BusinessMagazin

Tag: valuta

  • Proiect: Băncile vor reduce cu cel puţin 10% dobânzile şi comisioanele, dacă va creşte cursul cu 20%

    “În cazul reducerii costurilor, creditorul oferă consumatorului cel puţin următoarele posibilităţi: a) reducerea marjei dobânzii; b) reducerea comisionului de administrare. Reducerea prevăzută trebuie să fie semnificativă, respectiv de cel puţin 10% din costul dobânzii sau al comisionului. Acest articol se aplică atunci când fluctuaţia ratei de schimb valutar este egală sau mai mare de 20 %”, se arată în proiectul de lege publicat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.

    Proiectul legislativ propus spre dezbatere de ANPC privind contractele de credit garantate cu bunuri imobile destinate consumatorilor reglementează în mod disctinct împrumuturile în valută şi obligaţiile creditorilor de informare, de simulare a evoluţiei cursului şi costurilor, precum şi restructurarea creditelor.

    Potrivit documentului, băncile va trebui să se asigure că, în cazul în care un contract de credit se referă la un împrumut în monedă străină, să fie cuprins în cadrul acestuia, la momentul încheierii contractului, dreptul consumatorului de a putea converti oricând pe parcursul relaţiei contractuale contractul de credit într-o moneda alternativă, precum şi alte posibilităţi de reducere a costurilor de creditare.

    În cazul în care consumatorul decide să utilizeze dreptul de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, creditorul nu impune restricţii nejustificate şi oferă consumatorului cel puţin ofertele existente pe piaţă la momentul înaintării cererii de către consumator.

    De asemeanea, banca sau instituţia financiară nebancară va transmite oferta consumatorului în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 15 zile de la dată înregistării cererii împrumutatului.

    “Moneda alternativă prevăzută la art. 31 poate fi orice monedă din portofoliul băncii în care banca acordă credit, la alegerea consumatorului“, se spune în proiect.

    Cursul de schimb la care se efectuează conversia este rată de schimb stabilită de Banca Naţională a României, aplicabilă în ziua realizării conversiei sau rata de schimb stabilită în contract ori agreată de părţi numai dacă această este mai avantajoasă pentru consumator.

    Instituţia de credit efectuează, la momentul solicitării conversiei creditelor sau a reducerii costurilor, fără costuri şi comisioane suplimentare, o simulare privind graficul de plăţi atât în moneda contractului, în moneda naţională, cât şi în moneda de conversie.

    Modificarea contractelor aflate în derulare se va face prin acte adiţionale convenite cu instituţiile de credit sau instituţiile financiare nebancare, fără a implică niciun cost sau alte garanţii din partea consumatorilor.

    Se interzice încheierea unui nou contract de credit ca urmare a efectuării conversiei sau a reducerii costurilor, cu excepţia cazului în care consumatorul solicită în mod expres acest lucru.

    Instituţia de credit sau instituţia financiară nebancară se asigură că, în cazul în care un consumator deţine un împrumut într-o moneda străină, acesta este avertizat, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil de comun acord agreat între părţi, cu confirmare de primire, în cazurile în care valoarea cuantumului total plătibil de către consummator care rămâne de rambursat sau al ratelor periodice variază cu mai mult de 20% în raport cu valorea la care s-ar ridică dacă s-ar aplică cursul de schimb de la momentul incheiarii contractului între moneda contractului de credit şi moneda naţională.

    Avertizarea trebuie să conţină informaţii referitoare la dreptul consmatorului de a converti şi/sau a de a beneficia de reducerea costurilor, precum şi procedura de urmat.

    Priectul ANPC apare în contextul în care aprecierea puternică a francului elveţian în luna ianuarie a generat proteste la adresa băncilor din partea clienţilor care au contractat împrumuturi în această monedă în anii anteriori şi ale căror rate lunare au crescut acum substanţial.

  • Traseul francului elveţian de la monedă sigură la explozie nucleară pe pieţele financiare

    “Nu a fost o decizie uşoară, dar am fost convinşi că este una corectă”, a comentat şeful Băncii Centrale Elveţiene, Thomas Jordan, măsura de eliminare a plafonului pentru franc, într-un interviu apărut în publicaţiile elveţiene Le Temps şi NZZ. El a explicat că Banca Naţională a Elveţiei a constatat că dacă ar fi continuat să menţină artificial cursul francului la un nivel scăzut ar fi riscat să piardă controlul asupra politicii monetare, pe termen lung.

    Jordan a spus că eforturile de controlare a francului nu mai sunt justificate, el insistând că economia este într-o situaţie mult mai bună decât era la momentul introducerii plafonului valutar.

    „Am dat timp economiei elveţiene să se adapteze la noua situaţie. O perioadă de trei ani nu este neglijabilă“, a spus bancherul, insistând că plafonul valutar a fost considerat de la început o măsură temporară, excepţională. El a recunoscut totuşi că situaţia economiei Elveţiei este mai dificilă după liberalizarea cursului francului.

    Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni. Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, odată cu deprecierea euro, pe fondul aşteptărilor tot mai mari ca Banca Centrală Europeană să înceapă un program de achiziţii de obligaţiuni, posibil în valoare de 550 de miliarde de euro. Majoritatea analiştilor anticipează că BCE va decide lansarea programului de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni guvernamentale la şedinţa de politică monetară din 22 ianuarie, pe fondul stagnării economice din zona euro şi al pericolului deflaţiei.

    „Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

    Explicaţiile şefului băncii centrale nu sunt pe placul afaceriştilor elveţieni, care se aşteaptă la o scădere a exporturilor, şi nici al cumpărătorilor care trec deja graniţa în ţările vecine, în căutarea unor produse mai ieftine.

     „Impactul real al deciziei nu va fi cunoscut timp de luni de zile, dar este mai aproape de cel al unei explozii nucleare decât al unei bombe convenţionale de 1.000 de kilograme. Efectul este ca o gaură neagră care poate înghiţi cantităţi uriaşe de bani“, consideră analistul Javier Paz.

    Indicele SMI al bursei elveţiene a scăzut cu 12% pe 15 ianuarie, marcând cel mai mare declin din ultimii 27 de ani, după ce francul elveţian s-a apreciat la un nivel record faţă de euro în urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de curs valutar. Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

    Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei.

    Monedele şi acţiunile bancare din Europa de Est au înregistrat scăderi puternice. Zlotul polonez s-a depreciat cu 16% faţă de francul elveţian, forintul maghiar cu 15%, în timp ce în România cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut cu 15,7%.

    Scăderile au fost provocate de îngrijorarea investitorilor că împrumutaţii în franci elveţieni vor avea probleme să ramburseze creditele, în urma aprecierii monedei. Polonezii, ungurii şi românii au contractat credite în franci elveţieni, înainte de criza financiară din 2008, pentru că erau mai ieftine, dar ulterior costurile au crescut semnificativ.

    „Va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci elveţieni. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile legate de stabilitatea financiară a Poloniei“, a avertizat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra.

    Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays, nume grele din industria bancară mondială, au înregistrat pierderi cumulate de 400 de milioane de dolari în urma deciziei băncii centrale elveţiene. „Pierderile vor fi de ordinul miliardelor de dolari – acestea sunt încă evaluate. Victimele vor fi de la bănci mari la brokeri, fonduri de hedge, fonduri mutuale şi speculatori valutari. Vor fi unde de şoc în sistemul financiar“, apreciază Mark T. Williams, specialist în managementul riscului la Universitatea Boston.

  • OTP Bank scade temporar dobânda clienţilor cu credite în franci elveţieni, după ce în urmă cu trei luni îi sfătuia să nu le schimbe în lei pentru că “nu se poate mai rău”

    Începând cu data de 16 ianuarie 2015, în urma unei analize care vizează istoricul clientului şi condiţiile actuale ale acestuia, clienţii OTP Bank România vor putea beneficia de o reducere temporară cu până la 1.5 puncte procentuale a marjei ratei de dobândă la creditele în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, informează OTP.

    „Evenimentele recente care au condus la aprecierea record a francului elveţian ne determină să reacţionăm rapid şi să adoptăm o măsură imediată de susţinere a clienţilor noştri care au contractat credite în această monedă. Eforturile noastre se îndreaptă către protecţia clienţilor faţă de consecinţele unui mediu economic volatil. Vom analiza constant evoluţia pieţei şi vom adopta măsuri suplimentare, în cazul în care va fi necesar.” a declarat László Diósi, CEO OTP Bank România.

    Acelaşi şef al OTP Bank recomanda în octombrie 2014 clienţilor cu credite în franci elveţieni să le păstreze în această monedă, întrucât cursul valutar pentru CHF va coborî în circa doi ani, pe parcurs ce economia europeană se va întări, iar francul nu va mai acţiona ca o monedă de refugiu, potrivit ZF.

    “Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro. Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire”, a declarat Diosi în Ziarul Financiar.

    În perspectiva unei alte crize economice care ar putea apărea după o perioadă de creştere, şi, având în vedere că împrumuturile imobiliare sunt contractate pe o perioadă de cel puţin 20-25 de ani, Diosi apreciază că situaţia clienţilor nu s-ar putea deteriora mai mult decât în criza începută în 2008, în timp ce aprecierea cursului valutar pentru francul elveţian nu ar fi mai mare: “Nu cred că va fi mai rău. Chiar şi în acest an paritatea CHF/euro ar fi fost 1,3 dacă nu ar fi fost criza din Ucraina. Cursul de CHF a crescut mult după ce a început criza pentru că este o valută de refugiu, dar nu va mai dura mult. Când a fost cursul sub 1,1 CHF/euro a fost o mare panică, am avut nişte clienţi care au vrut să schimbe în lei, dar i-am convins să nu facă această transformare şi a fost o decizie bună, pentru că după nişte zile cursul a revenit la 1,2-1,24 CHF/euro”, a spus directorul băncii, citat de ZF.

    Potrivit Asociaţiei Române a Băncilor, Raiffeisen, Piraeus, OTP Bank, Volksbank şi Banca Românească sunt principalele bănci care au dat credite în franci elveţieni.

  • În noiembrie 2004 preziceam scăderea EURO. “Ce ziceţi de un euro de 36.000 lei?”

    În materie de valute, în mediul de afaceri din România mai exista la acel moment o singură certitudine: incertitudinea. Asociind denominarea cu devalorizarea valutelor, am scris că 2005 urma să fie primul an care să aparţină, cu adevărat, al leului. Dar şi al momentelor de adevăr la capitolele competitivitate şi competenţă.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2004

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • Băncile ungureşti, aceşti lilieci cu puteri de Batman

    Sandor Csanyi, şeful celei mai mari bănci ungare, OTP, a replicat că de fapt, atunci când are probleme în economie, guvernul apelează la bănci ca la un fel de Batman, a relatat publicaţia Portfolio. Atât OTP, cât şi MKB Bank sau subsidiarele ungare ale Erste, KBC şi Raiffeisen au contestat în justiţie decizia guvernului de a rambursa retroactiv clienţilor banii luaţi prin “practici comerciale incorecte” din 2004 încoace.

    Primele acţiuni au fost însă deja respinse în justiţie, iar un fruntaş al partidului de guvernământ Fidesz a spus că băncile ar putea fi obligate să extindă despăgubirile şi pentru clienţii care şi-au achitat deja creditele în cadrul unui program de rambursări anticipate derulat în 2011-2012, ceea ce ar spori considerabil factura de plată a băncilor, ducând-o la un total de cca 3 mld. euro.

    Aceasta se adaugă la dificultăţile pe care le întâmpină băncile ungare din cauza conflictului din Ucraina, unde unele au subsidiare, şi a sancţiunilor financiare impuse de Bruxelles Rusiei. Şeful BCE, Mario Draghi, a încercat să ia apărarea băncilor în august, afirmând că plăţile retroactive “nu par să fie conforme” cu reglementările europene, ar guvernul Orban l-a ignorat.

    Guvernul Orban a început în forţă reforma sistemului bancar, axată pe trei elemente: răscumpărarea de către stat a cel puţin jumătate din activele bancare aflate în proprietatea unor grupuri financiare străine, crearea unei “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro, şi planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Invitaţie (oficială) la creditare

    APROAPE UN MILIARD DE EURO LE-A DAT BNR BANCHERILOR DE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI AN. ÎN PLUS, LE-A MAI ELIBERAT ŞI LICHIDITĂŢI DE 4 MILIARDE DE LEI, ÎN SPERANŢA CĂ ÎI VA CONVINGE SĂ REÎNCURAJEZE ŞI SĂ REPORNEASCĂ ROBINETUL CREDITĂRII. Relaxarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală a venit după aproape trei ani în care au fost „îngheţate“.

    Începutul de an a adus atât o diminuare a RMO la lei, cât şi reducerea RMO la valută. Iar banca centrală a aruncat în lupta pentru creditare şi reducerea dobânzii-cheie, în două etape, până la 3,5%.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat asigurări că banca centrală mai are „gloanţe“ şi a promis că relaxarea politicii monetare va continua în condiţiile în care rezervele minime sunt foarte sus şi dobânda este ridicată în comparaţie cu alte ţări. Până acum însă, nici inundarea băncilor cu lichidităţi şi nici reducerea dobânzii de politică monetară nu au reuşit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv, volumul împrumuturilor totale acordate sectorului privat bătând pasul pe loc. Creditul pri­vat înregistra în luna mai o scădere de 2% în termeni nominali (-3% în termeni reali), faţă de aceeaşi lună din 2013, în condiţiile în care creditarea în valută îşi continuă scăderea. Declinul împrumuturilor acordate în valută (exprimate în lei) a fost în luna mai de 7,7%. Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1% comparativ cu mai 2013. BNR nu trece cu vederea contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6%, de la 62,4% în vara anului 2013.

    În aceste condiţii, banca centrală a decis în iulie să mai facă un pas pe drumul relaxării, reducând încă o dată rata rezervelor minime în valută, de la 18% la 16%. Este cel mai scăzut nivel la care a ajuns acest instrument de politică monetară după anul 2000. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%).

    Rămâne de văzut dacă de această dată băncile vor decide să folosească valuta eliberată de BNR pentru acordarea de credite. Dar nu oricui, ci doar celor care nu sunt expuşi la riscul valutar: „Scăderea creditului în valută este semnificativă, putem vorbi chiar de o contracţie. Deci nu ne deranjează în aceste condiţii creditarea în valută, dacă se adresează debitorilor existenţi sau viitori care nu sunt expuşi riscului valutar, exportatori sau investitori străini“, a spus guvernatorul BNR.

    Ce au făcut băncile cu valuta eliberată de BNR la începutul anului? O parte din lichidităţile eliberate de BNR a fost repatriată la băncile-mamă, spun analiştii. Dacă în anii trecuţi fenomenul dezintermedierii era o mare ameninţare, acum nu mai pare să fie un fenomen atât de temut. Guvernatorul BNR susţine că este foarte greu, dacă nu imposibil, să urmăreşti traseul fiecărui euro care pleacă din rezerva obligatorie. Cu toate acestea, el afirmă că o parte din lichidităţi au fost repatriate de către bănci către ţările de origine, ceea ce nu trebuie „dramatizat“, în condiţiile în care băncile au exces de lichiditate atât în lei, cât şi în valută. Şi tot guvernatorul afirmă că nu lipsa banilor determină scăderea creditului în valută. „Evoluţia creditului este legată de transformări structurale, de situaţia creditelor neperformante, de o anumită stare de neîncredere între bănci şi clienţi, pe care încercăm s-o atenuăm inclusiv prin măsuri pozitive de politică monetară, printr-un climat stabil. Iar o parte dintre aceşti bani au fost folosiţi fie pentru acoperirea unor datorii sau pentru noi credite.“

    În anii de boom instituţiile de credit aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanţa acordarea de împrumuturi pe plan local. Băncile străine care au participat la Iniţiativa de la Viena şi care deţin cea mai mare parte din sistemul bancar românesc şi-au redus cu 20% expunerea pe subsidiarele din România în perioada martie 2009 – martie 2014, potrivit unui studiu prezentat de oficialii din BNR. În ciuda temerilor din ultimii ani, piaţa locală a fost ferită de o reducere brutală a expunerilor băncilor străine, care dacă s-ar fi concretizat ar fi antrenat o ajustare cu adevărat vizibilă a raportului credite/depozite pe componenta în valută.

    Analiştii apreciază că şi valuta eliberată de BNR prin a doua reducere a RMO din acest an, de la 18% la 16%, ar putea să fie folosită de unele bănci pentru a rambursa linii de finanţare primite de la băncile-mamă, în timp ce alte bănci vor acorda credite în valută. Iar scenariul conversiei unor sume în lei pentru plasamente în titluri de stat este mai puţin probabil.
    În proiectul de stimulare a redresării creditării banca centrală pune accentul pe ajustarea rezervelor minime obligatorii şi pe managementul lichidităţii.

    În ce priveşte dobânda-cheie, banca centrală a rămas din primăvara acestui an în era conservatoare. Dobânda-cheie staţionează la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut. Guvernatorul BNR susţine că până acum dobânda a fost foarte bine poziţionată la 3,5%. Banca centrală este, totuşi, într-un proces de „considerare“. „Nu vrem să ne ju­căm cu rata de politică monetară în sus şi în jos. Când luăm o hotărâre vrem să fim siguri că ni­velul la care ne vom situa oferă probabilitate mini­mă de revenire“, spunea recent Isărescu. BNR pare să se teamă de descurajarea economisirii, odată cu o ajustare suplimentară a dobânzii.

    Şi nu este de mirare. Pe măsură ce BNR a redus dobânda-cheie, bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi îngroaşe marjele de profit. Ritmul de creştere a economisirii a încetinit sub 7%, iar comparativ cu aprilie depozitele populaţiei şi companiilor au stagnat la 215 mld. lei.

    În timp ce creditarea în valută se prăbuşeşte, creditele în lei sunt pe plus. Îmbunătăţirea evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională a fost încurajată de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi îmbunătăţirea condiţiilor lichidităţii pe piaţa monetară. Creditul în lei pentru populaţie şi firme a avansat cu 7% în luna mai faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar stocul total de finanţări s-a apropiat de nivelul de 90 mld. lei, pe fondul accelerării vânzărilor de credite ipotecare şi de consum.

    În procesul de calibrare a politicii monetare BNR stă cu ochii pe evoluţia inflaţiei. Iar banca centrală apreciază că nu este încă certă consolidarea pe termen mediu a traiectoriei de scădere a inflaţiei.

  • Băncile din Ungaria vor fi obligate să le dea înapoi debitorilor în valută între 1.900 şi 3.200 de euro

    Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor de dobânzi şi comisioane sau al modificărilor unilaterale de contracte. Pachetul noii legislaţii bancare a fost aprobat vineri de parlamentul de la Budapesta, urmând ca primele despăgubiri să fie plătite clienţilor în câteva luni, conform lui Antal Rogán, liderul grupului parlamentar al Fidesz, partidul premierului Orban, citat de Portfolio.hu.

    În medie, un deţinător de credite în valută ar putea primi astfel până la finele anului între 1.900 şi 3.200 de euro, iar viitoarele rate de plată vor fi mai mici, ca efect al scăderii dobânzilor, a estimat Rogán. În septembrie, parlamentul va decide în ce formă vor fi plătite despăgubirile şi va fi stabilit prin lege cursul de conversie în forinţi a creditelor în valută. Până atunci, tribunalele va trebui să rezolve cu prioritate procesele deschise de clienţii cu credite în valută contra băncilor, în timp ce procesele deschise de clienţii cu credite în forinţi ar urma să fie soluţionate până în primele luni din 2015.

    Pachetul legislativ cuprinde şi o interdicţie temporară de majorare a dobânzilor, astfel încât, potrivit lui Rogán, Fidesz “nu va permite băncilor să jupoaie şi mai mult oamenii” în cele câteva luni până ce procesele aflate pe rol contra băncilor vor fi soluţionate.

    Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro. Valoarea totală a sumelor datorate de gospodăriile din Ungaria băncilor se situează la cca 10 mld. euro, din care o parte însemnată reprezintă credite ipotecare în franci elveţieni.

    Comisia Europeană a sărit rapid în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiaără. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.