BusinessMagazin

Tag: valute

  • Randamentele fabuloase ale investiţiilor în lux

    Bijuterii sau pur şi simplu diamante? Maşini de epocă? Poate obiecte de artă? Pentru persoanele cu averi mari, cumpărarea unui diamant sau a unei maşini rare este deopotrivă o investiţie, dar şi o cheltuială pentru propria plăcere. Aproape un sfert din bogaţii lumii continuă să cheltuiască mai mult pe bunuri de lux şi numai 8% spun că vor să reducă sumele alocate acestor produse, arată studiul The Wealth Report 2015, realizat de compania de consultanţă Knight Frank. Cei mai mulţi dintre cei cu apetit în creştere pentru bunuri de lux se găsesc în Marea Britanie, ţară cu cea mai mare densitate a rezidenţilor cu averi de peste 30 de milioane de dolari. La finalul lui 2014 în Marea Britanie se aflau 81 de miliardari în euro şi aproape 2.500 de persoane cu averi mai mari de 100 de milioane de euro. Pentru comparaţie, studiul arată că România are doar 2 miliardari şi 48 de persoane cu averi de peste 100 de milioane de euro. Numai în 2014, averile bogaţilor au crescut cu 700 de miliarde de dolari. În vârful piramidei bogaţilor sunt 53 de nou intraţi tot anul trecut, arată The Wealth Report.

    Nu se vorbeşte foarte mult despre românii care aleg să investească în pietre preţioase sau colecţii de timbre, dar este de notorietate colecţia de maşini a lui Ion Ţiriac. Aceasta reuneşte peste 150 de exponate de epocă, fabricate începând cu anii 1899, dar şi automobile performante, cu un design actual. Este singura colecţie din lume cu cele 6 Rolls-Royce Phantom produse până în 1972, precum şi cu exemplare care au apărut anterior unor personalităţi ca Sir Elton John, Sammy Davis Jr. sau Bernie Ecclestone. Ion Ţiriac spune, în materialul de prezentare de pe site-ul Ţiriac Collection, că totdeauna a fost pasionat de maşini, dar că din păcate, vreme de 50 de ani nu a prea avut timp pentru a se dedica acestui hobby. Povesteşte că a început să cumpere maşini în momentul în care şi-a permis, din punct de vedere economic, respectiv când a început să facă bani din sport. „În 1969 a fost cel mai bun an al meu, când am câştigat 17 turnee. Cel mai rău m-am clasat la Roland Garros, pe locul opt, fiind singurul amator lângă şapte profesionişti. În acel an am adunat la un loc 5.000 de dolari şi mi-am cumpărat primul Mecedes 280 S, ţin minte că am ales S, pentru că era cu carburator şi puteau românii să umble cu şurubelniţa la el“.

    Campionii din tenis câştigă acum zeci de milioane de dolari, sume despre care Ion Ţiriac spune că sunt rezonabile. Adaugă şi că a fost un mare pasionat de Ferrari: „Mereu am luat, am luat, am luat, le-am ţinut pe unde nu am mai ştiut. O poveste complet ridicolă – când a ieşit Ferrari F40 mi-au alocat unul – cu marketingul «serie limitată» pe care îl au sunt probabil cea mai isteaţă companie din lume -, de-abia aşteptam să vină şi am mai luat unul la suprapreţ.“

    Le-a ţinut vreme de zece ani la un prieten, spune Ion Ţiriac, iar la un moment dat neamţul l-a întrebat ce să facă cu cele două Ferarri de la el din grajd; Ion Ţiriac le-a vândut într-o singură zi la preţ de unul şi regretă şi în ziua de azi, pentru că în prezent un astfel de automobil se vinde cu peste un milion de euro. „Este o boală cronică, nu numai o pasiune. Nu mă mai duc la licitaţii, deşi din când în când nu pot să mă abţin. Sunt lucruri care îmi plac, poate peste măsură şi atunci nu prea am limită. De pildă 600-le Mercedes eu cred că e o maşină din care am opt bucăţi şi cred că mai cumpăr dacă mai găsesc. Mi se par atât de performante şi fiabile încât am cumpărat tot pe ce am putut să pun mâna.“

    Recondiţionarea unei maşini de colecţie poate dura până la doi ani şi jumătate, iar costurile pot fi uriaşe, deoarece pentru o singură piesă de la o maşină rară un investitor poate ajunge să plătească cât pentru o maşină întreagă. Cât ajunge să valoreze după recondiţionare? „Numai atât cât este cineva dispus să plătească pe ea“, punctează Ion Ţiriac, care apreciază că Spania a găzduit, cel mai proababil, cele mai mari colecţii de maşini. Valoarea unei maşini de colecţie este dată de un complex de factori, iar istoria contează în cazul acesta aproape tot atât de mult cât şi obiectul în sine. „S-au făcut doar 16 maşini Phantom 4 şi au fost vândute numai către casele regale. Eu am singurele două Phantom 4 care se află în mâini private“, spune Ţiriac, care povesteşte că a învăţat să conducă la 15 ani, când lucra la fabrica de camioane Steagul Roşu „şi am luat palme de mi-au sărit urechile de la cei mai în vârstă până am învăţat să conduc“.

  • Oficial al BCE: Banca Centrală Europeană nu se află într-un război al valutelor

    “BCE, ca bancă centrală, nu are o politică valutară. Este un efect secundar al altor lucruri”, a declarat Nowotny la o conferinţă la Frankfurt, referindu-se la deprecierea din ultima perioadă a euro, relatează Wall Street Journal.

    El a adăugat că ratele de schimb valutar nu sunt un factor major pentru economia mondială.

    “Cred că este greşit să presupunem că ceea ce se întâmplă în prezent este un război valutar”, a mai spus bancherul.

    Euro a scăzut miercuri la cel mai redus din ultimii 12 ani faţă de dolar, determinând creşterea cotaţiilor acţiunilor europene, investitorii anticipând câştiguri pentru exportatorii din regiune.

    Politicile divergente ale băncilor centrale, cu programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE care a debutat luni şi cu Rezerva Federală a SUA care ar putea începe în iunie să crească dobânzile, au dus la scăderea randamentelor obligaţiunilor din zona euro, în timp ce randamentele obligaţiunilor din SUA sunt în creştere.

    Euro s-a depreciat miercuri cu peste 1%, la sub 1,06 dolari pe unitate, pentru prima oară de la începutul anului 2003.

  • Avertisment de la FMI pentru economiile emergente

    Ea recomandă ca metode de apărare politici specifice, ca deprecierea monedelor naţionale, constituirea de rezerve de lichiditate şi, pe alt plan, accelerarea reformelor structurale. Metode de control temporar al pieţei valutare şi monetare au fost folosite şi în 2010 de o serie de economii emergente din America Latină şi Asia, pe atunci spre a se apăra de efectele negative ale valului de capitaluri speculative care le inundase ca urmare a aceloraşi programe de relaxare cantitativă derulate de Rezerva Federală. Acum, problema care se pune pentru economiile emergente este de a evita efectul opus – un exod brutal al capitalurilor, după ce tiparniţa Fed se va fi oprit.

    Pentru moment, Fed a anunţat că va continua actualul programul de achiziţie de obligaţiuni în acelaşi ritm ca şi până acum, de 85 mld. dolari pe lună, determinând o euforie rar întâlnită a pieţelor financiare, care se aşteptaseră la o reducere treptată a achiziţiilor cu cca 10-20 mld. de dolari, ca răspuns la reducerea şomajului. Preşedintele Fed, Ben Bernanke, estimase în iunie că va reduce treptat ritmul tiparniţei de bani, până la stoparea achiziţiilor de obligaţiuni la jumătatea anului viitor, când şomajul se va fi redus la 7% (în august a fost 7,3%, faţă de 8,1% cu un an în urmă). La finele lui septembrie, Bernanke a declarat însă că reducerea achiziţiilor “ar fi posibil să înceapă” abia spre finele anului şi că nu există niciun plafon al ratei şomajului de care o astfel de decizie să depindă.

    În acelaşi timp, situaţia economiilor emergente este deocamdată bună. Analiştii Credit Agricole remarcă faptul că în T2, economiile emergente au avut o performanţă bună (faţă de T1 a fost chiar cea mai mare creştere de la începutul lui 2011 până acum), iar redresarea economică din zona euro şi din SUA îşi arată deja efectele pozitive în activitatea industrială şi în comenzile de export pentru economiile emergente, fenomen care s-ar putea accentua în următoarele trimestre.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    60,6%
    ponderea investiţiilor străine directe atrase în 2012 de regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată la mare distanţă de regiunile Centru (7,8%), Vest (7,6%) şi Sud-Muntenia (7,2%)

    15 mld. euro
    suma anuală pierdută de Spania din neîncasarea TVA ca urmare a evaziunii fiscale, conform Eurostat

    410 mld. dolari
    sumele ce vor fi remise de lucrătorii din străinătate către ţările de origine în curs de dezvoltare în 2013, în creştere cu 6,3% faţă de 2012, în estimarea Băncii Mondiale

    12%
    rata şomajului în zona euro în luna august, în timp ce în UE a fost de 10,9%, ambele cifre fiind neschimbate faţă de luna iulie

    13,2 mil. euro
    valoarea investiţiilor străine directe făcute în 2012 de Olanda, prima ţară în topul investitorilor în România, urmată de Austria, cu 10,9 mil. euro

    0,8%
    cu atât a crescut cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul ajustată în funcţie de sezonalitate în luna august faţă de luna precedentă, continuând tendinţa din ultimele luni, când s-a majorat cu 2,3% şi respectiv 1,1%


     

  • Anchetă la mai multe bănci privind posibila manipulare a unor valute

     “Autoritatea de Supraveghere a Pieţei Financiare îşi coordonează acţiunile cu autorităţi din alte ţări, întrucât ar putea fi implicate mai multe bănci la nivel global. Instituţia nu va furniza detalii suplimentare referitor la anchetă sau numele băncilor implicate”, se arată într-un comunicat al autorităţii de reglementare, potrivit Bloomberg.

    Anunţul privind ancheta vine după ce Bloomberg a scris în luna iunie că dealerii unor bănci şi-au transmis între ei informaţii şi au utilizat ordine ale clienţilor pentru a influenţa indici valutari de referinţă, cu scopul de a obţine profituri.

    Un purtător de cuvânt al autorităţii pentru piaţa financiară a refuzat să prezinte detaliile investigaţiei, iar reprezentanţi ai UBS şi Credit Suisse nu au putut fi contactaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mizaţi pe yuan: moneda Chinei câştigă teren

    Tranzacţiile valutare globale reprezintă la ora actuală 5.300 mld. dolari pe zi, faţă de 4.000 mld. dolari în 2010, iar yuanul a urcat în acest interval de pe locul 17 pe locul 9 în topul monedelor preferate în comerţul, investiţiile şi speculaţiile mondiale, cu tranzacţii de 120 mld. dolari pe zi.

    În top a reintrat, de asemenea, pesoul mexican pentru prima dată din 1998, pe locul 10, susţinând ideea analiştilor că economiile emergente câştigă teren în comerţul şi investiţiile mondiale. Intrarea yuanului şi a pesoului a dus la ieşirea din top a coroanei suedeze şi a dolarului Hong Kong.

  • Muniţie de temut pentru războiul valutar

    Dintre celelalte monede de refugiu (atractive pentru speculatori), şi dolarul australian a scăzut puternic, cu 2,7% într-o singură săptămână, în condiţiile în care banca centrală australiană a scăzut dobânda de politică monetară la 2,75%, un minim istoric.

    Încercarea ţărilor cu monede supraevaluate de a le deprecia, spre a stimula economiile naţionale prin ieftinirea exporturilor, şi volatilitatea spectaculoasă astfel rezultată pe pieţele valutare este o dovadă că temutul “război valutar” chiar există: un oficial sud-coreean a comentat, recent, că deprecierea agresivă a yenului este pentru ţara sa mai periculoasă chiar decât ameninţările Coreei de Nord.

    La începutul lui aprilie, principalul indice al bursei nipone a sărit de 13.000 de puncte pentru prima dată în ultimii patru ani, după ce banca centrală a anunţat cel mai agresiv plan de până acum de stimulare a economiei naţionale, slabe şi grevate de deflaţie, prin injecţii de bani în sistemul financiar. Banca Japoniei a anunţat că va cumpăra obligaţiuni de stat în valoare de 530 mld. euro pe an, cu scopul de a dubla masa monetară şi de a atinge o ţintă de inflaţie de 2% în următorii doi ani. Anunţul băncii a determinat şi o depreciere a yenului, văzută de burse ca fiind de bun augur pentru companiile industriale din ţară ale căror produse câştigă astfel competitivitate la export.

    La 9 mai, indicele Dow Jones al bursei americane a depăşit 15.000 de puncte pentru prima dată în istorie, evoluţie speculativă explicată de unii analişti prin încrederea investitorilor în redresarea economiei americane, iar de alţii prin excesul de bani provenit din măsurile de relaxare monetară iniţiate de Rezerva Federală (şi care îşi caută plasamente ori în cumpărări de acţiuni, ori în speculaţii valutare). Anul acesta, indicele Dow Jones a câştigat aproape 2.000 de puncte, iar în ultimii patru ani a crescut cu 130%. De 87 de zile, indicele a crescut continuu, fără nicio zi de scădere – cea mai lungă perioadă fără scădere din 1958 încoace.

  • Reîncep avertismentele pe tema unui “război mondial al valutelor”

    Ţinta criticilor lui Weidmann sunt SUA şi Japonia, care promovează agresiv “reflaţia” economiilor lor (stimularea cu mijloace monetare a economiei), depreciindu-şi implicit monedele, în timp ce reversul medaliei e că investiţiile migrează spre monedele cu randamente mari, în special cele din pieţele emergente, pe care le fac astfel şi mai puţin competitive.

    Bundesbank, ca şi FMI, este de părere că astfel de evoluţii pot declanşa un nou război valutar global, cum s-a întâmplat deja în 2009-2010, cu “politizarea cursurilor valutare” şi cu măsuri mergând până la introducerea de către ţările lezate a unor măsuri de control al fluxurilor de capital.

    După Jens Weidmann, riscul cel mare este ca băncile centrale să-şi modifice sau să le fie modificat obiectivul principal, acela al stabilităţii preţurilor, în favoarea celui al devalorizării competitive a monedelor naţionale, spre a stimula exporturile, ceea ce poate antrena o spirală inflaţionistă globală. El a dat ca exemple de interferenţă politică în activitatea băncilor centrale Japonia şi Ungaria, tentativele premierului ungar Viktor Orban de a-şi impune punctul de vedere asupra băncii naţionale fiind cunoscute (şi criticate ca atare de Banca Centrală Europeană) încă din 2009.

  • Speculatorii au pariat 19 mld. dolari pe scăderea euro, sumă record pentru ultimii cinci ani

    Suma, care reprezintă diferenţa dintre contractele care mizează pe o viitoare depreciere şi cele care mizează pe o apreciere a euro în perioada 7-13 decembrie, este mai mare cu 18% decât cea raportată la finele săptămânii anterioare, comunică Dow Jones. Numărul contractelor care mizează pe o depreciere este mai mare cu 116.457 decât al celor care au în vedere o creştere de valoare a monedei europene.

    “Investitorii cred că valoarea euro ar trebui să scadă”, a declarat Shaun Osborne de la TD Securities din Toronto. Firma lui de brokeraj prevede că euro va atinge 1,22 dolari până la jumătatea lui 2012, mult sub nivelul de 1,30 dolari din aceste zile.

    În schimb, investitorii s-au arătat mult mai optimişti în privinţa perspectivelor dolarului, valoarea contractelor care pariază pe o apreciere fiind mai mare cu 15,9 miliarde de dolari decât a celor care anticipează o pierdere de valoare a monedei americane. Suma este mai mare cu 11% faţă de cea consemnată în săptămâna precedentă.

    Speculatorii au mizat şi pe o depreciere a francului elveţian, însă suma netă a contractelor respective a scăzut cu 8% faţă de săptămâna anterioară, la 1,4 miliarde de dolari, însemnând 10.481 contracte.

    Pariurile pe o scădere a yenului le-au depăşit cu 5,7 miliarde de dolari pe cele vizând o creştere a monedei nipone, dar suma este cu 8% mai mică decât cu o săptămână în urmă, reprezentând 35.600 de contracte.

    Anticipaţiile speculatorilor merg, de asemenea, spre o scădere a dolarului canadian şi o creştere a dolarului australian şi a celui neozeelandez.

    Marele pariu negativ al ultimei săptămâni pentru care CFTC a primit datele este însă lira sterlină, cu un total net de 1,3 miliarde de dolari în contracte short, sumă mai mică totuşi cu 10% decât în perioada 30 noiembrie – 6 decembrie.

  • Francul a înregistrat cea mai mare scădere faţă de euro din istorie, după anunţul Băncii Elveţiei

    Banca centrală a anunţat că va stabili o ţintă a cursului de schimb la minimum 1,20 franci pe euro, pe care o va impune prin achiziţia de valută străină din piaţă în cantităţi nelimitate, intervenţia fiind prima de acest fel din ultimii 33 de ani.

    Francul a coborât în timpul tranzacţiilor cu până la 9,9%, la 1,21911 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel atins după 5 iulie.

    La ora 9:01 a.m., francul era tranzacţionat la New York în scădere cu 8,4%, la 1,20298 unităţi pentru un euro.

    Francul s-a depreciat cu minim 7,6% faţă de cele mai active 16 monede monitorizate de Bloomberg, cel mai amplu declin fiind faţă de coroana norvegiană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro