BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • OUT-AND-AWAY. Cum să cucereşti o capitală într-o zi

    Fie că poposeşti în Malaysia doar într-o scurtă escală sau ai ales această destinaţie pentru un concediu în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să dedici măcar o zi spectaculoasei Kuala Lumpur, capitala ţării. Cum îţi poţi petrece aici câteva ore?

    Am ajuns în metropola asiatică în august, în miez de noapte, şi, când am trecut de uşile automate ale aeroportului, am simţit că păşesc într-o saună uriaşă, înconjurată de vegetaţia luxuriantă a grădinilor de la nivelul inferior.

    Decolasem din Dubai, având o scurtă escală în aeroportul (neprietenos şi rece) Jeddah din Arabia Saudită, pe un zbor în care mi-a fost dat să asist la multe curiozităţi, de la rugăciunea musulmană făcută înainte de zbor şi cele din timpul zborului, în spaţiul special alocat în aeronavă pentru practicile religioase islamice, la rugămintea – destul de imperativă – a unui bărbat de a face schimb de locuri cu noi pentru ca soţia sa să nu stea lângă o persoană de sex opus pe durata zborului.

    După ce am aterizat, am lăsat bagajele la un punct de stocare din terminal, pentru că nu aveam să petrecem în oraş mai mult de 24 de ore, a doua zi având – spre seară – un ultim zbor spre Bali, pentru ca vacanţa să înceapă în sfârşit.

    A urmat negocierea taxiului, în moneda locală (ringgit), care are aproape aceeaşi valoare cu leul românesc, lucru care a simplificat enorm calculele. Am ajuns la cazare spre dimineaţă, arzând de nerăbdare să vedem loftul de la etajul 57 pe care îl rezervasem cu un preţ derizoriu luând în calcul ce oferea – 110 euro pentru o cazare ultramodernă dotată cu sistem smart home, două dormitoare cu baie proprie, o bucătărie open-space şi un living minimalist cu o privelişte de vis. Odată intraţi pe uşă, am rămas fără grai. Capitala, supranumită în trecut Grădina Oraşului Luminilor, pe bună dreptate, se întindea ameţitoare la picioarele noastre, panorama fiind dominată de faimoşii zgârie nori îngemănaţi, Petronas Towers.

    Am rămas tăcuţi, în aşteptarea zorilor, martori la naşterea unei noi zile în viaţa oraşului. După doar câteva ore de somn, alarmele ne-au amintit că timpul e limitat şi că trebuie să profităm la maximum de orele rămase.  

    Batu Caves reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase locuri pe care le-am vizitat până acum şi în care visam de mulţi ani să ajung. Celebra atracţie e reprezentată de un mogote (stâncă abruptă, calcaroasă) în vârful căreia se află o serie de peşteri în care au fost amenajate temple hinduse, închinate zeului războiului, Murugan, a cărui statuie de aproape 48 de metri se înalţă, semeaţă, la intrare.

    Pentru a putea urca cele 272 de trepte multicolore, femeile trebuie să poarte fustă lungă sau să se acopere cu un sarong (ce poate fi cumpărat de la puzderia de magazine cu suveniruri din jur), necesar şi bărbaţilor îmbrăcaţi în pantaloni scurţi. La capătul urcuşului anevoios te aşteaptă o peşteră uriaşă, urmată de o alta, în care stalactitele ascuţite străpung hăul de dedesubt.

    Altarele cocoţate în vârf de stâncă nu sunt singurele lăcaşuri religioase de aici. În jur, păzite de macaci obraznici, se întind alte câteva temple hinduse, zugrăvite într-o înşiruire contrastantă de portocaliu aprins, verde crud, azuriu intens şi multe alte nuanţe ce încântă ochiul.

    Poate cea mai populară atracţie din Kuala Lumpur (mai exact, din apropiere, căci se poate ajunge aici cu taxi/Grab (echivalentul Uber/Bolt), în circa 15-20 de minute), Batu Caves reprezintă şi un cunoscut loc de pelerinaj pentru adepţii credinţei hinduse, cu care ne-am întâlnit atât la dus, cât şi la zborul de întoarcere, în care erau îmbrăcaţi diferit, înveşmântaţi în pânze albe, probabil semn al purificării prin care trecuseră în ritualurile religioase la care participaseră aici.

    Proiectate de arhitectul César Pelli, Petronas Towers au fost inaugurate în 1999 şi au o înălţime de 451,9 metri. La interior, cele 88 de etaje găzduiesc birouri ale mai multor companii, cel mai important chiriaş fiind Petronas, compania naţională petrolieră a Malaysiei. În 1996, după ce fiecăruia i-a fost anexată o turlă metalică de aproape 74 de metri, ajungând la înălţimea din prezent, au fost numite cele mai înalte clădiri din lume, titlu pe care l-au pierdut abia şapte ani mai târziu. Unite de o pasarelă, turnurile pot fi vizitate de turişti pentru suma de aproximativ 80 de lei. Pentru a le admira din exterior nu trebuie să plăteşti însă nimic.

    Unul dintre motivele pentru care alesesem întocmai cazarea de care v-am povestit a fost infinity poolul de pe acoperişul clădirii, unde am şi avut prima oprire din scurta noastră vizită. Dacă în Dubai trebuie să scoţi zeci de euro din buzunar doar pentru a avea acces ca vizitator la o atracţie similară, Kuala Lumpur în schimb e locul perfect pentru un astfel de răsfăţ, date fiind preţurile accesibile ale aparthotelurilor dotate cu acest tip de facilitate şi priveliştea panoramică de care beneficiezi.

    Templul chinezesc Thean Hou a fost ultimul popas făcut în capitala Malaysiei, chiar în drum spre aeroport. Deoarece este amplasat pe un deal izolat, este ideal să mergeţi cu un taxi dispus să vă aştepte până vă terminaţi vizita, aşa cum am făcut noi.

    Ca şi Batu Caves, Thean Hou e o explozie de culoare, parcă invers proporţională cu liniştea deplină aşternută pe băncile de piatră şi treptele pe care vizitatorii îşi ordonează încălţămintea pentru a nu pângări cu nimic spaţiul sacru în care păşesc.

    Intrarea este gratuită şi, indiferent de religia din care faceţi parte, dacă faceţi parte, e un loc perfect de reculegere.

    De la o scurtă vizită în Piaţa Independenţei la o plimbare pe străzi, pierdut în amalgamul de clădiri coloniale şi zgârie-nori, sau în malluri şi buticuri, la vânătoare de suveniruri, Kuala Lumpur e un oraş divers, plin de picturi murale, contraste, freamăt, şi trebuie explorat, măcar preţ de o oră-două, la pas. Nu uita să testezi bucătăria locală, cu preparate apetisante şi pline de culoare ca şi obiectivele acestui oraş, dar şi snacksurile interesante pe care nu le găseşti pe Bătrânul Continent.

  • Consultantul de vreme rea

    Odată cu revenirea apetitului pentru călătorii după dispariţia restricţiilor care i-au ţinut pe mulţi acasă pe timpul pandemiei revine în atenţie consultantul de turism, scrie Boston Globe.

    După ani de zile în care au preferat să-şi organizeze singuri vacanţele cu ajutorul diferitelor site-uri specializate, mulţi turişti, de la cei de lux, la cei cu bugete reduse, constată că este mai bine să lase pe alţii să-şi bată capul cu organizarea concediilor lor. Unul dintre principalele motive îl reprezintă problemele cu zborurile din ultima vreme, ca şi cu bagajele pierdute, care pot să dea peste cap planurile de vacanţă. Ca atare, cei care vor să plece în concediu preferă să apeleze la consultanţi de turism care să le aranjeze tot, de la itinerariu la programul de la destinaţie, precum şi transportul până la locul respectiv şi totodată să găsească soluţii atunci când apar probleme, ca să nu mai stea ei să se enerveze încercând să recupereze banii pentru zboruri neefectuate sau rezervări de la hotel ori să reprogrameze călătoria.

    Creşterea cererii înseamnă nu numai un program încărcat pentru consultanţii de turism, ci chiar nevoia de a mai reduce din lista de clienţi în unele cazuri. În plus, pe timpul pandemiei, nu puţini au fost consultanţii de turism care s-au reorientat spre alte domenii, astfel încât în prezent nu există suficienţi specialişti care să se ocupe de vacanţele altora.

  • Aproape 500.000 de turişti au ajuns pe litoral în lunile iunie şi iulie, cu 5% mai puţini decât în 2021

    Circa 500.000 de turişti, mai exact 498.000 de persoane, au ajuns în primele două luni din acest sezon pe litoralul românesc, un număr cu 5% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Scăderea reflectată din datele de la INS este mult mai mică decât estimările jucătorilor din turism, care arătau o scădere de 30-40% pentru acest sezon de vară. Astfel de estimări s-au bazat pe faptul că turiştii au putut călători după doi ani de restricţii, în care nu prea şi-au petrecut vacanţele în afara ţării, drept urmare cazările de pe plan local au avut de suferit.

    Numărul de turişti ajunşi pe litoral este mult mai mare având în vedere că există multe unităţi de cazare care funcţionează la negru, iar alte unităţi nu raportează datele către Institutul Naţional de Statistică. Anul trecut a fost pentru al doilea an la rând când judeţul Constanţa s-a aflat în topul clasamentului celor mai vizitate zone din ţară, având peste 1,2 milioane de turişti.

     

  • ​Cererea pentru vacanţele pe iahturi este în creştere: Costul pleacă de la 500 euro de persoană, iar zonele căutate sunt cele din Grecia, Turcia sau Italia

    Vara anului 2022 a însemnat o creşterea pentru vacanţele pe iaht în afara ţării, astfel că din ce în ce mai mulţi români au preferat să îşi petreacă vacanţa pe o ambarcaţiune pe apă cu vedere către un golf grec, turc sau italian.

    Costurile pentru o astfel de vacanţă pot varia în funcţie de preferinţele turiştilor atât cu privire la tipul ambarcaţiunii, cât şi cu privire la facilităţile de care poate dispune pe barcă.

    „Sumele variază în funcţie de cât de confortabil îţi doreşti să fii. Românilor le place confortul, însă există câteva preconcepţii legate de sailing, iar cea mai des întâlnită este legată de preţ, cum că ar fi numai pentru oameni bogaţi. În general, preţul unei vacanţe variază în funcţie de mulţi factori. Le-am împărţit în trei categorii: velier (monohull) care pleacă de la aproximativ 500-700 euro de persoană pe săptămână, catamaran – aproximativ 850-900 euro de persoană pe săptămână sau pachet customizabil”, spune  Cristian Negoiu, skipper şi business developer în cadrul Yaga, o agenţie de turism înregistrată în Anglia care organizează evenimente şi vacanţe pe iahturi.

    El precizează faptul că acest tip de vacanţe creşte în popularitate şi se resimte chiar şi în rândul turiştilor români, astfel, turismul marin şi costier are un potenţial semnificativ de creştere.

    „Sunt multe avantaje, mai ales în circumstanţa actuală, după această pauză de la călătorit. Poate de aici şi deschiderea aceasta către sailing, yachting sportiv, evenimente pe bărci. Pleci împreună cu grupul tău sau te întâlneşti cu un alt grup şi de aici se pleacă într-o călătorie în care în fiecare zi există alt loc nou pe care îl vizitezi. Navigatul este relaxant şi dozat uşor, câte 2-3 ore pe zi. În rest, se stă fie în port, fie în golfuri sălbatice şi se desfăşoara diferite activităţi sau se vizitează diferite obiective”, adaugă el.

    În acest sezon de vară, agenţia a avut fully booked atât pe partea de private charter, cât şi pe zona de evenimente. Yaga organizează un festival de muzică pe iahturi în apele greceşti.

    „The YAGA floating festival este un festival construit în jurul muzicii şi a diferitelor iahturi şi insulelor din marea mediterană. Targetul nostru este divers, iar participanţii sunt tineri profesionişti sau proprietari de companii. Rezervarea a fost limitată la 12 iahturi mari”, explică Cristian Negoiu.

    Pentru a se putea îmbarca într-o astfel de vacanţă, turiştii trebuie să zboare cât mai aproape de destinaţia în care se vor urca pe iaht. Pe lângă aceste costuri, o vacanţă cu iahtul presupune şi cheltuielile aferente iahtului, curăţenie finală, asigurare, skipper, taxe portuare, apă menajeră, combustibil, iar pentru cei care îşi doresc extraopţiuni precum chef bucătar sau altele, costurile urcă.

    Cu toate acestea, pentru a avea parte de o vacanţă la un preţ mai bun, cât şi cu o ambarcaţiune mai bună, e nevoie de o rezervare din timp.

    „Cei mai doriţi skipperi sunt primii ocupaţi. Eu personal, de exemplu, la începutul sezonului, în luna mai, aveam calendarul completat până în luna octombrie. Mulţi dintre români, în general, au impresia că pot planifica această experienţă după o săptămână pe alta, ceea ce este o provocare grea, de cele mai multe ori imposibil de reuşit sau cu un cost pe măsura cererii”, mai spune Cristian Negoiu.

     ​​​

  • Explicaţiile lui Cîmpeanu pentru organizarea consultărilor pe legile Educaţiei în timpul vacanţei

    „Am avut doi ani de criză sanitară şi nu se se puteau organiza consultări pe Legea Educaţiei. Imediat ce am ieşit din criza sanitară am intrat, la finalul anului trecut, în perioada de sărbători – cred că erau nepotrivite, nu-i aşa?! După sărbătorile de iarnă am avut, din păcate, criza ucraineană. Iarăşi era un moment nepotrivit. După care am intrat în sărbătorile pascale – total nepotrivit”, a spus, la AlephNews, Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că după Sărbătorile Pascale a venit perioada examenelor naţionale.

    „Cum ar fi arătat consultările în timp ce elevii se pregăteau pentru susţinere, iar profesorii pentru organizazare şi corectare? Pe acest principiu, niciodată nu este potrivit. Precizez încă o dată că este cea mai lungă perioadă de consultare şi cel mai mare număr de dezbateri organizate – 75 astăzi (miercuri – n.r.)”, afirmă Cîmpeanu.

    Consultarea nu se opreşte, ţine să precizeze Cîmpeanu: „Este nevoie de mai multă consultare, pentru că după ce vom fi reuşit să integrăm propunerile, le vom analiza foarte atent”.

  • Locul superb aflat lângă Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.


    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.


    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.


    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.


    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.


    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.
    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.
    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel). 
    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

  • Domnilor miniştri, unde vă faceţi vacanţa? În timp ce grecii, turcii şi bulgarii se promovează agresiv pe piaţa locală, noi pierdem sezon după sezon îngropaţi în hârtii şi dezbateri

    Sezonul de vară din acest an e o pată neagră pentru industria turismului românesc, lipsa turiştilor de pe litoral a venit la pachet cu evidenţierea problemelor din ospitalitatea locală, însă câţi dintre politicieni au ieşit să apere turismul românesc? Câţi au recomandat românilor să îşi facă vacanţa şi în România pe lângă cea din Grecia, Turcia sau Bulgaria? Domnule Cadariu, dumneavostră unde mergeţi în vacanţă?

    În timp ce noi nu avem o strategie de promovare şi ne chinuim să ne ţinem proprii turişti în ţară, grecii, turcii şi bulgarii se promovează agresiv pe piaţa locală, cu diverse strategii care reuşesc să atragă turiştii români. Sezonul de vară din acest an a fost, mai ales pentru operatorii de pe litoral, un duş rece, din care e posibil să înveţe ceva sau nu, urmările acestei veri le vom vedea abia vara viitoare.

    Ministrul grec al turismului, Vassilis Kikilias, a venit anul acesta în România să anunţe eliminarea completă a restricţiilor pentru turiştii români, cât şi rezolvarea problemelor legate de accesul în ţară cu propriile maşini. O astfel de strategie are un mesaj puternic şi nu e prima dată când grecii fac acest lucru, e un fel de tradiţie în cazul lor. Turcii şi bulgarii îşi promovează destinaţiile în România pe diverse canale, iar rezultatele se văd.

    În afară de episoadele cu tentă negativă în care domnul Iohannis a mers la schi pe pârtiile  din Munţii Sureanu, domnul preşedinte nu a transmis niciodată un semnal puternic de a încuraja românii să îşi facă vacanţele în ţară. Cu atât mai puţin, autorităţile din România nu au avut vizite în afara ţării pentru a atrage turiştii străini.

    În primele şase luni, românii au cheltuit pe vacanţele în afara ţării circa 3 miliarde euro, iar până la sfârşitul acestui an suma totală ar putea ajunge la 6 miliarde euro. Cum ar arăta dacă doar jumătate din aceşti bani ar rămâne în ţară, la pensiuni, meşteşugari, mici magazine, castele, peşteri sau puncte gastronomice? Turismul şi agricultura au puterea de a ajuta considerabil la dezvoltarea turismului, dar şi a zonelor rurale prin crearea unor comunităţi înghetate care ar lucra împreună pentru a le fi tuturor bine.

    Dezbaterile din spaţiul public compară România cu alte ţări, însă abordarea e una greşită având în vedere specificul fiecărei destinaţii. România este foarte asemănătoare cu Bulgaria la capitolul tipuri de turism şi petrecerea timpului liber. Mulţi se întrec în dezbateri pe reţelele de socializare de cât de proaste sunt serviciile în România şi cum nu este nimic de văzut/vizitat în România, dar cât de bune sunt cele din Bulgaria. Românii au tendinţa de a idealiza ceea ce se întâmplă în afară, în timp ce străinii care ajung la noi rămân de multe ori surprinşi în mod plăcut. Străinii o zic în repetate rânduri că românii sunt prea critici cu ei şi cum e România. România are, iar turismul ar putea fi asul din mânecă, dar este nevoie de promovare. 

    Ospitalitatea românescă e pentru toate buzunarele şi are o paletă largă de tipuri de turism, unele dintre ele fiind descoperite abia în pandemie. Mare, munte, Deltă, sate tradiţionale, degustări de vinuri şi bucate tradiţionale, vizite la castele, peşteri şi saline, city-break-uri şi multe altele. România are, dar trebuie să afle şi alţii. Câţi politicieni recomandă vacanţele în România?

    Pentru deplasarea şi promovarea ţării în alte pieţe, ar fi implicate costuri, pentru transmiterea unui mesaj cetăţenilor, costul e zero. De ce nu ies preşedintele, premierul, miniştrii, politicienii  să recomande ca pe lângă vacanţa din Grecia, Turcia, sau Bulgaria, românii să îşi petreacă şi câteva zile în România, în Maramureş, litoral sau Transilvania? Abia acela ar fi un pas în faţă pentru turismul românesc.

    Pentru sectorul turistic local, anul 2022 a adus legea mult aşteptată de către toţi operatorii şi anume – cadrul legislativ pentru înfiinţarea OMD-urilor, adică Organizaţiile de Management al Destinaţiilor, care ar trebui să funcţioneze pe baza unui parteneriat real public – privat pentru dezvoltarea şi promovarea destinaţiilor din ţară. După mai bine de un deceniu de aşteptare, OMD-urile au un cadru legal făcut pe genunchi, pe hârtie fiind ineficiente. Însă, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului nu a ratat ocazia de a se mândri cu acest lucru.

    Turismul românesc nu are nevoie de “merge şi aşa”, pe această regulă a tot mers şi vedem cum nu doar că nu atrage turişti străini, dar îşi pierde din proprii turişti.

    Boala cea mai grea a turismului românesc este lipsa unei strategii de promovare a destinaţiilor din România. Pe de o parte, autorităţile fie au arătat zero interes pentru turism, fie s-au perindat pe la ministerul în subordinea căruia se afla turismul fără a avea o idee despre ce înseamnă o strategie de promovare. Pe de altă parte, turismul românesc este unul dintre cele mai divizate sectoare în special pe partea de reprezentare, unitatea nu e punctul forte al industriei turistice. La nivelul industriei, există poate zeci de asociaţii reprezentantive şi de cele mai multe ori nu reuşesc să se înţeleagă pe diverse teme, ceea ce face o imagine proastă mai ales în faţa autorităţilor. Dacă operatorii din turism nu se înţeleg între ei, având aceleaşi scopuri, cum ar putea colabora astfel cu autorităţile?

    În sezonul din această vară, au fost scoase în faţă diversele probleme ale turismului românesc, în special, cel de pe litoral, iar vina a fost aruncată de la autorităţi la operatori şi invers. În afară de acuze, nu au existat soluţii.

    Pandemia a fost doar o situaţie de conjuctură care a dus în sus cererea pentru litoral, dar acum, oamenii având libertatea de a ieşi iar din ţară, se văd foarte bine preferinţele turiştilor români.

    Turismul românesc se bazează în proporţie de 75% pe turiştii români, lipsa unei strategii de promovare nu doar că afectează incomingul, dar contribuie şi la “alungarea” turiştilor români, care îşi fac vacanţele în afara ţării, de multe ori motivele invocate fiind preţurile prea mari din România şi serviciile de o slabă calitate. Dar cât de obiectiv sunt analizate lucrurile?

     

  • 37% dintre români au mai puţini bani de vacanţă decât anul trecut – sondaj

    Peste 37% dintre români şi-au redus bugetele pentru vacanţă anul acesta, în timp ce mai mult de un sfert nu vor pleca deloc în concediu şi nu au alocat nici un ban în acest sens.

    În ceea ce priveşte sumele alocate, circa 38,5% au bugetul pentru concedii sub 3 000 lei pentru întreaga familie, iar din aceştia, aproape 11% vor să plece în vacanţă cu mai puţin de 1 000 de lei.

    Circa 37,5% dintre români şi-au redus bugetul pentru concedii în acest an, 27% dintre respondenţi declară că sumele sunt similare cu anul trecut, în timp ce doar 20% au în vara aceasta mai mulţi bani dedicaţi vacanţelor.

    Ponderea celor care sunt mai generoşi cu bugetele de vacanţă şi alocă peste 3 000 de lei este de 35%, iar dintre aceştia 21,1% plănuiesc să cheltuiască până în 6 000 de lei în vacanţă, 8,1% – între 6 000 şi 10 000 de lei şi doar 5,8% au un buget mai mare de 10 000 de lei pentru concediu.

    Dintre cei care au planuri să plece în vacanţă, peste 49% aleg ca destinaţie România, cu o preferinţă mai ridicată pentru litoral (26,2%), iar circa 20% preferă destinaţiile din străinătate. Diferenţa – de circa 25% dintre respondenţi spun că îşi vor face concediul acasă.

    75,05% dintre respondenţi declară că au strâns din timp banii pentru concediu (îl vor plăti din economii), 16,5% dintre ei folosesc tichetele de vacanţă şi primele de la angajator pentru plata unui sejur. La polul opus, 3,52% au în vedere creditele de la bănci pentru plata vacanţei, iar 5% – împrumuturile de la prieteni.

    Pentru a reduce costurile, 82,24% dintre respondenţi îşi fac singuri rezervările şi doar 17,76% apelează la o agenţie de voiaj. 74,84% dintre respondenţi îşi planifică vacanţa din timp şi doar 25,16% se bazează pe oferte de ultimă oră.

    Circa 38% dintre respondenţi se bazează pe cash în vacanţe – opţiune care a înregistrat cele mai multe răspunsuri, dar utilizarea cardurilor vine puternic din spate: 20,4% vor folosi atât numerar, cât şi carduri şi peste 18% se bazează exclusiv pe carduri de debit şi credit.

    Sondajul CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro a fost realizat online în luna iunie, pe un eşantion de 1.390 de respondenţi din toată ţara.

  • ​Creşte cererea pentru destinaţiile exotice. Eturia: Înregistrăm o creştere de 35% a solicitărilor pentru mai multe destinaţii, în top se află Republica Dominicană, Mauritius şi Kenya

    Agenţia de turism Eturia înregistrează o creştere de 35% a cererii pentru vacanţe comparativ cu aceeaşi perioada a anului trecut, conform unui comunicat de presă al agenţiei. În topul preferinţelor turiştilor se află destinaţiile exotice precum Republica Dominicană, Mauritius şi Kenya.

    “Anii de pandemie au accelerat, cu siguranţă, cererile primite în acest sezon estival. Faţă de 2021, Eturia înregistrează o creştere a solicitărilor cu 35%, pentru mai multe destinaţii, în contextul în care ridicarea restricţiilor le permite călătorilor să exploreze tot mai multe locuri de pe glob. Astfel, în topul destinaţiilor vedetă, în această vară, enumerăm: Republica Dominicană, Mauritius, Kenya, Islanda, Madeira şi Grecia – insula Creta, către ultimele două operăm chartere directe”, spune Ana Maria Gherasim, director de vânzări Eturia.

    Mai mult, agenţia de turism a lansat pachetele pentru toamnă, iar turiştii au început deja să îşi rezeve vacanţele către Japonia, India, Malaezia, Maldive, Thailanda, Argentina şi Brazilia.

    “Analizând profilul turistului nostru am observat că nevoia de relaxare este cea care dictează în procesul de selecţie, urmată de  dorinţa de explorare care poate fi satisfăcută achiziţionând vacanţe de tip circuit”, mai spune Ana Maria Gherasim.

    Agenţia de turism Eturia a închis anul 2021 cu afaceri de 78 mil. lei, în creştere faţă de anul anterior, când veniturile companiei au fost de doar 21 mil. lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Eturia a fost înfiinţată în anul 2007 şi are acum trei sedii, în Bucureşti, Piatra Neamţ şi Cluj. Compania este specializată în vacanţe în destinaţii exotice, precum Maldive, Caraibe, Mexic, Kenya sau Tanzania.​​​

  • Un nou tip de turism câştigă tot mai mult teren. Ce este „turismul regenerativ” şi ce înseamna acesta pentru locurile pe care le vizitezi

    Dacă turiştii strică atunci când vin în număr prea mare într-un loc, atunci tot ei pot să şi repare. Ideea nu e nouă, ea apărând în urmă cu câteva zeci de ani şi adresându-se celor care doresc să contribuie la regenerarea unor zone din natură. În ultima vreme însă, „turismul regenerativ” pare să devină tot mai popular, cei care caută o vacanţă activă ajungând să dea o mână de ajutor în probleme de conservare a mediului în diverse locuri, ba chiar şi la refacerea unor zone afectate de dezastre ca inundaţiile sau incendiile, conform Smithsonian Magazine.

    În Statele Unite ale Americii, cel puţin, există mai multe companii care le găsesc de lucru turiştilor. Printre acestea se numără First Nature Tours, care duce doritorii în zona Blue River din statul Oregon, unde aceştia pot ajuta la refăcutul potecilor prin pădure afectate de circulaţia intensă de după un incendiu care a distrus traseul principal de drumeţie şi mountain biking care merge de-a lungul fluviului McKenzie, la construitul unor refugii de întreţinere pentru biciclete şi la reîmpădurire. Global Family Travels pune turiştii la lucru vreme de trei zile într-o zonă de pe râul Dungeness din statul Washington, unde trebuie să refacă habitatul somonului. Aceştia trebuie să elimine blocajele de pe râu care împiedică somonii să avanseze, precum şi să refacă vegetaţia din zona malurilor, printre altele.

    Mai la sud, cei care vor să fie puşi la treabă în vacanţă se pot îndrepta spre reciful de corali din Florida, de care se ocupă Coral Restoration Foundation. Ajunşi acolo, fac o excursie subacvatică în care li se prezintă o zonă în care oamenii de ştiinţă cresc corali, după care sunt duşi să ajute la curăţat mărgeanul de alge şi ataşarea coralilor aduşi de la crescătorie.