitul net urcă de cinci ori la 9,2 mld. lei. În T3, cea mai mare companie de la Bursa de la Bucureşti a avut vânzări de 19 mld. lei şi un rezultat net de 4,5 mld. lei

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat vineri dimineaţă rezultate financiare record pentru primele nouă luni din 2022 pe fondul preţurilor crescute pentru combustibil şi ca urmare a unor volume mai mari aferente vânzărilor de electricitate.

    Astfel Petrom a raportat pentru primele nouă luni din 2022 venituri de 44,3 mld. lei, comparative cu 17 mld. lei în aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce profitul net a urcat la 9,2 mld. lei de la 1,7 mld. lei. În T3/2022 compania a avut venituri din vânzări de 18,7 mld. lei, faţă de 13,7 mld. lei în trimestrul precedent şi 6,9 mld. lei în T3/2021 în timp ce profitul net a fost de 4,5 mld. lei (comparativ cu 2,9 mld. lei în T2/2022 şi 696 mil. lei în T3/2021).

    “Într-un mediu volatil, cu preţuri ridicate, cu fundamentele pieţei profund afectate de contextul geopolitic, rezultatul nostru operaţional 1-9/22 din exploatare CCA a crescut la 10 miliarde lei. În aceeaşi perioadă, contribuţia noastră la bugetul de stat a ajuns la 15 miliarde lei, un nivel aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru se datorează creşterii impozitelor directe care au fost de peste 5 ori mai mari, determinate în principal de impozitarea gazelor şi energiei electrice”, spune Christina Verchere, CEO Petrom

    “Investiţiile noastre au fost de 2,3 miliarde de lei, cu 25% mai mari faţă de anul trecut, şi ne aşteptăm ca suma anuală să fie în jur de 4 miliarde de lei, în funcţie de climatul investiţional. De-a lungul perioadei, ne-am operat facilităţile în siguranţă şi la niveluri ridicate de utilizare, asigurându-ne că produsele esenţiale sunt disponibile pentru clienţii noştri, avansând în acelaşi timp în proiectele noastre strategice care contribuie la securitatea aprovizionării şi la creşterea economică a ţării”.

    Alte afirmaţii din raport:

    • ·  Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 10,1 mld lei, în contextul fără precedent al preţurilor mărfurilor crescute şi volatile, generate de contextul geopolitic

    • Valoare a investiţiilor de 2,3 mld lei, în creştere cu 25%

    • Contribuţia la bugetul de stat a crescut la aproximativ 15 mld lei, aproape dublu

    • Total taxe directe de 7,1 mld lei, de peste 5,5 ori mai mari, creştere determinată în principal de nivelul mai ridicat de taxare pentru gazele naturale şi taxa recent introdusă pe electricitate

    • Producţia în România, excluzând externalizările, a scăzut cu 6,5%, în principal din cauza declinului natural din zăcămintele principale, dar a fost parţial compensată de contribuţia mai mare de la sonde noi

    • Costul de producţie a crescut cu 3%, la 13,05 USD/bep, din cauza costurilor crescute cu serviciile şi energia şi a scăderii producţiei disponibile la vânzare, parţial compensate de impactul pozitiv al cursului de schimb şi datorită unui element de natură nerecurentă în legătură cu un control fiscal

    • OMV Petrom a instalat 110 panouri fotovoltaice în staţiile OMV şi Petrom din România şi vizează extinderea la 150 de unităţi până la sfârşitul lui 2022

    • Producţie netă de energie electrică de 1,4 TWh, la un nivel record pentru un T3, susţinută de contextul de piaţă şi de disponibilitatea ridicată a centralei electrice Brazi.

    • Conform estimărilor OMV Petrom, cererea naţională de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 17% fata de T3/21, consumul clienţilor finali fiind afectat sever de preturile în creştere.

    • În T3/22 centrala electrică Brazi a generat o producţie neta de electricitate de 1,4 TWh, cel mai mare nivel pentru un al treilea trimestru de la punerea în funcţiune în 2012 şi cu 4% mai mare fata de cel din T3/21, reprezentând 11% din producţia de energie electrica a României.

     

  • Vânzările de locuinţe din SUA suferă cea mai lungă perioadă de scădere din 2007

    Vânzările de locuinţe din SUA au scăzut pentru a opta lună consecutiv în septembrie în contextul creşterii dobânzilor la creditele ipotecare şi preţurilor ridicate, notează CNN. Vânzările de locuinţe existente au scăzut cu 23,8% în septembrie în termeni anuali şi cu 1,5% faţă de august. 

     

  • Vânzările de calorifere electrice au crescut şi de 3-4 ori în iulie şi august versus vara lui 2021. Explozia preţului la gaze şi problemele companiilor de termoficare îi fac pe români să golească rafturile şi să se pregătească pentru o iarnă grea

    Vânzările de calorifere electrice au crescut de 3-4 ori în iulie şi august faţă de aceleaşi luni ale anului trecut, românii pregătindu-se pentru o iarnă grea, marcată de preţuri record la gaz în Europa şi în lume, dar şi de eternele probleme ale companiilor de termoficare locale.

    În România, preţul gazului este plafonat până în primăvara lui 2023, dar cu toate acestea, vânzările de produse pentru încălzit sunt pe val. „În iulie am avut un plus de peste 300% pe categoria calorifere electrice şi de 200% pe categoria de boilere“, spune Ovidiu Nicuşan, director de marketing la Flanco, unul dintre cei mai importanţi jucători din electro-IT-ul românesc.

    Galopul a continuat şi în august, adaugă jucătorii din domeniu, ritmul menţinându-se ori chiar accelerând.

    Astfel, în iulie şi august vânzările de calorifere electrice sunt de 3-4 ori mai mari decât în vara lui 2021.

    Aparatele de încălzit locuinţele, în frunte cu caloriferele electrice, se vând în magazinele de electroIT (fizice şi online), în cele de bricolaj şi, într-o mai mică măsură în hipermarketuri sau alte magazine mari cu dominantă alimentară. Piaţa totală a caloriferelor electrice rămâne încă mică, mai spun jucătorii din piaţă, marii retaileri având fiecare vânzări de câteva mii de unităţi anual.

    În total, anual, în România se vând undeva la 220.000 de aparate folosite pentru încălzit, de la radiatoare şi convectoare, la pături electrice şi calorifere electrice, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

     

  • Vremea maşinilor diesel apune şi în România

    Vânzările de maşini electrice şi hybrid a depăşit anul acesta, pentru prima dată, vânzările maşinilor cu motoare diesel, a anunţat joi Ministerul Mediului, care susţine că această creştere se datorează stimulentelor acordate prin Programul Rabla PLUS.

    Datele au fost prezentate joi la o întâlnire a ministrului Mediului, Tánczos Barna, cu reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în care s-a discutat despre evoluţia pieţei auto din România, din perspectiva posibilităţilor de îmbunătăţire a programelor de stimulare a pieţei autoturismelor nepoluante.

    Analiza înmatriculărilor autoturismelor, în funcţie de tipul de motorizare, în primele şapte luni din acest an, arată că autoturismele electrificate (full electric, hybrid plug-in şi full hybrid) au o creştere de 106,4%, realizând o cotă de piaţă de 20,7%. În paralel, înmatriculările autoturismelor echipate cu motoare diesel înregistrează o scădere de 29,3% faţă de primele şapte luni din 2021 şi deţin o cotă de 14,1% din total, arată Ministerul Mediului.

    Motorizările pe benzină înregistrează o creştere de 10,1% faţă de perioada similară din 2021, ajungând, astfel, la o pondere de 65,3%. Totodată, maşinile electrice (Full Electric) au ajuns sa reprezinte 7.9% din piaţa românească în primele 7 luni ale anului 2022, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2021, reprezentau doar 1,9% din piaţă.

    „Cifrele ne arată că ne apropiem cu paşi repezi de sfârşitul erei diesel. Este primul an pentru România în care se cumpără mai multe maşini verzi decât autoturisme diesel. Este o tendinţă atât la nivel european, cât şi la nivel naţional unde, în ambele cazuri, constatăm o scădere a vânzărilor maşinilor diesel cu aproape 30%, în prima parte acestui an.

    Dacă ne uităm la autoturismele full electrice, vedem o evoluţie şi mai spectaculoasă, o creştere a cotei de piaţă cu 300% în primele şapte luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este un semnal că, pe de o parte, românii încep să înţeleagă din ce în ce mai bine importanţa transportului nepoluant, pe de altă parte, este rezultatul clar al programului Rabla Plus. Pentru prima dată avem în România o planificare multianuală, cu accent pe creşterea stimulării pieţei de auto verzi în următorii ani”, a declarat ministrul Tánczos Barna.

    Totodată, ministrul a anunţat că se lucrează la un nou program de stimulare a achiziţiei automobilelor electrice, destinat automobilelor din sectorul comercial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro